Cum a ”reevaluat” Iohannis avizele CSM și ce se ascunde în spatele numirii lui Scutea și Hosu la șefia parchetelor

Președintele Klaus Iohannis a acceptat propunerile ministrului Cătălin Predoiu la șefia Parchetelor, spunând că i-a ”făcut plăcere” să semenze pentru Gabriela Scutea, procuror general, Giorgiana Hosu, șef la DIICOT, și Crin Bologa la DNA, deși primele două aveau avize negative de la CSM. Informațiile despre Giorgiana Hosu furnizate în exclusivitate de Europa Liberă- mama octogenară, acționară la o firmă off-shore, soțul trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență și prieten cu Cătălin Paraschiv, ”dirijorul” jandarmilor în timpul protestului din 10 august 2017, dosar instrumentat chiar de Hosu, arată un personaj cu posibile probleme de integritate. Cu toate acestea, președintele nu a ținut cont de ele și nici de solicitările asociaților de magistrați. Ce se ascunde în spate și cum vor afecta aceste numiri bunul mers al justiței?

Afirmația lui Klaus Iohannis despre ”superficialitatea avizelor CSM” este inspirată de Cătălin Predoiu, care susține, într-o scrisoare trimisă președintelui, exact acest lucru. De fapt, ministrul desființează evaluarea CSM, spunând, de exemplu, că la Scutea argumentația ”este neîntemeiată și se transformă pe alocuri într-un adevărat proces de intenție nemeritat de către candidată.” La Hosu, ministrul atrage atenția că ”unele exprimări malițioase sunt de natură a pune sub semnul întrebării obiectivitatea concluziilor Secției”.

Avizul negativ al CSM, utilizat în interes politic

Nu este prima oară când un președinte ignoră un aviz negativ dat de Consiliul Național al Magistraturii, care, e adevarat, este pur consultativ. În 2009, de exemplu, CSM nu a fost de acord cu reînvestirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general, dar președintele de atunci, Traian Băsescu, a semnat decretul de numire în funcție. Este episodul pe care l-a reamintit joi Ludovic Orban când a luat apărarea numirilor făcute de președinte. Ceea ce uitat să spună premierul liberal este că președintele Iohannis s-a declarat mereu un adept al respectării avizelor CSM. Așa consultative cum sunt, avizele au fost utilizate apoi ca argument pentru a respinge propuneri de procurori șefi, sau, din contra, pentru a-i menține în funcție.

Când fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, a vrut să o impună pe Adina Florea la șefia Direcției Naționale Anticorupție (DNA) președintele Iohannis a refuzat invocînd avizul negativ al CSM. ”România nu poate face pasi înapoi în lupta anticorupție. Are un aviz negativ de la CSM, care conține lucruri care trebuie să ne dea de gândit”.

Când însă avizele CSM au venit în contradicție cu cererile ministrului Justiției din perioada Dragnea, Tudorel Toader, au fost considerate bune și președintele s-a folosit de ele. Ca exemplu este respingerea de către CSM a revocării din funcția de procuror șef la DNA a Laurei Codruța Kovesi și a lui Augustin Lazăr din cea de procuror general, solicitate de Toader.

Recomandarea din MCV, ignorată și ea

După ce în perioada 2017-2019 avizele negative ale CSM au fost de multe ori neluate în considerare și legile justiției schimbate, rapoartele făcute în cadrul Mecanismului de Control și Verificare (MCV) au atras atenția, în 2018 și 2019, asupra necesității respectării avizelor CSM. "Raportul din noiembrie 2018 a recomandat: Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017", se arată în raportul MCV pe 2019.

De altfel, chiar președintele Iohannis spunea în campania electorală că numirile la șefia parchetelor trebuie să fie făcute printr-o procedură care să țină cont de recomandările din MCV. „ Chestiunea e una care trebuie rezolvată, dar nu fără a găsi soluția bună. În MCV ni s-a spus să găsim o metodologie robustă și transparentă. L-am rugat deja pe domnul ministru Predoiu să trateze prioritar chestiunea și lucrează la o metodologie și, imediat după alegeri, voi continua discuția pentru a finaliza metodologia în câteva săptămâni, până în februarie, să fie ocupate. E vorba de procedura în sine, pentru că legislația e seacă și nu satisface cererile societății și ale MCV. Trebuie prevederi mai clare”.

Prevederile nu au fost însă deloc mai clare, Cătălin Predoiu a folosit în mare parte procedura deja existentă: interviu la ministerul justiției în fața unei comisii, interviu de la care au parvenit prea puține informații, motiv pentru Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statului Procurorilor (AMASP) i-a cerut să facă publice criteriile de notare, lucru care nu s-a întâmplat însă.

Răzgândelile CSM

În cazul Giorgianei Hosu, Secția de procurori a CSM nu doar că i-a dat aviz negativ pentru a deveni șefa DIICOT, dar, practic, a desființat-o din punct de vedere profesional, reprosându-i ”lipsa capacității de analiză retrospective”, de ”învățare din experiențele trecute” și ”superficialitate în asumarea unei viziuni viitoare concrete”, precum și proasta gestionare a unor situații de criză, cum a fost, de exemplu, cazul Caracal. Culmea e că în 2018 aceeași Secție de procurori a CSM aviza pozitiv numirea Giorgianei Hosu ca adjunct al DIICOT după o audiere care a durat 7 ore.

Dar reevaluarea Giorgianei Hosu nu este o noutate în istoria CSM. Cea mai teribilă răzgândire se referă la fostul procuror general Tiberiu Nițu. În noiembrie 2012, Tiberiu Nițu a fost respins de CSM, care l-a considerat cu totul nepotrivit pentru funcție, spunând că are ”un autocontrol scăzut și nu rezistă la stress”, plus că nu cunoaște bine Codurile penale, pentru ca un an mai târziu același Nițu să primească aviz pozitiv de la același CSM și să devină brusc o ”garanție că nu vor fi schimbări în trendul crescător de rezolvare a problemelor care țin de justiție”.

Ce se ascunde în spatele numirilor?

Istoria acestor numiri este una controversată, reproșurile aduse celor două procuroare, atât de CSM, cât și de presă, sunt cunoscute. La Gabriela Scutea cel mai greu atârnă în balanță implicarea în povestea cu Ordonanța de Urgență 13, pe care nu a reușit s-o lămurească pe deplin, dar și o anumită ambiguitate în ce privește Protocoalele cu SRI. Pe de altă parte, surse din justiție au declarat pentru Europa Liberă că Scutea are faima de a fi un om foarte muncitor, un ”zbir” și că mulți se tem că va conduce Parchetul general cu mână forte și îi va pune la muncă.

În schimb, la Giorgiana Hosu suspiciunile că ar avea probleme de integritate sunt solide, așa cum a arătat Europa Liberă. Nu are o reputație bună, iar magistrații cu care a stat de vorbă Europa Liberă spun că ar fi susținută de o grupare care are conexiuni în zona Oanei Hăineală, care a fost adjunct la DIICOT și care, la rândul ei, ar fi sprijinită dintr-o zonă a anturajului președintelui Iohannis, care l-ar fi convins să semneze numirea acesteia în pofida avizului CSM și a dezvăluirilor presei. De fapt, Iohannis ar fi vrut să o numească, acum câțiva ani, în perioada guvernării Cioloș, la șefia DIICOT chiar pe Hăineală.

Se repetă într-un fel situația din perioada așa-numitului ”troc” pe justiție dintre Traian Băsescu și Victor Ponta, când la șefia DIICOT a fost numită Alina Bica, susținută de Elena Udrea, despre presa a atras la vremea respectivă atenția asupra legăturilor cu o serie de infractori. Atât Elena Udrea cât și Alina Bica au fost condamnate pentru corupție. Traian Băsescu a recunoscut ulterior că ”recomandarea SRI a fost să nu o numesc pe Bica”.

Coincidență: 2 procurori CSM chemați la Secția Specială

După ce procurorii din CSM au avizat negativ numirea Gabrielei Scutea și a Giorgianei Hosu, procurorii Nicolae Solomon și Florian Deac au fost citați la audieri în calitate de martor la Secția Specială pentru anchetarea magistraților, condusă de Adina Florea. Măsura a fost interpretată de procurorii din CSM drept o formă de ”presiune și decredibilizare instituțională”.

În același timp, în presa patronată de oameni de afaceri care au probleme cu justiția a fost lansată o campanie împotriva celor care criticau aceste numiri.

Apelurile asociaților de procurori, băgate sub preș

Inițiativa pentru Justiție a cerut CSM să nu o numească pe Giorgiana Hosu la conducerea DIICOT, susținând că aceasta nu are calitățile necesare pentru a ocupa o astfel de funcție, amintind și de dosarul „Caracal”, al cărui procuror de caz a fost, despre care susține că a avut „un mod defectuos de gestionare”, dar și de dosarul 10 August.

Tot Inițiativa pentru Justiție, condusă de procurorul Bogdan Pârlog, a cerut președintelui să respecte avizele CSM.