One-to-One | Cristian Seidler: PSD și PNL vor menține pensiile speciale cu ajutorul Curții Constituționale

„Vor face ceva minuscul, ca să fie siguri că pot raporta la Bruxelles ‘am făcut’, dar, în același timp, să fie siguri că problema nu va fi rezolvată. Va fi de vină, probabil, Curtea Constituțională. Au încercat, au vrut, dar, ce să vezi, dacă e neconstituțional, nu avem ce face. Sunt oamenii lor. De ce-ar elimina pensiile speciale?”, spune Cristian Seidler.

Acesta vorbește și despre acuzațiile de incompatibilitate ale Agenției Naționale de Integritate (ANI) la adresa primarului sectorului 1 al Capitalei, Clotilde Armand.

„În cazul Rafila, în ciuda multiplelor semnale din spațiul public, ANI nu face și nu spune nimic, în timp ce, pe cazul Clotilde Armand, are o comunicare extrem de proastă, neprofesionistă, ceea ce mă face să cred că și acțiunea lor în dosar, despre care nu știm prea multe, pentru că refuză să comunice, este la fel”, spune Seidler.

De ce USR nu a făcut nimic pentru a nu se ajunge la situația generată de decizia CCR privind prescripția? „USR avea Ministerul Justiției, nu avea funcția de premier, nu avea funcția de președinte al Camerei, prima cameră sesizată, nu avea funcția de președinte al Comisiei juridice din Senat, cameră decizională în materie de legi ale justiției”, argumentează Cristian Seidler.

„Stelian Ion a întocmit legislația necesară pentru a repara această situație, dar nu a trecut mai departe de Guvern și de Parlament. S-a dorit să se ajungă aici. Vor scăpa de cercetare penală sute de persoane, poate chiar mii, vorbim despre sute de dosare, inclusiv ale unor politicieni și ale apropiaților lor”, mai spune acesta.

Principalele declarații, pe scurt:

• Despre Clotilde Armand și acuzațiile ANI: „ANI e slăbit în acțiune. Comunică neprofesionist. ‘Te acuzăm de ceva. Nu spunem concret de ce. Apără-te’. E absurd. ANI știe că dosarul nu are nicio substanță. Omite să spună că există o bază legală în acest caz. De ce să plece de la primărie Clotilde Armand? S-a declanșat cercetarea penală? Nu. A fost Clotilde Armand trimisă în judecată cu rechizitoriu? Nu.”;
• Despre pensiile speciale: „Vor face ceva ca să fie siguri că pot raporta la Bruxelles ‘am făcut’, dar, în același timp, să fie siguri că problema nu va fi rezolvată. Va fi de vină Curtea Constituțională. Au încercat, au vrut, dar, ce să vezi, dacă e neconstituțional, nu au ce face. Nu vor fi eliminate pensiile speciale, pentru că lipsește voința politică. Nu vor. Sunt oamenii lor. De ce le-ar elimina?”;
• Despre majorarea pensiilor: „E o licitație politică, publică. Se condiționează politic clasa socială a pensionarilor. O majorare a pensiilor de 10-15% nu acoperă inflația și nu ajunge la pragul de 9,4% din PIB, conform PNRR. Nu vor fi mai mulți bani la fondul de pensii până nu vom avea salarii mai mari și mai mulți angajați în România. Salariile în România, în ultimul an, în valoare reală, au scăzut cu 2,2%”;
• Despre ‘marea amnistie’ și responsabilitatea USR: „Ceea ce Dragnea a făcut ostentativ în perioada lui de glorie, Ordonanța 13 și legile justiției, se desăvârșește acum, mult mai silențios. E un fel de picătură chinezească. Dragnea a încercat să spargă barajul. Nu a reușit. Acum se picură pe nesimțite, în timp ce atenția populației e înspre prețuri. Cu picătura chinezească, oamenii ăștia reușesc să desăvârșească opera lui Liviu Dragnea”;
• Despre acuzațiile de plagiat la adresa unor membri ai Guvernului: „Tind să-i cred când spun că nu au plagiat. Pentru că eu cred că nu au scris ei acele lucrări de doctorat, deci nu ei au plagiat. În cazul domnului Angel Tîlvăr, lucrurile sunt mai evidente. Cum poți să vii în față să spui ‘sunt o valoare, te conduc, urmează-mă, ai încredere în mine’, când tu, la bază, ești un hoț mărunt?”;
• Despre noua siglă USR: „Am ales-o cu ajutorul unui consultant de publicitate, care a lucrat și la sigla anterioară. Fiecare poate să interpreteze acel punct cum dorește. Eu l-am luat ca un indiciu al fermității. Nu cedăm. Nu negociem principii, nu negociem valori, nu ne îndoim coloana pentru rude, pile, cunoștințe. Punct”;

Europa Liberă: Cristian Seidler, vorbim pentru început despre acuzațiile ANI aduse primarului Clotilde Armand. Este sau nu vinovată Clotilde Armand? Cătălin Drulă spunea că nu o va suspenda din partid.

Cristian Seidler: În materie penală va decide procurorul, judecătorul, și e corect să fie așa. Decizia, odată făcută o plângere penală, să meargă încolo. Dar, voi reveni aici în niște aspecte politice, la felul în care acest lucru a fost folosit politic.

Voi spune că, din perspectivă administrativă, dacă vreți, uitându-mă la ceea ce ANI a comunicat public, e foarte interesant cum omite să precizeze niște lucruri, pentru că, probabil, n-am ce altceva să presupun, văzând cât de neprofesionistă este comunicarea lor publică pe acest caz, știu și ei că dosarul nu are nicio substanță.

Mai exact, ANI ne spune marți, la ora 15, că discuția publică cum că Clotilde ar fi încasat acei bani pentru că primăria derulează mai mult de 3 proiecte cu fonduri europene, ei bine, nu acolo e ceea ce au găsit ei problematic. Acolo e un spor de 25% conform articolului 16, aliniatul 2, din Legea salarizării.

Nu ne spune ANI că la articolul 16, alineatul 1, cu trei rânduri mai sus, se precizează că orice persoană implicată într-un proiect european, funcționar public, în sens larg, intră aici și demnitarii, dacă au între 41 și 60 de ore lucrate pe un proiect, prin efectul legii, beneficiază de o creștere a salariului de 30%.

Adică, ANI înfierează public acel 30% și face o plângere penală pe baza lui, dar, în comunicare, cumva, reușește să omită faptul că există o bază legală pentru acest lucru. Aici, eu ridic semne de întrebare, raportat la ceea ce a comunicat ANI și la ceea ce a făcut ANI.

Revin la componenta politică. Cum să vii tu, Partid Social Democrat, cu fostul primar trimis în judecată cu rechizitoriu pentru fapte de corupție comise în timpul mandatului, primar ajuns deputat, primar numit în spațiul public ‘Diamantul’?

În rechizitoriu, DNA precizează două milioane de euro pentru fosta soție și pentru menajeră, în diamante, și faci o plângere penală pentru o chestiune care reiese din acte publice.

Europa Liberă: Vă referiți la fostul primar Daniel Tudorache.

Cristian Seidler: Evident. Domnul Tudorache, deputat al Parlamentului României, despre care PSD nu are nimic de spus, deși e trimis în judecată cu rechizitoriu.

Nu i-au cerut demisia din funcția de deputat. Nimic. Tăcere totală. Dar, pentru faptul că acest domn face o plângere, sigur, oricine poate să facă o plângere la ANI, pentru niște documente publice, transparente, niște bani încasați pe baza legilor în vigoare, și acest Partid Social Democrat vine și spune ‘Clotilde Armand, pleacă de la primărie!’.

Păi, de ce? S-a declanșat cercetarea penală in rem? Nu. S-a declanșat cercetarea penală in personam, adică referitor la Clotilde Armand? Nu. A fost Clotilde Armand trimisă în judecată cu rechizitoriu? Nu. Suntem la trei pași procedurali distanță de un eventual scenariu de acest tip.

Europa Liberă: Nu ar trebui suspendată Clotilde Armand, în momentul acesta, din USR?

Cristian Seidler: Nu. Spun chiar mai mult de atât, cei care cer astăzi suspendarea din funcția publică de primar a lui Clotilde Armand pentru simplul fapt că tot ei i-au făcut o plângere penală, de fapt, ei sunt mai mult decât ipocriți.

Europa Liberă: Ar putea spune cei de la putere că USR încearcă să ascundă ce ar fi făcut Clotilde Armand mutând atenția pe fostul primar Tudorache.

Cristian Seidler: Cum să ascundă USR, când Clotilde Armand semnează niște acte publice, despre care vorbește în mod deschis și primește banii respectiv prin aplicarea unei legi dată de PSD, dacă doriți? Cum? E absurd. E ipocrizie maximă.

Europa Liberă: Se poate spune că înainte vă plăcea ANI, atunci când viza PSD, PNL, acum nu vă mai place ANI, când vizează USR?

Cristian Seidler: Îmi place ANI în continuare și mi-ar face mare plăcere să știu că ANI lucrează profesionist și cu motoarele turate la maxim, profesionist.

Așa cum spuneam, în comunicare omit să precizeze că la articolul 16, aliniatul 1, există o bază legală pentru ceea ce s-a întâmplat acolo.

Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, să i se ceară oricărui cetățean român, nici măcar nu vorbesc despre Clotilde Armand, să-și formuleze un punct de vedere pe un caz pe care ANI nu-i furnizează toate detaliile.

‘Te acuzăm de ceva. Nu spunem concret de ce. Apără-te’. E absurd. Ori îmi spui concret ce găsești în neregulă, ori, am cere un punct de vedere, fără să îmi dai toate detaliile dosarului, și Clotilde Armand a făcut asta în repetate rânduri și ANI nu i-a răspuns cu un refuz, ANI nici măcar nu i-a răspuns.

Deci, despre ce vorbim? Despre un ANI slăbit în acțiune. Vreau ca acest ANI să fie profesionist și să investigheze toate cazurile, mai ales pe cele care sunt de notorietate publică.

Vă aduceți aminte ce a spus ANI pe cazul Rafila despre care USR a vorbit în mod public, și nu doar USR? Eu mi-aduc aminte. Nimic. Nimic. Absolut nimic.

Europa Liberă: Cătălin Drulă vorbea despre sesizarea făcută de fostul primar Tudorache de la PSD, inculpat într-un dosar cu prejudiciu de peste 900 de milioane de lei, comparând cele două prejudicii, cel al fostului primar și prejudiciul în acest caz, în care este implicată Clotilde Armand. Minimalizează Cătălin Drulă prejudiciul în acest caz?

Cristian Seidler: Eu cred că se referă la ipocrizia celor de la PSD, care, după ce au avut un primar trimis în judecată cu rechizitoriu, pe care îl au acum deputat și referitor la care păstrează tăcerea totală, nu-i cer demisia din Parlamentul României, deși acolo e trimis în judecată cu rechizitoriu.

Au tupeul politic de a face, în schimb, această solicitare referitor la Clotilde Armand, împotriva căreia nu s-a declanșat măcar urmărirea penală. Aici e marea diferență.

Și aici este, dacă vreți, în diagonală, diferența între ceea ce spune PSD, atunci când e vorba despre oricine altcineva decât omul lor și ceea ce spune și face PSD, atunci când este vorba despre omul lor.

Vă aduc aminte de plenul Camerei Deputaților care îl aplaudă pe domnul Adrian Chesnoiu în momentul în care votează, e adevărat, încuviințarea cercetării penale împotriva unui ministru și PSD îl aplaudă în picioare.

Asupra acelui om planează suspiciuni de corupție direct spuse de DNA pe numele dânsului. Și PSD îl aplaudă în picioare.

Împotriva lui Clotilde Armand nu este pornită măcar cercetarea penală, dar i se cere demisia. Cam cât de mare e ipocrizia aici?

Europa Liberă: Spuneați că ANI e slăbit în acțiune. Despre ce e vorba? Cine slăbește ANI când vine vorba de acțiunea pe care o face?

Cristian Seidler: Nu știu să vă răspund cine și de ce se întâmplă asta, dar, e vizibil că se întâmplă.

Încă o dată, în cazul Rafila, în ciuda multiplelor semnale din spațiul public, ANI nu face și nu spune nimic, în timp ce, pe cazul Clotilde Armand, are o comunicare extrem de proastă, de neprofesionistă, ceea ce mă face să cred că și acțiunea lor în dosar, despre care nu știm prea multe, pentru că refuză să comunice, este la fel.

Europa Liberă: Care sunt așteptările? Ce urmează?

Cristian Seidler: Așteptările sunt ca procurorii să cerceteze cazul, ca orice alt caz, cât mai repede, să se spună de-o fi una, de-o fi alta, care este adevărul judiciar acolo.

Europa Liberă: ‘Marea amnistie’ și situația generată de decizia CCR privind prescripția. Simțiți că și USR are o responsabilitate în acest caz, pentru că ați avut ministru al Justiției, pe Stelian Ion, fix în acea perioadă după ce Curtea Consitutțională spunea că trebuie reparată legea?

Cristian Seidler: USR avea Ministerul Justiției, nu avea funcția de premier, nu avea funcția de președinte al Camerei, prima Cameră sesizată. USR nu avea funcția de președinte al Comisiei juridice din Senat, cameră decizională în materie de legi ale justiției, în sens larg.

USR avea ministrul Justiției și a întocmit legislația necesară pentru a repara această situație. A trecut mai departe de Guvern, pentru că acolo e responsabilitatea premierului, oricum s-ar fi numit el și de la orice partid ar fi fost el? Nu.

A ajuns legea în Parlament? Nu, nici nu avea cum, din moment ce nu a trecut de Guvern, prin semnătura premierului.

Din perspectiva aceasta, USR a făcut ceea ce a avut de făcut. Lucrurile s-au blocat mai departe. Nu e singurul subiect din perioada coaliției din care am făcut parte, la guvernare, în care USR și-a făcut partea de treabă, iar ceilalți au amânat, ne-au spus cum nu se poate, și vorbesc despre mai multe subiecte, inclusiv despre cel al pensiilor speciale.

Europa Liberă: De ce Parlamentul și Guvernul n-au făcut nimic atunci sau până acum?

Cristian Seidler: Dincolo de perioada în care USR a fost la guvernare, a mai trecut un an, și iată, în continuare, un alt guvern, o altă majoritate parlamentară, n-au făcut nimic.

Ce pot să cred decât că s-a dorit să se ajungă la această situație. Pentru că rezultatul este, practic, scăparea de cercetare penală a unor sute de persoane, poate chiar mii, vorbim despre sute de dosare, inclusiv ale unor politicieni și ale apropiaților lor.

Ceea ce Dragnea a făcut ostentativ în perioada lui de glorie, Ordonanța 13 și legile justiției, sau ceea ce a încercat să facă, acum se desăvârșește. E mult mai silențios modul în care o fac e un fel de picătură chinezească.

Liviu Dragnea a încercat să spargă barajul. Nu a reușit. Acum se picură pe nesimțite, în timp ce atenția populației e către problemele legate de partea economică, inflație, prețurile la energie.

Cu picătura chinezească, oamenii ăștia reușesc să desăvârșească opera lui Liviu Dragnea. A spus-o chiar Victor Ponta.

Europa Liberă: Nici cu pensiile speciale nu o să facem nimic? Problema ar trebui rezolvată până la finalul anului, altfel pierdem bani, miliarde de euro, din PNRR.

Cristian Seidler: În perioada în care USR a fost în coaliția de guvernare și aveam în programul de guvernare rezolvarea situației pensiilor speciale, a existat o comisie la nivelul coaliției din care am făcut parte.

S-a încercat să se mimeze că se face ceva nefăcându-se nimic, pentru că a lipsit voință politică reală. Asta cred că se va întâmpla și de această dată.

De altfel, semnele sunt că vor face ceva ca să fie siguri că pot raporta la Bruxelles ‘am făcut’, dar, în același timp, să fie siguri că problema nu va fi rezolvată.

Va fi de vină, probabil, Curtea Constituțională.

Europa Liberă: Ce anume au în plan? Ce vor face?

Cristian Seidler: O cosmetizare care, în sine, să fie neconstituțională, ca să facă o raportare la Bruxelles că au încercat, au vrut, dar, ce să vezi, dacă e neconstituțional, nu avem ce face. Asta va fi. Asta e atitudinea și foarte probabil asta va fi acțiunea.

Vă mai aduceți aminte cum urla PSD-ul că nu e transparent PNRR-ul, în timp ce PNRR era elaborat pe baza unor dezbateri publice, transmise în direct, documentul fiind aprobat în Guvern, ca hotărâre de Guvern, deci era un document public?

PSD-ul urla că e netransparent procesul. Puteți să-mi spuneți ce conține documentul de la Banca Mondială, plătit pe consultanță, livrat Ministerului Muncii?

Nu puteți, oricine ați fi. De ce? Pentru că Ministerul Muncii, deși e un document obținut din fonduri publice, nu e secret de stat, nu e clasificat, nu publică acest document.

I-am cerut și în privat și public ministrului Muncii să publice acel document. Nu vor. De ce nu vor? Eu am o suspiciune, dar nu am nimic pe care să pun mâna, ca cetățean român, pentru că Guvernul îmi refuză accesul la informații pe care le cumpără, consultanță pe banii mei.

Europa Liberă: Care e suspiciunea?

Cristian Seidler: Suspiciunea e că vor să facă ceva minuscul, să raporteze la Bruxelles, ca soluția să devină neconstituțională.

Vă spun direct, există acest mit al Legii Boc care a eliminat pensiile speciale. Nu, nu a eliminat pensiile speciale. Nici nu scrie măcar că se elimină pensiile speciale, doar le transformă.

Și acea transformare a căzut în instanță, pentru că le transforma doar pentru cei care urmau să intre în pensie de la data legii înainte.

Și a venit cineva în instanță și a spus ‘nu vă supărați, dacă cei care s-au pensionat acum câteva luni, înainte de această faimoasă lege Boc, beneficiază în continuare de pensie specială, eu aflat într-o situație similară, de ce să beneficiez de o altă prevedere mai puțin favorabilă?’ Și instanța a spus ‘într-adevăr’.

Iată cum vor proceda și de această dată, pentru că avem un precedent, vor încerca să nu se atingă de beneficiile celor care le au în plată în momentul de față. Vor încerca o cosmetizare pentru viitor, dar, ce să vezi, va cădea în instanță, dacă nu chiar la Curtea Constituțională.

Europa Liberă: Și nu vor fi eliminate pensiile speciale?

Cristian Seidler: Nu vor fi eliminate, pentru că lipsește voința politică. Nu vor. Sunt oamenii lor. De ce le-ar elimina?

Europa Liberă: În cazul celorlalte pensii, ale oamenilor care au nevoie de majorări, 10%, 15%, 16%, spunea Kelemen Hunor, ce măriri vor fi?

Cristian Seidler: O licitație politică, publică, care se întinde pe mai multe săptămâni și mai multe luni. De ce se discută în spațiul public despre creșterea pensiilor contributive de către membrii coaliției, de către membrii Guvernului, în loc să aibă o discuție tehnică cu cifrele pe masă?

Să vină premierul, ministrul Muncii, să ne spună că s-a hotărât și va fi atât majorarea. Pentru că asta e o licitație politică. De fapt, dacă facem un pas în spate, toată problematica de-a lungul anilor, referitoare la valoarea punctului de pensie, este o discuție strict politică, electorală. Se condiționează politic clasa socială a pensionarilor.

Vă aduc aminte, Olguța Vasilescu își propunea să crească cu 40% punctul de pensie cu 3 luni înainte de alegeri.

Am întrebat-o în comisie: ‘Toate creșterile anterioare au fost de 10-15 la sută. Ce se va întâmpla atât de spectaculos, cu 3 luni înainte de alegerile parlamentare programate la vremea respectivă, încât chiar cu 40% vă propuneți să le creșteți? De unde vor veni banii? Brusc, previzionați niște încasări extraordinare la fondul de pensii?’ Răspunsul a fost onest: ‘Nu, e o decizie politică’.

Deci, este o instrumentalizare politică a chestiunii punctului de pensie. Iar PNRR-ul prevede exact opusul. Planul de reformă spune că trebuie să existe un mecanism predictibil de stabilire a punctului de pensie care să conțină o frână de mână, pentru că acel 40% nu poate fi plătit nici trei ani mai târziu.

A fost o minciună legiferată frumos, dar a fost o minciună și se știa că e o minciună. Se știa că nu există acei bani. Se știa că nici nu vor exista în anii următori acei bani, dar s-a promis în mod ipocrit.

Știți ce face PSD acum? După ce a urlat ani de zile, după căderea guvernului Dăncilă, că legea nouă a pensiilor trebuie implementată, sunt la putere de un an de zile, anul viitor se pregătesc să aibă premierul și nu își propun măcar să ajungă la acea valoare a punctului de pensie pe care o promiteau la data respectivă.

Ba mai mult, recalcularea tuturor pensiilor pentru a elimina inechitățile din sistem pe care atunci o promiteau nu va putea fi posibilă nici măcar anul viitor.

Știm acest lucru pentru că tocmai au cerut în Comisia de muncă prelungirea angajărilor celor 1.000 de oameni angajați suplimentar la casele de pensii pentru a face o digitalizare a sistemului, fără de care recalcularea tuturor pensiilor și eliminarea inechităților nu este posibilă.

Deci, nu doar că nu termină până la sfârșitul acestui an, știu foarte clar că le mai trebuie cel puțin 8 luni din anul viitor, pentru că au cerut prelungirea până la sfârșitul lunii august, ca să aducă această procedură la bun sfârșit.​

Europa Liberă: Dar o majorare a pensiilor o să avem?

Cristian Seidler: O majorare a pensiilor de 10-15% nu acoperă inflația și nu ajunge la pragul de 9,4% din PIB, conform PNRR.

Urla domnul Budăi și a transferat urletul domnului Ciucă într-un mod total neprofesionist, de altfel, că nu se pot mări, domne, pensiile pentru că acel procent de 9,4% din PIB nu ne lasă.

O, ne lasă! Nu aveți voi atâția bani. Ar putea fi 2.000 de lei punctul de pensie, ca să fim în preajma lui 9,4%.

De ce nu ajunge punctul de pensie la 2.000 de lei? Pentru că nu există bani. Dar unde sunt banii? Păi, pe de o parte, sunt în vreo 17.000 de angajați suplimentari la stat, pe de altă parte, adevărul este că banii la fondul de pensii vin din contribuțiile angajaților de astăzi.

Nu vor fi mai mulți bani la fondul de pensii până nu vom avea salarii mai mari și mai mulți angajați în România. Salariile în România în ultimul an, în valoare reală, au scăzut cu 2,2%, ne spune Institutul Național de Statistică.

Chiar dacă obținem cu 547 de lei brut mai mult, valoarea totală a salariului mediu în România, adică ceea ce putem cumpăra, bunuri și servicii de acei bani, ne arată o scădere de 2,2%.

Europa Liberă: Așteptăm și reglementarea prețurilor la energie. Ar trebui să ne liniștească?

Cristian Seidler: Deloc. Și în materia pensiilor și în materia energiei se întâmplă același lucru. Vorba poetului ‘eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul’, pentru că nu facem altceva, la nivel de țară, cu guvernul actual, decât să administrăm sărăcia.

Răspunsul în materie de pensii este: mai mulți angajați cu salarii mai mari, cu contribuții mai mari la fondul de pensii. Așa vom avea ce să distribuim pensionarilor de astăzi. Răspunsul în materia energiei este: creșterea producției. Dacă nu ai mai multă producție de gaz, dacă nu ai mai multă producție de energie electrică, nu răspunzi cererii de pe piață și prețul va fi mare.

Așa că ce face statul român într-un mod total neprofesionist, absolut diletant, dând din colț în colț? Încearcă să peticească pe ici, pe colo. Degeaba. Nu ai cum, din moment ce se cere pe piață o cantitate mai mare decât cea pe care o producem.

Și atunci România ce face? O țară normală ar spune ‘mă opresc din reducerea producției și chiar investesc să am producție mai mare, mâine, nu poimâine’.

România nu doar că nu face nicio investiție, România a pierdut în ultimii 3 ani 25% din capacitatea de producție pe curent electric. Și, deși se vorbește despre investiții, nu se întâmplă nimic.

Europa Liberă: Spuneți că sunt multe chestiunile ce trebuie administrate mai bine de Guvern. În ce măsură cântăresc acuzațiile de plagiat la adresa unor membri din Guvern? Ne uităm la ministrul de Interne Lucian Bode. Ne uităm la proaspătul ministru al Apărării Angel Tîlvăr.

Cristian Seidler: E o chestiune de atitudine și de încredere. Cum să am încredere într-un administrator care fură, pentru că plagiatul este un furt intelectual și o chestiune de atitudine, în care toți acești domni și doamne de-a lungul timpului acuzați de plagiat au spus ‘nu am plagiat’?

Și știți ce? Tind să-i cred. Știți de ce? Pentru că eu cred că nu au scris ei acele lucrări de doctorat, deci nu ei au plagiat. În cazul domnului Tîlvăr, lucrurile sunt mai evidente, cel puțin în acuzațiile publice ale unor oameni care spun ‘eu am făcut documentare, eu am scris pasaje întregi de acolo’.

Vă aduc aminte cu titlu de râsu’ - plânsu’, de un ministru al Educației de pe vremea lui Ponta, Mang pe numele său, care a fost câteva zile ministru al Educației, a fost acuzat că a plagiat o lucrare publicată într-o revistă de specialitate.

Sunat fiind de presă și introdus în direct, a întrebat ‘Care lucrare? N-am cum să o fi plagiat pentru că eu nici n-am scris lucrarea respectivă. Eu nu am scris așa ceva’.

Și avea dreptate, probabil, omul. Gura păcătosului adevăr grăiește. Nu a scris-o el, o fi scris-o vreun student. El doar a dat-o spre publicare. Nici măcar nu a citit-o, iar studentul a făcut probabil un compendiu din mai multe lucruri, așa a ieșit.

Cum poți să vii în față să spui ‘sunt o valoare, te conduc, urmează-mă, ai încredere în mine’, când tu, la bază, ești un hoț mărunt?

Europa Liberă: Ce face USR în lupta cu acest guvern pe care îl critică? Avem în momentul de față un pol de Dreapta - USR, PMP, Forța Dreptei?

Cristian Seidler: USR propune soluții concrete, documentate, atât pe energie, cât și pe pensii. Ne uităm la ce se poate face, ne uităm la experiențele altor țări și propunem soluții concrete.

Se întâmplă ca partidele din actuala coaliție să ajungă la concluziile noastre, dar fug de ele doar pentru că sunt soluții propuse de noi.

Propuneți-le voi, semnați voi un proiect de lege, dați voi ordonanța de urgență, dar faceți lucruri corecte, faceți ceva.

Europa Liberă: Se conturează un pol al Dreptei?

Cristian Seidler: Cred că sunt entități distincte, în opoziție față de aceeași putere actuală, USL 2.0. Nu cred că în alegeri vom merge împreună cu PMP sau cu Forța Dreptei. Fiecare își are culoarul său politic, electoral.

Europa Liberă: Deci, cele trei partide nu vor participa împreună la cele trei rânduri de alegeri?

Cristian Seidler: După cum ați văzut, semnăm moțiuni de cenzură împreună cu deputații sau senatorii de la Forța Dreptei. Cătălin Drulă, președintele USR, a primit o invitație de curtoazie și a răspuns ca atare la o acțiune a PMP-ului la Liga Aleșilor Locali.

Dar, colaborarea cred că va rămâne la acest nivel, pentru că adevărul este că sunt o mulțime de alte elemente care nu ne fac să mergem împreună și nici electoratul nu cred că ar aprecia acest lucru. Ce se va întâmpla după alegeri depinde de votul românilor.

Europa Liberă: Nici la prezidențiale nu vă gândiți la un candidat comun?

Cristian Seidler: Haideți să mergem pe ipoteze concrete. Credeți că USR ar putea să îl susțină pe Ludovic Orban pentru funcția de președinte al României? Mă îndoiesc.

Credeți că Forța Dreptei l-ar susține pe candidatul USR, oricum s-ar numi acesta? Mă îndoiesc.

La nivel de declarații, aș putea să spun lucruri mărețe, la nivel concret, lucrul acesta nu cred că se va întâmpla. Nu văd cum s-ar putea întâmpla.

Europa Liberă: De ce pleacă oamenii din USR, referindu-ne la plecările recente? Care sunt nemulțumirile? Vor continua să plece?

Cristian Seidler: Nu cred că vor continua să plece oameni. Au plecat cei care se aflau în siajul lui Dacian Cioloș și al apropiaților dânsului.

Ceea ce se întâmplă, ca acțiune, momentan, în USR este revenirea în stradă post-pandemică.

Suntem un partid născut dintr-o mișcare civică. Acolo este locul nostru, acolo suntem familiari. Facem acest lucru din nou, după suspendarea din perioada pandemiei. Vorbim cu oamenii, reacțiile oamenilor la prezența noastră, la dialogul nostru cu ei și al lor cu noi, sunt neașteptat de bune.

Europa Liberă: Un electorat sătul de promisiuni, inclusiv de cele care vin din partea USR?

Cristian Seidler: Electoratul e sătul de politică și asta este o acțiune perversă a majorității actuale. Scârbesc oamenii de politică prin faptul că nu au, de fapt, nicio soluție la marile probleme, prin faptul că doar vorbesc și nu fac nimic și se bazează pe electoratul tradițional, angajații de la stat. De-asta este și cursa de angajări.

Altă ipocrizie, blocarea angajărilor la stat, dar nicio ședință de guvern fără o nouă creștere de organigramă. E dincolo de absurd, dincolo de penibil, e înjositor pentru ei înșiși.

Dar nu-i interesează. Se bazează că, în momentul votului, îi vor vota ai lor, cei pe care i-au angajat la stat, de ceilalți nu-i interesează.

Și acela e bazinul electoral de fapt al USR-ului, al celor care nu au fost angajați la stat pe pile, relații și cunoștințe.

Europa Liberă: Cine credeți că vrea să voteze acum USR și în ce măsură credeți că oamenii aceștia au fost dezamăgiți atunci când au crezut că v-ați luat bagajele și ați plecat de la guvernare, au crezut că aveați forță, aveați frâiele și ați abandonat?

Cristian Seidler: Sunt toți acei oameni cărora România ultimilor 30 de ani nu le place și nu le este suficient. Sigur, față de 1989, mai ales datorită intrării în Uniunea Europeană având și umbrela NATO, din punctul de vedere al securității, România s-a dezvoltat, dar nu suficient, uitându-ne la alte țări est europene venite tot din comunism și la ritmul de dezvoltare de acolo.

Suntem, din păcate, mult prea depășiți de de Polonia, ca să dau un exemplu concret. Acești oameni care vor reforme reale în România, care nu mai vor speciali peste tot, speciali ba în pensii, ba în angajări, ba în protecții ale partidelor politice cu ajutorul banilor de la stat.

Toți acei oameni care își doresc o țară ca afară, pentru că au văzut cum se poate afară și nu-i vreo știință nucleară, ceva pentru care ai nevoie de 3 doctorate. Se poate. În România nu se vrea. Acesta este electoratul potențial al USR.

Dezamăgirea față de noi, o știm din discuțiile pe care le avem, este că nu am reușit în 8 luni de zile, să reparăm tot ceea ce ceilalți au stricat în 30 de ani, dar oamenii știu, pe de altă parte, sunt și realiști, că nici nu era posibil și, din păcate, așa cum s-a văzut, și acolo unde am acționat în aceste 8 luni de zile, imediat ce am fost împinși pe scări, afară de la de la guvernare, imediat ce noi am ieșit pe ușa guvernării, cele mai multe lucruri au fost reversate, de altfel.​

Europa Liberă: Urmează rocada ce va avea loc în primăvara anului viitor. S-ar putea rupe Coaliția până atunci? I-ar conveni PSD-ului să iasă de la guvernare ca să nu încaseze toate loviturile până la alegeri?

Cristian Seidler: Acestea sunt jocuri politice mult prea puțin interesante pentru cetățeanul român mediu, nu doar din perspectiva veniturilor, ci a interesului față de politică.

Ceea ce îi ține laolaltă, de fapt, sunt banii publici, cheltuirea lor. Ba pentru 600 de BMW-uri, ba pentru televiziuni de partid, ba pentru rude, prieteni, cunoștințe, prin angajări la stat, sunt singurul lucru care îi ține împreună.

În rest, nici nu fac altceva. Asta e și drama României. Are o coaliție majoritară care ar putea să facă ceva. Tot ce fac ei este să dea vina pe opoziție pentru lipsa lor de acțiune.

Europa Liberă: Cât ar putea câștiga USR la următoarele alegeri? Unde e USR acum și cât ar mai putea crește?

Cristian Seidler: Putem face speculații, dar aș prefera să o facă sociologii. Măcar ei se pricep, dar, într-un final, răspunsul, adevărul adevărat vine în ziua următoare după alegeri, când se numără voturile. Votul arată cât ar putea câștiga USR.

Soluția la dezamăgirea față de modul în care merg lucrurile în România nu este să întorci spatele politicii, ci să întorci foaia de pe buletinul de vot și să pui ștampila.

Dacă nu încerci altceva, vor face alții același lucru. Fiecare cetățean român care nu se duce la vot are corespondent într-un altul care se duce la vot pentru a-și păstra locul său ori al cuiva din familia sa, de angajat la stat, pe pile, relații și cunoștințe.

Nu vreau să spun că toată lumea, că toți profesorii, că toți pompierii, că toți polițiștii, că toți medicii și asistentele sunt angajați pe pile, vorbesc în principal despre funcționărime, că acolo se și extinde numărul celor angajați la stat, în momentul de față.

Și, de fapt, dacă ne uităm istoric, tot timpul asta s-a întâmplat. Partidele tradiționale au încercat să își întărească puterea și propriul electorat angajând funcționărime la stat.

Europa Liberă: Creșterea salariilor funcționarilor din Cancelaria premierului ce este? Tot o modalitate de a-și întări puterea?

Cristian Seidler: Nici nu se pune problema că ar fi altfel. E iarăși un moment din acela penibil pentru actuala guvernare, când se încearcă explicarea unor lucruri care sunt atât de simple, de fapt.

În Comisia de muncă, lucrurile au fost date pe față. De fapt, nu e vorba despre cei care s-au transferat de la Secretariatul General al Guvernului la Cancelarie, cum spusese, de altfel, purtătorul de cuvânt al Guvernului, care, deci, se dovedește că a mințit.

E vorba despre ceilalți care s-au trezit acolo fără să aibă aceleași creșteri ale salariului de bază pe care le aveau alții venind de la SGG. Adică, e problema de capra vecinului.​

Europa Liberă: Le mărești salariile ca să ce? Ce câștigi?

Cristian Seidler: Fidelizarea unor oameni și votul lor și al familiilor lor, pe care se bazează la următoarele alegeri. Am spus ceva despre competență? Nu, pentru că nu urmăresc asta.

S-a spus ceva despre criterii de performanță în creșterea salariilor? Nu. Trebuie să-ți crească salariul pentru că ai ajuns la Cancelaria premierului. Faci parte din cercul restrâns al oamenilor premierului, deci, clar trebuie să-ți crească salariul, nu?

Europa Liberă: Marcel Ciolacu spune că e ferm convins că în anul 2024 președintele României va fi de stânga. USR de ce e ferm convins?

Cristian Seidler: Cu ce a devenit mai bună perspectiva vieții românilor după această declarație a domnului Marcel Ciolacu? Cu nimic. A ratat un moment în care putea să tacă. Nu voi cădea în aceeași capcană ca domnul Ciolacu.

Sunt sigur că o Românie condusă de un președinte necondiționat politic de trecutul său, cum, din păcate, au fost mai toți președinții României, ba de 6 case, ba de un dosar de informator, ba de cine știe ce alte legături cu nomenclatura veche, comunistă, un președinte al României fără asemenea schelete în dulap ar putea să ducă România acolo unde ne-o dorim.

Insist. Dacă votați același lucru sau dacă nu votați, rezultatul va fi același. Doar mergând la vot și votând altceva vom putea obține o schimbare.

Europa Liberă: Felul în care circulă informația și modul în care partidele politice folosesc banii publici. Care credeți că sunt riscurile legii AEP pentru finanțarea partidelor politice, care acordă subvenții, acordă deconturi la discreție partidelor politice puternice, fără transparență și, atrag atenția ONG-urile, cu eliminarea Curții de Conturi din circuitul de control?

Cristian Seidler: Sunt unul dintre acei parlamentari ai USR care frecventează studiourile de televiziune de ani buni de zile. Vă spun cu convingere că atmosfera din mass-media românească mainstream, din televiziunile de știri, unde se face politică, preponderent în relație cu publicul, este mult mai toxică decât era chiar și pe vremea lui Dragnea.

Pentru că, din păcate, cu greu pot să mă gândesc la câteva emisiuni unde obiectivitatea este la ea acasă.

Știți cum e să primească 3 minute de vorbit reprezentantul PSD, 3 minute reprezentantul PNL și 30 de secunde reprezentantul USR, pe repede înainte, în timp ce moderatorul, așa zis independent, vorbește peste el?

E exact ca sumele plătite de PNL și PSD unor instituții mass-media. Să fim înțeleși, în momentul de față, conform legii, partidele politice nu au voie să plătească, au interdicție legală la a plăti mass-media.

Acest lucru se întâmplă, se știa, era secretul pe care îl știa toată lumea. A ieșit în mod public în urma reportajului celor de la Recorder.

Știți ce a făcut AEP în toată această perioadă, până la reportajul Recorder, deși evident știa sau putea să știe de acest fenomen? Nimic.

Din perspectiva asta, demersul AEP e lipsit de credibilitate, iar în politică și în acțiune executivă sau legală, de legiferare, dacă ești lipsit de credibilitate, exiști cam degeaba.

Europa Liberă: Vorbim și despre noua siglă USR. Au fost dezbateri în partid. Cum ați ales-o? Cine a făcut-o?

Cristian Seidler: Am ales-o cu ajutorul unui consultant de publicitate, care a lucrat și la anterioara noastră siglă. Un profesionist desăvârșit cu care am lucrat personal, este cel mai frumos nebun pe care l-am cunoscut vreodată. A argumentat fiecare curbă, fiecare linie, culoarea.

Europa Liberă: Cine este?

Cristian Seidler: Aș prefera să își dezvăluie el identitatea. E un om cunoscut, de altfel, în peisajul pieței de publicitate, a industriei de publicitate din România (n.r. Șerban Alexandrescu).

Europa Liberă: Ce a contat în alegere? Ce e diferit față de cea de dinainte?

Cristian Seidler: În primul rând, folosește aceleași culori pe care noi le foloseam în comunicarea publică. Pe de altă parte, corespunde unei tendințe chiar la nivel european în ceea ce privește siglele partidelor politice. Un subiect care nu cred că e de foarte mult interes, dar evident nu e vreun secret.

Europa Liberă: Ce reprezintă acel punct?

Cristian Seidler: Fiecare poate să-l interpreteze cum dorește. Eu l-am luat ca un indiciu al fermității. Nu cedăm și principiile nu se negociază. Punct.

Diferența față de partidele clasice românești care practic ne spun că acestea sunt valorile lor, dar le pot negocia oricând și oricum pentru niște bani, pentru niște angajați la stat, este că USR nu merge acolo.

Acestea sunt valorile noastre. Asta vă promitem și asta am făcut în perioada scurtă în care am fost la guvernare. Punct. Nu negociem principii, nu negociem valori, nu ne îndoim coloana pentru rude, pile, cunoștințe.

Europa Liberă: Dacă ar fi să găsiți un cuvânt cheie după care să urmeze acest punct, care ar fi?

Cristian Seidler: Nu trebuie să fie un singur cuvânt, dar, dacă mă provocați să vă spun un cuvânt, eu aș folosi ‘sănătate’, nu doar ca sănătate publică, ci sănătate în acțiune politică, sănătate în ceea ce spunem și ceea ce facem.

O societate sănătoasă, de la cel mai mic detaliu până la președintele statului, care să se poată uita în ochii celor care l-au votat și să spună ‘asta am promis, asta am livrat, nu m-am flexibilizat în idei exact pe contrasens’, cum a făcut-o, din păcate, și regret acest lucru, realmente regret, Klaus Iohannis. Nu am întors spatele, nu am întors privirea, atunci când am văzut un caz de corupție, doar pentru că erau de-ai noștri.

Iată, domnul Ciucă este acuzat de plagiat. Nu se clarifică public această chestiune, nu se dorește. Domnul Bode, la fel, pentru că acolo sunt oamenii președintelui. Nu poți să faci acest lucru și să construiești o societate sănătoasă.

Societatea românească este bolnavă și este în negare. Asta se vede și în cazul pensiilor speciale. Asta se vede și în cazul pensiilor contributive. Asta se vede și în problema energiei. Negăm ca avem probleme. Le măturăm sub preș și ne prefacem că suntem sănătoși. Suntem bolnavi.

Un medic ne-a spus că primul pas spre vindecare este să recunoști că ai o boală și mai apoi să faci ceva. Noi nu facem nimic pentru că nu suntem în situația în care să recunoaștem, uitându-ne în oglindă, ca societate, că suntem grav bolnavi de mai bine de 30 de ani.

Cu toate acestea, o să spun că mesajul e unul optimist și plin de speranță. Se poate să ne vindecăm. Punct. Sănătate.