Consiliul Superior al Magistraturii a dat joi aviz negativ proiectului care prevede desființarea Secției pentru Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ).
Astfel, au fost înregistrate 11 voturi împotriva desființării și 8 voturi pentru desființare, conform Mediafax.
Avizul CSM pentru acest proiect, trimis de ministrul Justiției, Stelian Ion, este consultativ.
Reprezentanții USR PLUS susțineau miercuri că „bilanțul celui de-al treilea an de activitate a Secției speciale nu face decât să confirme ceea ce și organismele internaționale, și societatea civilă, și noi tot spunem de la înființare încoace: nu se justifică existența acestei structuri și ea trebuie desființată cât mai curând posibil”.
„În 2020, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a finalizat doar două rechizitorii și a trimis în judecată trei inculpați. (...) Explicația potrivit căreia activitatea SIIJ a fost redusă de restricțiile impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 ar fi credibilă dacă nu am ști că activitatea Secției speciale s-a rezumat și în 2019, an fără pandemie, tot la două cauze soluționate cu trimiterea în judecată a trei inculpați”, au mai spus reprezentanții USR PLUS.
Președintele PSD Marcel Ciolacu i-a transmis vicepremierului Dan Barna să „ia labele de pe Justiție” și să lase magistrații să își vadă de treaba lor.
„Nu sunt de acord cu desființarea Secției Speciale. Eu nu am pus mâna pe telefon să-mi sun președinții de organizații să-i întreb ce părere au ei despre această secție, am avut întâlniri cu cel puțin 20 de magistrați, și judecători, și procurori, și am înțeles rostul acestei secții. Mi-aș dori să înțeleagă foarte bine românii: această secție nu apără oamenii politici, anchetează eventualele abuzuri săvârșite de magistrați”, a spus Marcel Ciolacu joi seara la Antena 3.
Întrebat dacă proiectul de desființare a Secției speciale va merge mai departe, ignorând decizia CSM, Marcel Ciolacu l-a criticat pe vicepremierul Dan Barna.
„Cine îți dă ție dreptul, om politic, să vii altfel decât au spus magistrații. Cine ești tu? Mă uitam la vicepremierul României, domnul Barna, decizia Secției Speciale de renumărare a voturilor este o gargară politică. Cine ești tu să comentezi o decizie a unui procuror? (...) Aste este reforma USR, când era PSD la guvernare și spunea luați labele de pe justiție. Îi spun eu acum lui Barna foarte clar: ia labele de pe justiție, ia-l pe Stelian al tău și lăsați magistrații să își vadă de treaba lor”, a mai spus Ciolacu.
Secția Specială, „măciucă politică” pentru magistrații indezirabili
Privită ca o veritabilă „măciucă politică” pentru magistrații indezirabili, SIIJ a închis sute de dosare și a deschis alte câteva noi, dar fără a le trimite în judecată. Șapte procurori și câțiva polițiști de judiciar sunt detașați de doi ani la SIIJ și primesc salarii mult mai mari decât ceilalți specialiști din sistem fără rezultate palpabile.
Așa cum Europa Liberă a relatat în trecut, Secția Specială s-a remarcat prin:
- acțiuni împotriva unor procurori DNA, care s-au finalizat prin achitări sau rejudecări
- eșcuri în dosarele pe care le-a instrumentat
- dosare nelucrate
- retragerea unor apeluri în procesele unor magistrați corupți
- Cea mai mediatizată acțiune a Secției condusă de Adina Florea a fost punerea sub control judiciar a Laurei Kovesi, fost procuror șef al DNA. Cercetată în două dosare, Kovesi a fost chemată la audieri în cazul aducerii în țară a fugarului Nicolae Popa, fost director al FNI. Acuzată că ar fi luat mită de la Sebastian Ghiță prin aducerea în țară a lui Popa, Kovesi a fost pusă sub control judiciar chiar în perioada negocierilor pentru funcția de procuror general european. Interdicțiile de a părăsi țara și de a discuta cu presa au fost ridicate câteva zile mai târziu de instanța supremă care a constatat „neîndeplinirea condițiilor necesare începerii urmăririi penale in personam și punerii în mișcare a acțiunii penale (lipsa de claritate a acuzațiilor, aspect ce echivalează cu inexistența notificării oficiale, existenta unui caz de stingere sau împiedicare a exercitării acțiunii penale, lipsa probelor), nemotivarea ordonanței prin care s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar, impunerea altor obligații decat cele expres și limitativ prevazute de lege.
Toate aceste vicii se subsumează unor condiții de legalitate care, odată dovedite, fac inutilă analiza elementelor ce țin de temeinicie", se arată în motivarea deciziei pronunțate în 3 aprilie de judecătoarea Francisca Vasile de la ÎCCJ.
Procurorii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) primesc pe lângă salariu, diurnă, decontarea chiriei și a transportului. Ei sunt ajutați de polițiști plătiți la fel de bine. Acest lucru face ca efortul bugetar al statului cu menținerea acestei Secții să fie de 468.000 de lei pe lună doar pentru cheltuieli de personal.
Europa Liberă a scris despre veniturile totale lunare ale celor șapte procurori care lucrează în cadrul SIIJ, care în luna martie 2020 au însumat 191.210 de lei, adică o medie de 27.000 de lei net pe lună de procuror.
Sediu de la RAAPPS
Secția funcționează într-un imobil situat în centrul Bucureștiului, imobil care aparține Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) și a fost preluat în folosință de Parchetul General în baza unui contract de locațiune încheiat în luna noiembrie 2018. Înainte de a fi predat Parchetului, imobilul a fost renovat și reamenajat. Potrivit obiceiului, RAAPPS nu ne-a comunicat care au fost cheltuielile regiei cu amenajarea imobilului, solicitare legitimă, având în vedere că regia a folosit bani publici pentru amenajarea sediului.
Raportul de activitate al Parchetului General arată că pe parcursul anului 2019 procurorii din cadrul SIIJ au soluționat 417 dosare, în 2 cauze, privind 3 inculpați, dispunându-se trimiterea în judecată iar în 415 cauze dispunându-se soluții de clasare.
