„Acesta este momentul Europei”, spun diplomații de la Bruxelles după decizia din 3 martie a președintelui american Donald Trump de a suspenda temporar finanțarea militară pentru Ucraina.
Rămâne de văzut dacă acest lucru se dovedește a fi adevărat. Dincolo de retorică, întrebarea cheie este dacă Europa are voința politică de a compensa pe deplin o înghețare prelungită a cheltuielilor SUA pentru Ucraina.
Până în prezent, această întrebare rămâne fără răspuns.
NATO așteaptă detalii suplimentare de la Washington înainte de a face orice anunț oficial.
Diplomați din cadrul Alianței au declarat pentru RFE/RL că trebuie urmărit dacă europenii pot achiziționa în continuare arme americane și dacă le pot transfera Ucrainei.
După cum a remarcat un diplomat: „Europa pur și simplu nu are suficiente provizii proprii în acest moment, dar dacă mai poate apela la arme și muniții americane, poate fi OK”.
Când președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a adresat presei în dimineața zilei de marți, 4 martie, pentru a-și prezenta propunerile de creștere a cheltuielilor europene pentru apărare și a ajutorului militar pentru Ucraina, aceasta a evitat să facă vreo referire la decizia SUA.
„Pericol clar și prezent”
Înaintea unui summit crucial al Uniunii Europene, care va avea loc la Bruxelles pe 6 martie și care va avea ca temă modul în care Europa poate face față noului mediu de securitate, von der Leyen a trimis o scrisoare statelor membre ale UE, văzută de RFE/RL, în care a afirmat că „ a venit o nouă eră. Europa se confruntă cu un pericol clar și prezent la o scară pe care niciunul dintre noi nu a mai văzut-o în viața noastră de adult. Unele dintre ipotezele noastre fundamentale sunt subminate până în miezul lor”.
De asemenea, ea a atacat subtil Washingtonul, scriind că, în calitate de președinte al Comisiei Europene, „relațiile puternice cu Statele Unite sunt unul dintre obiectivele mele majore, atât bilateral, cât și prin intermediul G7. Însă contextul în care ne desfășurăm activitatea se schimbă drastic și dramatic”.
Așadar, este timpul ca UE să se implice și să umple golul de finanțare lăsat de Statele Unite? Poate nu atât de repede.
Atât propunerile lui von der Leyen, cât și proiectul de concluzii ale summitului UE, obținute de RFE/RL, sunt lipsite de propuneri concrete cu privire la modalitatea de a stimula direct Ucraina, inclusiv o lipsă totală de detalii privind finanțarea, în afară de cele 30 de miliarde de euro (31,6 miliarde de dolari) care au fost deja promise ca sprijin bugetar pentru Kiev în 2025.
Problema este că în acest an va fi nevoie de încă 30 de miliarde de euro dacă Statele Unite se retrag complet. Liderii europeni aveau planuri de urgență în acest sens cu mult înainte de anunțul lui Trump, în special după ce Congresul SUA a amânat un pachet de ajutor pentru Kiev, în 2024.
A face UE mai sigură vs. a ajuta Ucraina
Inițiativa „ReArm Europe” a lui Von der Leyen pare acum axată exclusiv pe creșterea cheltuielilor UE pentru apărare, mai degrabă decât pe ajutorarea directă a Ucrainei.
Inițiativa include un împrumut de 150 de miliarde de euro (158 de miliarde de dolari) pentru ca statele membre să consolideze apărarea aeriană și arsenalele de drone, o mai mare marjă de manevră în ceea ce privește normele UE privind cheltuielile pentru țările care cresc bugetele de apărare și o opțiune de redirecționare a fondurilor UE destinate inițial regiunilor mai sărace către proiecte militare – dacă statele membre aleg să facă acest lucru.
Potrivit șefei CE, aceste măsuri ar putea genera până la 800 de miliarde de euro (844 de miliarde de dolari) în cheltuielile pentru apărare. Dar întrebarea cheie rămâne: Este vorba despre a face cetățenii UE să se simtă mai în siguranță sau despre a se asigura că Ucraina poate rezista atacurilor Rusiei?
Ideea că o creștere a investițiilor europene în domeniul apărării va permite în cele din urmă un sprijin mai mare pentru Ucraina sună logic – dar va funcționa în practică?
Răspunsul la această întrebare s-ar putea afla tot de la Bruxelles. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a propus un plan de strângere a celor 30 de miliarde de euro de care Ucraina are nevoie, utilizând atât veniturile provenite din activele rusești înghețate deținute de bloc, cât și contribuțiile voluntare ale statelor membre ale UE, bazate pe venitul lor național brut (VNB).
Cu toate acestea, acest plan a fost acum suspendat.
Diplomații UE spun că unele state membre nu erau pregătite să angajeze o sumă atât de mare în acest moment, în timp ce alții au indicat Ungaria, care s-a opus mult timp ajutorului militar pentru Ucraina. Potrivit diplomaților UE, Budapesta a amenințat chiar că va pune veto pe orice text al summitului care contestă eforturile SUA de a negocia un acord de pace cu Moscova.
„Momentul” Europei ar putea să nu includă deloc Ucraina.
