„Aeronava fără pilot la bord care trece ilegal frontiera de stat a României și zboară în spațiul aerian național fără autorizație poate fi distrusă, neutralizată sau zborul acesteia poate fi luat sub control”, aceasta este una dintre cele mai importante prevederi ale Legii privind Controlul Spațiului Aerian Național – al cărei proiect a fost publicat pe 28 octombrie pentru dezbatere publică.
E o lege bună, spune deputatul Nicu Fălcoi, parlamentar din partea Uniunii Salvați România (USR).
Membru al Comisiei de Apărare și fost pilot militar, Fălcoi crede că legea nu va intra în vigoare, totuși, în următoarele luni.
MApN publică proiectul la aproape zece luni de la avertismentul șefului Statului Major al Apărării, de la one2one. Generalul Gheorghiță Vlad atrăgea atenția în interviul acordat Europei Libere, în luna februarie, că Armata nu are legile necesare pentru a doborî dronele care violează spațiul aerian românesc.
Șeful Militar al Armatei cerea ca măcar patru legi să fie actualizate. Niciuna dintre ele nu a fost modificată în cele zece luni care au trecut:
- Legea Apărării Naționale;
- Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale;
- Legile privind Regimul Armelor și Munițiilor;
- Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene.
Specialiștii Ministerului Apărării spun acum în textul proiectului Legii privind Controlul Spațiului Aerian Național că măsurile de contracarare a dronelor se iau treptat, proporțional cu gravitatea situației, dar „în limitele dreptului internațional aplicabil (...) și, ținând cont de prioritatea protejării vieții persoanelor”.
„Ultima soluție posibilă dispusă fiind distrugerea aeronavei fără pilot la bord care utilizează neautorizat spațiul aerian național”, prevede proiectul pus în dezbatere publică.
Proiectul prevede că o dronă neautorizată care intră în spațiul aerian național poate fi anihilată prin:
- metode noncinetice (preluarea controlului sau neutralizarea prin dezactivarea funcțiilor de comandă/control sau de comunicații);
- metode cinetice (imobilizarea sau distrugerea aeronavei fără pilot la bord).
Proiectul Legii privind Controlul Spațiului Aerian Național mai stipulează că „vehiculul aerian (...) poate fi distrus de mijloacele de apărare aeriană, inclusiv cele de apărare aeriană cu baza la suprafață, naționale și/sau aliate ori partenere.”
Asta după ce anterior articolului de mai sus, autorii proiectului de lege de la Ministerul Apărării Naționale (MApN) au prevăzut că „pentru exercitarea controlului utilizării spațiului aerian național, alături de structuri și mijloace militare specializate naționale, pot fi întrebuințate structuri și mijloace militare specializate ale NATO și ale statelor membre NATO”.
Fapte pe care MApN le consideră violare a spațiului aerian
- O aeronavă execută un zbor care nu este autorizat;
- O aeronavă se abate de la ruta stabilită prin planul de zbor depus, fără aprobarea unităților de trafic aerian;
- O aeronavă execută un zbor cu încălcarea prevederilor art. 15 din Codul aerian;
- Se întrerupe funcționarea dispozitivelor/echipamentelor de identificare a poziției aeronavei în zbor, obligatorii pentru efectuarea zborului într-o anumită porțiune de spațiu aerian, fără aprobarea unităților de trafic aerian;
- O aeronavă execută un zbor într-o porțiune de spațiu aerian rezervat, segregat sau restricționat, fără autorizarea accesului;
- O aeronavă execută un zbor pentru activități de fotografiere, filmare sau cartografiere, fără autorizație de survol;
- Pilotul/echipajul sau operatorul la distanță al aeronavei fără pilot nu respectă dispozițiile unităților de trafic aerian;
- Există informații referitoare la producerea unui act de intervenție ilicită la bordul aeronavei, chiar dacă se respectă autorizarea primită;
- Există informații referitoare la existența la bordul aeronavei a unor substanțe sau materiale periculoase care ar putea fi folosite într-un act de terorism;
- Există informații cu privire la existența la bordul aeronavei a unor bunuri sau persoane care, conform obligațiilor și angajamentelor asumate de România prin tratatele internaționale la care este parte (...), fac obiectul unor interdicții privind utilizarea spațiului aerian național;
- Este întreruptă legătura radio, chiar dacă se respectă autorizarea primită;
- Aeronava a fost deturnată;
- Aeronava execută zborul într-o zonă interzisă;
- Aeronava fără pilot la bord pune în pericol grav și iminent misiunile legale ale instituțiilor.
Recent, miniștrii Apărării din cele nouă state afiliate formatului B9 (între care România, Polonia, statele Baltice) au cerut NATO „un răspuns robust și coordonat la nivel Aliat, precum punerea în aplicare cât mai repede, a modelului rotațional al apărării aeriene și antirachetă integrată a NATO”.
De asemenea, propune MApN în proiectul publicat luni, Statul Major al Apărării ar trebui să poată „efectua transferul de autoritate către autoritățile militare desemnate asupra elementelor naționale care execută misiuni specifice pentru controlul utilizării spațiului aerian național, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă NATO sau în cadrul unor coaliții, pe o durată determinată, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte”.
Adică, Statul Major ar putea desemna temporar anumiți comandanți străini pentru a coordona trupe românești pentru apărarea spațiului aerian al României.
Recent, Ministerul Apărării a publicat un alt proiect de lege care vizează colaborarea cu forțe ale NATO în vederea apărării teritoriului național și folosirea muniției și în alte locuri decât unitățile militare.
Este vorba despre proiectul de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, despre care Europa Liberă a scris aici:
Proiectul de lege, publicat de MApN pe 7 octombrie pe site-ul său, se referă la misiuni și alte operații militare care au loc în România pe timp de pace și când nu este instituită stare de urgență, de asediu sau când nu este declarată starea de mobilizare sau de război.
Dacă proiectul de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român va fi adoptat în forma propusă acum de MApN, militarii români și străini aflați pe teritoriul național vor avea flexibilitate și libertate mai mari în folosirea armamentului.
Cine decide doborârea avioanelor cu sau fără pilot și a rachetelor care intră ilegal în România
1. Avioane. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) - spune proiectul Legii privind Controlul Spațiului Aerian Național - este cel care va stabili cine sunt persoanele care au dreptul de a ordona sau de a aproba interceptarea unei aeronave, tragerea focului de avertisment și a celui de nimicire a armei care violează spațiul aerian din avioanele proprii sau de la sol.
2. Drone. Comandanții/șefii structurilor stabilite prin ordin sau decizie, după caz, a conducătorilor instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională sunt, conform proiectului de lege publicat de MApN, cei care vor avea dreptul de a ordona sau de a aproba distrugerea unei drone care zboară ilegal.
În același document, autorii proiectului de lege propun ca piloții care interceptează o aeronavă militară străină și sunt atacați de aceasta să poată decide singuri să tragă în aparatul inamic.
Dacă misiunea este executată de militari străini, din trupe NATO, măsurile sunt decise de către persoanele autorizate prin documentele de planificare ale Alianței Nord Atlantice.
Proprietarii și administratorii obiectivelor strategice ar putea fi obligați să se protejeze de drone
La finalul proiectului de lege, Ministerul Apărării Naționale introduce o obligație pentru proprietarii sau admistratorii de stat sau privați care operează „obiective de importanță deosebită și/sau infrastructuri critice naționale”. De exemplu: hidrocentrale, centrale electrice ori poduri vitale.
Astfel, aceștia „au obligația de a implementa și menține măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord”.
Autorii proiectului de lege subliniază că acești proprietari/administratori sunt obligați și de alte acte normative să asigure securitatea obiectivelor critice.
Proiectul prevede că „echipamentele și sistemele tehnice asigurate pentru implementarea măsurilor de protecție se pun la dispoziția structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională” care au competențe în asigurarea securității spațiului aerian.
Obligațiile se aplică și administratorilor aeroporturilor civile.
Deputatul Nicu Fălcoi, fost pilot militar: Legea e limpede, dar nu va fi adoptată repede fără voință politică
Aflat pe final de mandat ca membru al Comisiei de Apărare a Camerei Deputaților, deputatul Nicu Fălcoi, fost pilot în Forțele Aeriene Române, spune pentru Europa Liberă că, până să devină lege, proiectul MApN are de parcurs mulți alți pași: ordine de ministru, decizii în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), avizare de la ministere.
Până atunci, adaugă Fălcoi, legea propusă „mie mi se pare că este cam ce ar fi trebuit să fie”.
Parlamentarul spune totuși că, dacă partidele aflate la putere (PSD și PNL) ar dori neaparat să dea Armatei instrumentele de gestionare mai facilă a violării spațiului aerian, proiectul de lege ar putea fi adoptat rapid. Se pot face și ședințe online, argumentează deputatul.
Etapele adoptării Legilor Apărării
- Ministerul Apărării Naționale publică proiectele pe site;
- După ce proiectele stau cel puțin două săptămâni în „transparență", ele pot fi completate de către inițiator;
- Proiectele sunt trimise la ministerele și alte instituții care trebuie să le avizeze (Ministerul Afacerilor Interne, de Justiție, de Finanțe, SRI, SIE, etc.);
- Cu avizele primite, proiectele sunt trimit Guvernului;
- Guvernul le adoptă și le trimite Parlamentului;
- La Parlament, proiectele se dezbat mai întâi, în comisiile de specialitate;
- Ulterior, proiectele se votează în plen;
- După votul Parlamentului, proiectele ajung la președintele țării, în vederea promulgării;
- Dacă președintele nu trimite proiectele înapoi la Parlament, pentru diferite vicii, ele sunt publicate în Monitorul Oficial.
Traseul complet al unui proiect de lege, de la inițierea lui și până când devine lege publicată în Monitorul Oficial, poate dura între câteva săptămâni și câțiva ani.
Legea Pregătirii Populației pentru Apărare se află încă în fazele inițiale ale procesului de adoptare de aproximativ doi ani.
Și completează deputatul: „Cu această lege se ușurează luarea deciziei pentru doborârea dronelor”.
„Eu sper ca, în CSAT, decizia să se lase cât mai jos posibil, adică la un nivel cât mai jos pentru drone. Pentru avioanele cu echipaj sau pasageri la bord, e cu totul și cu totul altă discuție. Dar pentru drone, decizia ar trebui să lase la nivel operativ, adică la comandatul dispozitivului.”
Întrebat ce crede despre dorința MApN ca proprietarii și administratorii de infrastructuri critice să fie obligați să-și ia măsuri de protecție împotriva dronelor, deputatul Nicu Fălcoi explică: „Gândiți-vă la centrala de la Cernavodă!”.
„Cei care răspund de paza acestor obiective ar trebui să aibă în vedere acolo, pe plan local, și dispozițiile de contracarare a dronelor, asta fiind în primul rând cele de luptă electronică.
Se pot contracara dronele și prin război electronic, prin bruierea lor sau prin preluarea controlului asupra lor”, spune deputatul.
Alerte de drone rusești în apropierea graniței României
- 23 octombrie 2024 - Armata a anunțat că a identificat două ținte de mici dimensiuni care au pătruns în spațiul aerian românesc, în județele Tulcea și Constanța. Nu au existat dovezi ale prăbușirii celor două ținte
- 19 octombrie 2024 - Armata a anunțat că a urmărit „o țintă de mici dimensiuni” care a venit dinspre largul Mării Negre către România, în jurul orei 2:30 dimineața. Obiectul a intrat în țară pe la Sfântu Gheorghe, s-a plimbat două ore, și la final s-a îndreptat spre Gura Portiței.
- 17 octombrie 2024 - Patru avioane militare (două F-16 ale României și două F-18 ale Spaniei) au fost ridicate în aer după o alertă aeriană în județul Constanța.
- 2 octombrie 2024 - Patru aeronave militare au fost ridicate după ce Rusia a atacat cu drone obiective din Ucraina, în apropierea graniţei cu România.
- 27 septembrie 2024 - Patru aeronave au fost ridicate după ce forţele ruse au atacat cu drone mai multe obiective din Ucraina de la graniţa cu România. O dronă a intrat pentru scurt timp în spaţiul naţional.
- 8 septembrie 2024 - Armata a urmărit traseul unei drone care intrat în spaţiul aerian naţional şi a părăsit teritoriul spre Ucraina. Mesaj RO-Alert pentru Tulcea şi Constanţa privind riscul căderii unor obiecte din spaţiul aerian.
- 23 august 2024 - Mesaj RO-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea prin care populaţia a fost informată că există posibilitatea căderii de obiecte din aer.
- 25 iulie 2024 - Ucraina a susținut că trei drone ruseşti au trecut graniţa cu România. Mesaj RO-Alert în nordul judeţului Tulcea.
- 24 iulie 2024 - Alertă aeriană în nordul judeţului Tulcea. Mesaj RO-Alert, după ce au fost observate drone care se apropiau de graniţă.
- 6 iulie 2024 - Mesaj RO-Alert în localităţile din jud. Tulcea de la graniţa cu Ucraina pentru a anunţa un potenţial pericol. Două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române, ridicate în aer pentru a monitoriza situaţia.
- 24 martie 2024 - Mesaj RO-Alert de avertizare a populaţiei privind riscul de cădere a unor obiecte din spaţiul aerian, transmis în nordul județului Tulcea.
- 10 februarie 2024 - Mesaje RO-Alert în judeţele Tulcea şi Galaţi după atacuri cu drone asupra porturilor din Ucraina. Aeronave F16 au fost ridicate pentru a monitoriza situația.
- 17 decembrie 2023 - Mesaj RO-Alert referitor la posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, transmis în municipiul Tulcea şi în localităţi din nordul județului.
- 13 decembrie 2023 - Mesaj RO-Alert despre posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, transmis în zona de nord a judeţului Tulcea.
- 30 septembrie 2023 - Mesaj Ro-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea şi zona de graniţă a judeţului Galaţi. Posibilă pătrundere neautorizată în spaţiul aerian naţional a unor drone rusești.
- 26 septembrie 2023 - Atac rusesc cu drone pe malul ucrainean al Dunării, unele căzând în apropierea unui bac cu români care pleca spre Isaccea.
- 18 septembrie 2023 - 16 localităţi din județul Tulcea, printre care și orașul reşedinţă de judeţ, au primit mesajul RO-Alert privind posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian.
- 17 septembrie 2023 - Mesaje RO-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea şi pentru zona de frontieră din municipiul Galaţi, unde ar putea cădea obiecte din spaţiul aerian.
- 13 septembrie 2023 - Mesaj RO-Alert în localităţi din judeţul Tulcea privind posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian. Localități vizate: Luncavița, Grindu, Isaccea, Ceatalchioi, Chilia, Somova, Pardina şi Văcăreni.
- 8 septembrie 2023 - Mesaj RO-Alert privind riscul căderii unor „elemente aparţinând mijloacelor de luptă utilizate în conflict”.
Observație: date valabile până pe 23 octombrie 2024
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
