În 2024, partidele parlamentare din România au primit subvenție, bani de la bugetul statului, 386 de milioane de lei, echivalentul a cca. 77 milioane de euro.

În plus față de subvenție, li se vor deconta și costurile campaniei electorale - partidele au raportat cheltuieli de peste 650 de milioane de lei. Adică o notă de plată în jur de 1 miliard de lei/ 200 de milioane de euro.

Ce efecte au aceste subvenții pentru politica din România? Ce se întâmplă cu reprezentarea reală a cetățenilor când majoritatea banilor vin de la centru? Sunt auziți alegătorii dacă publicitatea politică vorbește non-stop?

Nu cumva mărimea sumelor pentru politicieni, sub un guvern care cere oamenilor economii, este doar vârful aisbergului? Ce se întâmplă când un număr mic de persoane are la dispoziție sume mari de bani fără să dea socoteală până la ultimul sfanț?

Potrivit Constituției și proclamației FSN din 22 Decembrie 1989, România este o democrație, adică interesele diferite ale cetățenilor sunt reprezentate de partide diferite.

Pluralismul este condiția sine qua non pentru ca sistemul politic să funcționeze în beneficiul cetățenilor care au interese și viziuni diferite în mod natural și legitim. Statul trebuie să rămână neutru și să aplice legile.

De aceea a fost de bun augur că partidele istorice sau nou înființate au primit în 1990 sedii și sprijin financiar. Partidul Comunist Român fusese partid unic în dictatura adusă de ocupația sovietică (1948-1958), iar liderii comuniști controlaseră până în 1989 toate resursele țării.

A fost problematic însă că Frontul Salvării Naționale - organismul neutru care a preluat puterea de la Partidul Comunist Român în decembrie 1989, s-a transformat ulterior în partid politic, beneficiind de rețeaua statului & a fostului PCR, adică de banii statului.

Dar de la Revoluția Română până azi, lucrurile s-au schimbat.

În 35 de ani, Produsul Intern Brut al țării a sporit cu peste 400%. Orice om de afaceri prosper/ lider de opinie poate intra, teoretic, în politică, pe banii lui/ei. Sau poate face donații, în limita legii, pentru partidul preferat. Formațiunile politice pot avea oricâți membri pot convinge, iar aceștia plătesc cotizații.

Libertatea de asociere și de exprimare politică sunt protejate de imunitatea parlamentară, înscrisă în Constituție, iar independența financiară a deputaților și senatorilor este asigurată de indemnizații și pensii speciale. Acestea, deși enervează pe mulți, sunt transparente și în cuantum mai mic decât cele din instituțiile de forță.

Se pare însă că există o zonă cu vizibilitate redusă în activitatea partidelor politice din România. Finanțarea.

În timp ce orice alegător interesat poate afla câți bani publici primește un partid - câți bani dă statul, pare imposibil de aflat în buzunarele cui au intrat - cine încasează banii statului și în beneficiul cui.

Or, potrivit datelor oficiale, partidele parlamentare românești trăiesc azi în mare măsură pe banii contribuabililor care achită statului taxe și impozite, nu din donațiile simpatizanților & cotizațiile membrilor.

România și-a văzut alegerile prezidențiale anulate în decembrie 2024 după ce autoritățile au anunțat că o campanie electorală costisitoare funcționa fără bariere & reguli în favoarea unui candidat anti-sistem care declarase 0 (zero) cheltuieli.

Dar nu cumva, schimbând ce-i de schimbat, partidele parlamentare - în frunte cu cele mai vechi și mai mari, PNL și PSD - au păcate similare?

Cifrele & traseul banilor

Cu trei zile înainte de prima zi de campanie electorală pentru alegerea președintelui României, adică pe 21 octombrie 2024, în mediul online începuse demult bătălia pentru voturi.

Pe Facebook se derula reclamă plătită pentru toți cei patru candidați ai partidelor parlamentare cu reprezentant anunțat la acel moment – PSD, PNL, USR și AUR.

Partidul Social Democrat (PSD) plătise 125.000 de lei pentru mesajul „În doar trei ani am întors 58 miliarde de euro în economie prin facilități pentru întreprinderi și am creat 157.000 de locuri de muncă noi”.

Mesajul a fost postat pe pagina președintelui social-democrat Marcel Ciolacu și trebuia să ajungă la cât mai mulți români. În paralel, mai rulau alte cinci postări pentru care partidul plătise promovare - peste 200.000 de lei, cu declarații ale lui Marcel Ciolacu, în diferite ipostaze de premier.

În același moment, pe pagina liderului AUR, George Simion rulau 27 de postări plătite - cu maximum 10.000 de lei fiecare. Candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) promova aproape în totalitate clipuri video, cu el în diferite ipostaze, în diferite locuri din țară și în care aborda diverse teme.

Între clipurile promovate, un testimonial cu un copil care vorbește despre viața grea pe care o duce și căruia George Simion îi promite că-i va da bani din salariul lui de parlamentar.

Și pentru candidatul Partidului Național Liberal (PNL) la Președinția României, gen. Nicolae Ciucă, rulau postări plătite pe Facebook, în aceeași zi de 21 octombrie. Mai exact, 22 de postări. Fiecare dintre ele a costat între 100 și 3.000 de lei și sunt fie scurte reportaje de la vizitele candidatului PNL în țară, fie extrase din conferințe de presă și emisiuni TV.

Candidata Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, nu avea în acel moment nicio postare promovată pe Facebook. O zi mai târziu, însă, pe 22 octombrie, avea să-și lanseze manifestul pentru România, prin 47 de postari plătite cu sume între 100 și 10.000 de lei.

Toți banii care au ajuns la Meta (compania proprietară a Facebook) – pentru reclamele despre care am vorbit – au fost plătite din fondurile proprii ale partidelor.

Din 2019 și până în prezent, conform datele furnizate de Meta, PSD a cheltuit pentru reclamă pe Facebook peste 21 de milioane de lei, PNL – peste 12 milioane de lei, USR – peste 22,5 milioane de lei, iar AUR –aproximativ 6,5 milioane de lei.

• De unde vin banii către partide?

Partidele neparlamentare primesc fonduri din donații, cotizații și venituri proprii (închirieri de spații, de exemplu). Partidele care au intrat în Parlament, adică au deputați și senatori, se bazează pe același surse de venit plus subvențiile de la bugetul statului.

• Cu ce bani au plătit partidele aceste reclame?

Dacă banii care au ajuns la Meta provin din donații, cotizații sau de la buget vom putea afla undeva în cursul acestui an. Partidele trebuie să depună la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) o situație exactă a cheltuielilor, cu sursa de finanțare, până pe 30 aprilie 2026. Însă nu toate partidele dau acest raport amănunțit. O portiță legislativă îi ajută să țină secret la cine au ajuns banii.

De ce primesc partidele bani de la buget?

Partidele politice din România primesc subvenții de la bugetul de stat pentru a-și finanța activitățile curente și campaniile electorale. Mecanismul de finanțare e reglementat de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Teoretic, sistemul de subvenții ar trebui să asigure o competiție politică echitabilă prin reducerea dependenței de finanțări private care ar putea influența deciziile politice, explică profesorul de științe politice Gabriel Bădescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, pentru Europa Liberă.

„Oferă resurse constante pentru angajarea experților, elaborarea de politici publice coerente și menținerea unor structuri administrative eficiente”, adaugă el în lista de argumente în favoarea acesteu legi.

Practic însă, sistemul limitează accesul în politica mare aproape exclusiv la partidele care au bani din bugetul public, adică la partidele care au deja deputați și senatori. Sistemul politic a îngreunat practic intrarea noilor partide în Parlament.

„Finanțarea din fonduri publice a partidelor e greșită ca dimensiune, ca lipsă de echitate, ca lipsă transparență. Aceste trei mari probleme generează o situație de oligopol politic”, spune Ovidiu Voicu, de la Centrul de Inovare Publică, pentru Europa Liberă.

Cu alte cuvinte, câteva partide mari par să dețină monopolul pieței politice din România și acționează în comun contra noilor veniți, ca să-și păstreze clienții/votanții. Oligopol înseamnă tocmai această formă de distorsionare a concurenței libere, aici a pluralismului.

Conform legii, suma alocată anual partidelor politice este stabilită între 0,01% și 0,04% din Produsul Intern Brut (PIB).

Distribuirea subvenției se face astfel: 75% din bugetul anual este împărțit proporțional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, iar 25% – în funcție de numărul de voturi obținute la alegerile locale.

Iar diferența dintre 0,01% și 0,04% din PIB e mare. Cât anume se alocă depinde strict de cei care sunt la Putere, adică de către guvernul Boc/Orban/ Ciucă/ Ciolacu, etc, care decide distribuirea acestor bani prin bugetul anual. Ba chiar poate să suplimenteze suma după bunul plac, până la plafonul de 0,04%.

De exemplu: anul trecut, 2024, când premier a fost Marcel Ciolacu și ministru de finanțe, Marcel Boloș, 0,01% din PIB a însemnat 176,4 milioane de lei, iar 0,04% din PIB - 705,6 milioane de lei.

În 2024, Autoritatea Electorală Permanentă a transferat către partidele politice suma totală de 386 de milioane de lei. Adică puțin peste jumătate din maximul legal.

Pentru 2025, conform Ordonanței de Urgență nr. 156 din 30 decembrie 2024, subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul anterior, fără a se oferi o justificare detaliată pentru această reducere.

Banii de la buget sunt virați, lunar, partidelor de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și pot acoperi cheltuieli legate de funcționarea acestora, cum ar fi:

• cheltuieli administrative;
• cheltuieli de personal;
• cheltuieli pentru promovare și propagandă;
• cheltuieli pentru consultanță politică;
• organizarea de activități cu caracter politic;
• sondaje de opinie.

Partidele sunt obligate să raporteze periodic modul în care au cheltuit subvențiile primite, din punct de vedere al destinației banilor. La cine exact, cu nume, prenume și mai ales care a fost scopul final, rămâne, în continuare o mare problemă de transparență, pentru aproape toate partidele.

Scurtă istorie a politicii făcute cu bani publici și când au schimbat guvernanții regulile jocului

2008 a fost primul an în care partidele au primit bani de la bugetul de stat, conform legii aprobate în 2006. La putere se afla guvernul Tăriceanu, sprijinit din Parlament, de PSD.

În acel an, erau în Parlament, în afară de UDMR și Grupul Minorităților (care primesc subvențile prin alt mecanism), două alianțe - Uniunea Social Democrată (USL - formată din PNL, PSD și Partidul Conservator), Alianța România Dreaptă (ARD - formată din Partidul Democrat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și Forța Civică) și un partid - Partidul Poporului Dan Diaconescu. Toți au beneficiat de subvenții, în total de 8,1 milioane de lei, echivalentul a cca. 2,25 milioane de euro (1 euro = 3,6 lei în 2008).

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) si Grupul Minorităților primesc finanțare direct de la Guvern prin Departamentul de Relații Interetnice. Suma prevăzută în buget ia în considerare numărul cetățenilor care se identifică ca făcând parte din acea minoritate la ultimul recensământ. De exemplu, în 2024, UDMR a primit 58,48 de milioane de lei.

Subvențiile au fost păstrate și în următorii ani la nivelul din 2008. În 2016, an electoral, suma a crescut la 14,5 milioane de lei. Iar anul următor s-a dublat, până la 30 milioane de lei.

2018 a fost, însă, anul de cotitură în finanțarea partidelor de la bugetul statului.

Atunci s-a întâmplat ceva esențial. Prin legea 34 din 17 ianuarie 2018, articolul 18 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale s-a modificat: a fost introdus un prag minim și a fost modificată referința din „venituri bugetare” în „Produs Intern Brut” (PIB).

În forma inițială a legii scria doar că subvenția totală acordată într-un an nu putea depăși 0,04% din veniturile bugetare.

Forma actuală a articolului 18 stipulează:

„Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei.”

Sursa: art 18, Legea 334/2006

Din acel moment, subvenția acordată anual partidelor a explodat.

În 2018 a fost de 170,3 milioane de lei, adică de 5,7 ori mai mare decât în anul anterior. La acel moment, în fruntea guvernului PSD se afla Viorica Dăncilă. Guvernele următoare, cu liberali în frunte - Ludovic Orban, Florin Câțu, Nicolae Ciucă - nu au devenit austere.

În 2024, guvernul Ciolacu a alocat, inițial, suma de 312 milioane de lei către șapte partide: PSD, PNL, USR, AUR, PMP, Pro România și Forța Dreptei. Suma a fost majorată în octombrie, prin rectificare bugetară.

Iar la final de an, AEP a comunicat suma finală scoasă din buget pentru politicieni - 386 de milioane de lei.

Adică de aproape 48 de ori mai mult decât în 2008.

În total, între 2008 și 2024, partidele politice au cheltuit de la bugetul statului 1,9 miliarde de lei.

Pe lângă sumele primite lunar de la buget, partidele politice mai beneficiază și de o excepție de lege.

„Sunt singurele entități din România care primesc subvenții de la bugetul de stat și, dacă rămân cu bani ne-cheltuiți la 31 decembrie, îi păstrează”, spune Ovidiu Voicu de la Centrul pentru Inovare Publică.

Câți bani a primit fiecare partid în parte și cum i-a cheltuit

În cei 18 ani de subvenționare intensă a partidelor politice parlamentare, din taxele și impozitele alegătorilor, PSD a încasat cei mai mulți bani - peste 844,5 milioane de lei.

E urmat în clasament de PNL, apoi, la distanță mare, de USR și, și mai mare distanță, de AUR.

Este logic să fie așa, pentru că PSD și PNL au avut reprezentare parlamentară continuă din 2008 încoace, în timp ce USR a intrat în Parlament abia în 2016. AUR, în 2020.

Legea obligă partidele să raporteze periodic cum au cheltuit aceste fonduri. Mai exact, ce tip de cheltuieli, așa cum sunt ele definite în actul legislativ - administrative, personal, promovare și propagandă, consultanță politică, sondaje de opinie etc.

Din datele furnizate reiese că partidele și-au gestionat diferit banii. Am analizat perioada 2021 - 2023.

Cele două mari partide, PSD și PNL, cele care au beneficiat și de cei mai mulți bani de la buget în acești trei ani, au investit cel mai mult în presă și propagandă.

Teoretic, conform legii audiovizualului, în afara campaniilor electorale, partidele nu pot încheia contracte directe cu televiziunile. Au găsit însă o soluție. Plătesc agenții care dau bani firmelor care dețin site-urile televiziunilor.

„CNA a refuzat întotdeauna să se uite la grup și nu doar la televizor. CNA se uită doar la SRL-ul care deține licența și zice «uite, ăsta nu a primit bani de la partid». Dar la SRL-ul care deține site-ul și care a primit, nu. CNA zice «nu-i treaba mea»”, explică Ovidiu Voicu de la Centrul pentru Inovare Publică cum funcționează mecanismul.

Cea mai mare parte a subvențiilor primite de USR în 2021 și 2022 a mers către cheltuielile de personal. Pentru ca, în 2023, investițiile în promovare și propagandă să primeze.

Alianța pentru Unirea Românilor a avut, însă, cu totul altă strategie. În primii doi ani, 2021 și 2022, nu a cheltuit aproape niciun leu din subvenția primită lună de lună și a dat drumul la cheltuieli abia în 2023, în anul premergător celui electoral. Iar banii au fost folosiți pentru bunuri materiale și pentru organizarea de acțiuni cu caracter politic, esența a ceea ce înseamnă libertatea de asociere. Potrivit unor studii independente văzute de Europa Liberă, caravanele medicale ale AUR au avut succes.

Cât de transparente sunt partidele?

Pe lângă rapoartele depuse la AEP privind modul în care au fost cheltuite subvențiile – pe capitole de cheltuieli – partidele trebuie să mai depună, anual, și un raport de venituri și cheltuieli în care ar trebui să specifice de unde provin fondurile și unde au ajuns exact banii - firme, instituții media, persoane fizice.

Doar că modul în care sunt întocmite aceste rapoarte diferă de la un partid la altul după cum fiecare formațiune politică alege să înțeleagă legea. De fapt, o notă de subsol la normele de aplicare a legii unde este stipulat formatul de raportare face diferența.

„Există un artificiu printr-o explicație la template-ul respectiv, care este o anexă la normele de aplicare, în care se se stabilește că se pot depune aceste rapoarte de venituri și cheltuieli într-o formă restrânsă”, explică Septiumius Pârvu, de la think tank-ul Expert Forum.

„Este un pic absurd, pentru că el se numește raport detaliat de venituri și cheltuieli. Nu există unitate în modul în care se publică rapoartele astea, iar unele partide au înțeles că pot publica doar niște sume totale”, spune el pentru Europa Liberă.

PSD este partidul care nu a depus niciodată acest raport cu menționarea exactă a destinatarului final al banilor, ci doar a sumelor totale.

Centrul pentru Inovare Publică a dat în judecată, în 2021, mai multe partide, ca să le oblige să publice rapoarte despre cum au fost cheltuiți banii publici. „USR și AUR ne-au predat rapoartele imediat după acțiunea judecătorească”, spune Ovidiu Voicu.

Procesul cu PNL s-a terminat, iar instanța a obligat partidul să publice rapoartele. „Nu le-au publicat și nici nu am avut cum să-i executăm silit. Am obținut doar aplicarea unei amenzi pentru nepunerea în aplicare a hotărârii judecătorești”, explică Ovidiu Voicu. Abia în ianuarie 2025, la patru ani de la acțiunea în instanță, PNL a trimis rapoartele solicitate.

Procesul cu PSD nu s-a finalizat.

„Partidele sunt mai presus de lege”, concluzionează Ovidiu Voicu.

Ce au raportat (totuși) partidele

Ultimele rapoarte de venituri și cheltuieli depuse de partide la AEP sunt cele din 2023.

Partidul Social Democrat

• Subvenție - 85 de milioane de lei
• Donații, cotizații, venituri proprii - 12,5 milioane de lei
• Cheltuieli - 99,5 milioane de lei

PSD a depus la AEP ca raport de venituri și cheltuieli două tabele. În cel de venituri sunt menționate toate filialele din țară, donațiile, cotizațiile și alte venituri. Nu e specificat nominal de la cine au venit, de exemplu, donațiile. Aceste date sunt însă în Monitorul Oficial, acolo unde se publică documentele financiare.

Mult mai lacunar este tabelul de cheltuieli prezentat de PSD.

Sunt menționate sec doar conturile contabile în care sunt înregistrate cheltuielile și sumele aferente. Lipsesc numele firmelor care au primit banii și al instituțiilor de presă/site-urile. În raport, cele mai mari cheltuieli sunt cele cu servicii executate de terți – 78 de milioane de lei, urmate de cele de personal – peste 8 milioane de lei.

PSD plătește promovarea pe site-urile televiziunilor Antena 3 CNN, România TV, B1 TV, Digi24 și Realitatea Plus, potrivit mai multor surse din conducerea partidului, scria, în februarie 2024, Libertatea. Un lucru important de menționat: articolele plătite de PSD nu sunt marcate ca publicitate politică. Publicul neavizat crede că e vorba relatări jurnalistice.

În total, pentru presă și propagandă PSD a plătit în 2023, doar din subvenție, 46,2 milioane de lei.

Partidul Național Liberal

• Subvenție - 75 milioane de lei
• Donații, cotizații, venituri proprii - 14,7 milioane de lei
• Cheltuieli - 72,7 milioane de lei

Raportul depus de PNL este mai amănunțit decât al social-democraților. La capitolul venituri sunt specificați cu nume și prenume donatorii, iar la cheltuieli sunt menționate firmele cu care a colaborat partidul.

În 2023, PNL a plătit pentru propagandă 67 de milioane de lei, doar din banii primiți ca subvenție de la buget. Aproape 41 de milioane de lei la o singură firmă - Inventus Strategy Design. A doua cea mai mare sumă plătită de liberali unei singure firme a ajuns la Avandor Labs SRL - 4,2 milioane de lei. O treime din acesti bani, 3 milioane de lei, au fost plătiți pentru consultanță, iar restul pentru reclamă.

300.000 de lei au ajuns la Meta, pentru reclamă pe Facebook.

Firmele menționate mai sus sunt, de fapt, agenții de publicitate. Destinatarii finali ai banilor sunt instituții de presă, care nu sunt menționate explicit în raportul prezentat de liberali, după cum au demonstrat mai multe investigații de presă: un milion de euro din bani publici de la PNL pentru site-ul Digi24, de exemplu. Articolele nu au fost marcate cu semnul P (publicitate), a scris Libertatea în decembrie 2023.

Alianța pentru Unirea Românilor

• Subvenție - 17,8 milioane de lei
• Donații, cotizații, venituri proprii - 3,9 milioane de lei
• Cheltuieli - 41 milioane de lei

Raportul de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, depus de AUR, e asemănător cu cel depus de liberali. Menționează nominal sursele de venituri și firmele cu care a colaborat partidul. Dar nu menționează destinatarii finali ai sumelor plătite pentru publicitate și reclamă - 2 milioane de lei numai din subvenții.

Așa cum menționam anterior, în 2023, AUR a avut altă politică financiară - a investit în bunuri, mai exact în mașini - aproape 15 milioane de lei.

Sume importante au ajuns însă și la firme care se ocupă cu producția de materiale de propagandă sau agenții de publicitate.

Uniunea Salvați România

Raportul depus de USR nu mai există pe pagina AEP, deși a fost depus. Este o eroare tehnică care va fi remediată, a transmis AEP, la solicitarea Europa Liberă.

Europa Liberă a solicitat celor patru partide, PSD, PNL, USR și AUR, rapoarte privind modul în care au fost cheltuite subvențiile, dar și rapoartele generale de venituri și cheltuieli. Până la publicarea acestui articol am primit răspuns doar de la PNL, care ne-a comunicat că toate informațiile solicitate se regăsesc deja pe site-ul AEP.

„În ce privește contractele derulate anul trecut, despre care solicitați mai multe informații, vă aducem în atenție clauzele de confidențialitate prevăzute de acestea”, a răspuns PNL, la întrebarea „care sunt firmele care au primit bani pentru promovare/publicitate și care a fost destinatarul final, în 2024”.

Decontările după alegeri - alți bani, altă distracție

Aparte de subvențiile plătite lună de lună de la bugetul de stat, după alegeri, partidele care reușesc să treacă pragul electoral își pot deconta cheltuielile din campaniile electorale.

După alegerile locale și europarlamentare din iunie, primul tur al prezidențialelor din noiembrie și parlamentarele din decembrie, partidele au depus rapoartele la AEP.

Conform bugetului AEP, suma rezervată acestor rambursări a fost de 446,6 milioane de lei în 2024, iar anul acesta se mai estimează încă 233 de milioane de lei (credite bugetare).

Pentru alegerile prezidențiale anulate, Guvernul a emis Ordonanța de Urgență 143/2024, întrucât legea nu permitea rambursarea în aceste condiții, conform Expert Forum. Până la acest moment, AEP nu a anunțat dacă s-au făcut rambursări pentru campania electorală.

Cheltuielile în toate campaniile electorale de anul trecut, raportate de principalele patru partide parlamentare, depășesc 650 de milioane de lei.

Ce sume vor primit exact, va stabili Autoritatea Electorală Permanentă după analiza rapoartelor depuse. Partidele vor primi înapoi doar banii pentru cheltuielile considerate eligibile de către autoritate. Dacă sunt nereguli, AEP poate refuza rambursarea unor sume.

După aprobare, sumele sunt rambursate din bugetul de stat, prin transfer bancar în contul partidului/candidatului. Termenul pentru rambursare este de aproximativ 90 de zile după aprobarea cererii.

Ce efecte are legea de subvenționare a partidelor

Tăcerea presei, manipularea agendei publice

În 2023, an fără campanie electorală, partidele politice parlamentare au cheltuit 53% din banii primiți de la bugetul de stat – mai exact 120 de milioane de lei (24 de milioane de euro) – pentru propagandă și promovare.

Infuzia de bani politici în presă are efecte directe asupra politicii editoriale, spune Ovidiu Voicu de la Centrul de Inovare Publică. „Partidele sunt principalul client pe nișa de social-politic. Or, lucru ăsta îl vedem, îl simțim în agenda editorială, clar influențată de dorința de a primi acești bani publici”.

Cu alte cuvinte, politicul scrie agenda publică prin intermediul presei plătite cu bani de la buget. Și nu lasă să pătrundă știrile negative, dirijează interesul publicului și își face publicitate nemarcată, spune Liana Ganea, de la Active Watch, organizație non-guvernamentală care luptă pentru transparentizarea banilor primiți de presă de la partide.

„Practic, acești bani produc o distorsiune a informației care ajunge la public prin această presă mare, tradițională, în condițiile în care cealaltă presă, care-și urmărește misiunea în interes public și vrea cu adevărat să facă informare corectă, nu are același impact, nu are posibilitatea să-și asigure surse de venit sustenabile”, spune ea.

Așa se explică de ce investigațiile importante și dezvăluirile despre fapte de corupție în care sunt implicați politicieni vin, mai ales, de la publicațiile mai mici, de nișă.

„Presa mainstream mare este prietenoasă și dispusă să nu critice sursele de finanțare, să nu-i critice pe cei care le asigură o sursă consistentă de finanțare”, explică Liana Ganea fenomenul.

„Când o televiziune importantă primește 2 milioane de euro de la un singur partid politic, în acel moment este evident că partidul politic nu plătește doar spațiu pentru publicitate politică, ci cumpără mai mult decât atât.”

Monopolizarea scenei politice

Din 2018, de când valoarea subvențiilor s-a schimbat dramatic, scena politică a rămas dedicată aproape acelorași partide - PSD, PNL, USR. Ascensiunea neașteptată a AUR, în 2020, a fost facilitată de evenimente majore, precum pandemia de Covid, de care acest partid s-a folosit reușind să surclaseze puterea banilor. Iar după 2024, scena mare a rămas a acelorași partide - PSD, PNL, AUR și USR.

Vlad Gheorghe a fost membru USR. A plecat din partid și și-a înființat propria formațiune politică. A aflat din proprie experiență ce înseamnă să te bați cu „sistemul”, după cum îl numește.

„Vedeți, auzim tot timpul despre cuvântul «sistem», ăsta este sistemul, de fapt. Bineînțeles că se înțeleg între ei. La subvenție tot timpul au fost toți de acord. OK, au făcut un pic de teatru, dar s-au înțeles până la urmă”, explică el cum vede colaborarea dintre partidele parlamentare când e vorba de bani publici.

Iar să te bați cu marile partide, care au bani din subvenții, ca nou-venit în politică, e o misiune aproape imposibilă, spune el.

„În momentul în care ai niște adversari care varsă milioane și milioane în conturile societăților media, bineînțeles că nu se poate vorbi despre o concurență normală, o concurență loială. În același timp, creează un sistem de putere foarte greu de desțelenit”, atrage atențiaVlad Gheorghe.

Spargerea monopolului - concluzionează el - se poate face doar marginal, în cazuri extrem de rare. „În esență, cei care au aceste milioane își asigură o majoritate perpetuă în viața politică și în zona de decizie politică, ceea ce nu are cum să fie bine pentru societatea românească general”.

Monopolizarea scenei publice crează efecte secundare de tipul Partidul Oamenilor Tineri (POT) și Călin Georgescu, crede Ovidiu Voicu de la Centrul de Inovare Publică. Pentru că noile formațiuni politice caută tot felul de metode de a sparge oligopolul, chiar și mai puțin legale.

„Atunci când nu lași lucrurile să funcționeze natural, apar astfel de situații. Dacă ar exista o echitate în împărțirea acestor resurse și, mă rog, ar fi mai puține, atunci poate că noile partide ar mai puțin înclinate să folosească astfel de mecanisme neortodoxe”, spune Ovidiu Voicu.

Campanie electorală în afara perioadelor de campanie electorală (aka tot timpul)

În 2015, societatea civilă a propus modificarea legislației referitoare la campaniile electorale și au dispărut din peisajul electorale gălețile, mălaiul, gecile și grătarele de mici care erau dăruite la mitingurile electorale. Așa-numita mită electorală ... vizibilă.

Acțiunile partidelor au fost limitate la cele 30 de zile de campanie electorală. S-a deschis, însă, sezonul precampaniei, acolo unde banii din subvenții contează cel mai mult, iar cheltuielile rămân ascunse până anul viitor.

De exemplu, în 2024, înaintea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, țara a fost împânzită de afișe care promovau cartea lui Nicolae Ciucă.

PNL nu era obligat să raporteze pe loc cheltuiala, ci ea urmează să apară în raportul publicat anul acesta, până în 30 aprilie. A aflat însă snoop.ro care a fost suma cheltuită pentru promovarea „Ostașului în slujba țării”: 2 milioane de euro.

În iulie 2024, George Simion și-a promovat el însuși oferta electorală, un plan care cuprinde, printre altele, oferirea de case cu 35.000 de euro tuturor celor care încheie un contract cu el.

Schimbă regulile jocului în partide

Finanțarea publică a consolidat puterea conducerii centrale în detrimentul organizațiilor locale. „Accesul constant la resursele financiare importante slăbește rețelele tradiționale de mobilizare”, crede profesorul Gabriel Bădescu de la Universitatea Babeș-Bolyai.

Dar, adaugă el, sumele mari de la centru nu au eliminat influența liderilor locali puternici, care au capacitatea de a influența rezultatele electorale. În definitiv, banii de la centru sunt deconturi pentru cheltuieli, adică inclusiv pentru cele din teritoriu.

Ușurința cu care foarte mulți bani ajung în conturile partidelor afectează democrația din interiorul formațiunilor politice și le slăbește puterea reală de acțiune, consideră Vlad Gheorghe, de la partidul neparlamentar DREPT.

„Când ai acces la atât de mulți bani, începi să plătești oameni în interiorul partidelor. Prin plată îți asiguri activ de partid 100% fidel. Pentru că cel care plătește dictează. Și atunci s-a terminat și cu democrația. Dar s-a terminat cu absolut orice fel de luptă pentru idei”, explică politicianul mecanismele interne.

Revolta electoratului

Alegătorii știu că există sume uriașe de la buget care pleacă spre partidele politice aflate deja în Parlament, fie la putere, fie în opoziție.

Iar subvenționarea este temă de campanie pentru partidele mici cu ambiții parlamentare. Sumele uriașe vehiculate în ultimii ani dinspre buget spre partide, în condițiile în care refrenul permanent al guvernanților a fost „să strângem cureaua”, au creat un efect invers, cred analiștii politici.

„Voturile care au mers către partidele extremiste la alegerile cele mai recente, partide care n-au avut resursele pe care le-au avut partidele mari, dar au primit aceste voturi pentru că cetățenii taxează lacomia. Excesele pe care le văd, lăcomia partidelor”, explică Ovidiu Voicu.

În plus, neutralizarea presei maistream și a marilor televiziuni duce la situația în care conversațiile politice reale se mută cvasi-total pe social media, unde, după cum avertizează experții, regulile dialogului și argumentelor sunt influențate de algoritmi care favorizează sloganurile, disputele și reacțiile contondente.

Avem o lege, ce facem cu ea - încercări de modificare

În 2023, doi lideri PSD au inițiat o lege care să limiteze cheltuielile cu presa și propaganda la cel mult 30% din subvenție.

Actul normativ propus a fost depus la Senat pe 12 aprilie 2023 și semnat de un număr consistent de parlamentari ai PSD și câțiva ai AUR.

Pe 12 septembrie 2023, Senatul a adoptat legea tacit, pentru că așa prevăd procedurile.

Cu alte cuvinte, propunerea a ajuns la Camera Deputaților fără nicio dezbatere.

Pe 3 octombrie, propunerea de lege a fost însă abandonată, după ce Biroul Permanent a respins o cerere a Comisiei de Cultură de a fi inclusă în rândul comisiilor raportoare.

Și modificarea legii a murit.

Iar în 2024, partidele au primit o sumă record - 384 de milioane de lei, de la bugetul statului.

„În alte sisteme care practică această subvenție, subvenția se face nu numai în funcție de rezultatele electorale, ci și în funcție de numărul de membri. În Germania, de exemplu, nu poate să depășească sau trebuie să fie cel mult egală cu cotizațiile care sunt sunt depuse”, explică Radu Carp, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, cum ar putea fi modificată legea pentru a limita valoarea subvențiilor.

Radu Carp mai spune că banii primiți de la stat ar trebui folosiți pentru a cumpăra expertiză - partidele să angajeze specialiști care să ajute la proiecte de legi, proiecte de politici publice. Minimum 25% din subvenții ar trebui să fie cheltuieli de personal.

„Ar trebui să existe o grupare la partid care să dea o orientare generală la nivel tehnic, pe anumite politici. Cred că partidele politice ar trebui să își îndrepte atenția mai degrabă în direcția aceasta a personalului propriu și mai puțin înspre promovare. Existența unui personal propriu face ca propunerile vehiculate în spațiul public să fie credibile și, implicit, să se câștige mai mult încrederea alegătorilor”, explică Radu Carp, de ce e importantă atragerea de specialiști.

Politologul dă și un exemplu: după scandalul anulării alegerilor prezidențiale, nu există niciun proiect de lege depus care să reglementeze clar condițiile în care se poate anula un scrutin.

„De ce nu avem? Tocmai pentru că partidele nu au persoane calificate care să redacteze un asemenea proiect”, concluzionează profesorul Radu Carp.

Experții de la think thank-ul Expert Forum sunt cei care monitorizează permanent finanțarea partidelor și luptă pentru transparentizarea veniturilor și cheltuielilor acestora.

Ce propune Expert Forum?

• Modificarea mecanismului de stabilire a bugetului anual și reglementarea unor criterii mai predictibile;
• Motivarea reală a modului prin care se stabilesc bugetele anuale;
• Reducerea alocărilor anuale;
• Renunțarea la practica de a modifica bugetele anuale în mod netransparent prin rectificări bugetare;
• Transparentizarea contractelor prin publicarea tuturor prestatorilor de servicii, introducerea de raportări frecvente și marcarea tuturor materialelor de promovare;
• Consolidarea controlului acestor contracte, inclusiv prin verificarea campaniilor de promovare pe care le desfășoară partidele politice, de către Autoritatea Electorală Permanentă;
• Modificarea regulilor privind campania și perioada de precampanie electorală.

„O parte din aceste propuneri ar trebui să se rezolve în octombrie, când intră în vigoare Regulamentul European privind publicitatea politică”, explică Septimius Pârvu.

Ce prevede Regulamentul European?

• Transparența publicității politice: Furnizorii de servicii de publicitate politică trebuie să se asigure că fiecare material publicitar politic este însoțit de informații clare este vorba de publicitate politică și identitatea sponsorului.
• Păstrarea evidențelor: Furnizorii sunt obligați să păstreze informații detaliate despre materialele publicitare politice, serviciile furnizate și sumele facturate, pentru a asigura responsabilitatea și transparența.
• Mecanisme de raportare: Crearea unor mecanisme care să permită persoanelor fizice sau juridice să raporteze materiale publicitare politice care nu respectă regulamentul.

Parte din aceste prevederi au fost preluate deja, printr-o Ordonanță de Guvern din ianuarie 2025, care reglementează o serie de aspecte procedurale legate de reluarea alegerilor prezidențiale. Doar că ordonanța are multe probleme, susține Septiumus Pârvu.

„Au făcut-o prost, zic eu. Am dat copy-paste la niște bucăți din regulamentul european și ne-am trezit că nu e foarte clar cui se aplică. Există riscul să se aplice unor cetățeni care nu fac neapărat campanie politică și care se pot trezi cu amendă de până la 10.000 euro. Autoritatea Electorală pregătește normele de implementare, dar e greu să schimbi printr-o hotărâre de AEP o ordonanță scrisă prost”, mai spune reprezentantul Expert Forum.

Așa că nu-și pune mari speranțe nici de la 1 octombrie 2025 încolo. România e România, iar regulamentele europene se aplică „românește”, se plânge el.

Care e situația în alte câteva țări din Europa

Europa Liberă a solicitat firmelor menționate în articol și care au primit bani de la partide lămuriri privind serviciile prestate în schimbul acestor sume. Până la publicarea acestui articol nu am primit răspuns.

Actualizare 11 februarie 2025

Firma Broadcast Entreprise Solution SRL a transmis punctul de vedere solicitat privind contractele pe care le-a avut cu AUR.

„Compania Broadcast Enterprise Solution SRL înființată în 2011 este o companie specializată în domeniul multimedia aducând în atenția clienților noștri atât soluții software dezvoltate de noi cât și strategii de administrare a proiectelor speciale media care implică studiouri mobile, transmisii live, comercializare de echipamente de specialitate în domeniul media, administrare site-uri de știri, creare de conținut.

În sfera noastră de preocupări există și serviciul de administrare CAR de transmisii tv, DSNG-uri, generatoare de curent electric mobile, etc. Având această arie particulară și specifică de servicii, am început negocieri de furnizare servicii cu partidul AUR în momentul în care aceștia și-au propus realizarea proiectului "Caravana Medicală".

Compania noastră a putut asigura servicii de administrare a flotei auto, a echipamentelor non medicale din dotarea caravanei, servicii de administrare a șoferilor, servicii de remediere a diverselor situații tehnice apărute, servicii de administrare de personal, achiziții specifice desfășurării activității din caravană și multimedia în general. Sumele la care vă referiți fac parte din acest complex de servicii pe care noi le-am furnizat precum și din alte servicii media de tip transmisiuni live sau înregistrări video pe care aceștia ni le-au solicitat” - comunicat Broadcast Entreprise Solution, la solicitarea Europa Liberă România.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.