Europa Liberă publică o serie de articole despre instituțiile publice care ar fi trebuit să intervină pentru ca alegerile prezidențiale din România să nu ajungă să fie „viciate” de „actori statali și ne-statali”. În episodul de astăzi, despre felul în care a crescut legionarismul sub ochii autorităților.
Șapte persoane au fost puse sub învinuire penală și au control judiciar după ce, pe 30 noiembrie, cu o zi înainte de alegerile parlamentare, au participat la comemorarea primului lider al Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Evenimentul – organizat la troița ridicată la Tâncăbești, lângă București – a fost relatat de către presă.
Printre cei puși sub învinuire se numără și europarlamentara Diana Șoșoacă, președinta partidului SOS România. Imunitatea de europarlamentar nu o scutește de a răspunde penal pentru activitatea în afara funcției, ci doar de arestare, percheziție și reținere.
Mai multe persoane îl omagiază pe liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu pe 30 noiembrie, la Tâmcăbești, lângă București.
Comemorarea fondatorului și ideologului Mișcării Legionare române, precum și alte manifestări pretins-culturale au loc de zeci de ani. Ele sunt promovate pe rețelele sociale, iar ecouri ale lor ajung și în presa mainstream.
30 noiembrie 2012 - zeci de femei și bărbați îmbrăcați civil sau în costume populare merg aliniați pe Drumul Național 1, ziua în amiaza mare, către troița ridicată în memoria lui Zelea Codreanu, a Nicadorilor (denumirea unui grup de trei legionari care l-au asasinat, pe 29 decembrie 1933 pe prim-ministrul I.G. Duca pe peronul Gării din Sinaia - n.r.) și Decemvirilor (denumirea unui grup de zece legionari care l-au asasinat pe ziaristul legionar Mihai Stelescu în iulie 1936 - n.r.).
Aceștia interpretează cântece legionare și poartă steaguri tricolore și verzi cu sigla Gărzii de Fier.
Videoclipul cu manifestarea, încărcat pe YouTube de utilizatorul Mișcarea Legionară în urmă cu 12 ani, este încă activ. În imagini se vede inclusiv un agent de la Poliția Rutieră care dirijează circulația.
Conform legislației României, încă de la acea vreme, promovarea simbolurilor fasciste era interzisă și sancționată penal.
Un an mai târziu, același convoi îmbrăcat în haine negre, cu steaguri ale extremei drepte din mai multe state din Europa și cu o coroană de brad în formă de cruce, merge iar pe DN1, tot ziua în amiaza mare. Imaginile sunt postate pe YouTube de utilizatorul janesionut.
1994 - prima comemorare
Comemorările ținute în public, la Tâncăbești, pentru Zelea Codreanu datează, conform datelor publicate de Mișcarea Legionară, din 1994, adică de 30 de ani.
Troița la care se strâng legionarii vechi și noi, an de an, a fost amplasată în 1993, de Fundația Gavril Ogoranu, pe locul unde au fost executați liderul legionar împreună cu Nicadorii și Decemvirii.
Tot atunci a fost făcută și prima slujbă de pomenire, în prezența unui preot. La momentul 1994, printre participanții la eveniment s-au numărat foști legionari condamnați politic de regimul comunist și urmași ai lor.
Imaginile publicate de Fundația Gavrilă Ogoranu (acesta a fost lider al unui grup anticomunist de luptători în munți și membru al tineretului Mișcării Legionare, supraviețuitor al comunismului, decedat în 2016) arată că, la primele comemorări, nu erau prezente steaguri și alte simboluri legionare, evenimentul semănând mai degrabă cu un parastas obișnuit.
„Nimic nu s-a pierdut din această credință pe care ne-a transmis-o nouă și care nu mai dispare. Toată această credință din păcate va dispare cu noi, bătrânii. Dorim ca tinerii să-și însușească această credință a Mișcării Legionare. Au crezut că ne dărâmă, dar s-a văzut acum, prin prezența dumneavoastră, că nu este așa. (...) Eu cred că ziua de mâine va fi o zi mare, că tineretul s-a trezit și merge pe acest drum deschis de Zelea Codreanu, să nu se creadă că s-a distrus sămânța dreptății și adevărului și ați văzut care este ultimul cuvânt pe care l-a rostit Căpitanul. Noi mergem mai departe, moartea noastră nu ne va distruge, ci dimpotrivă ne va întări”, spunea Ogoranu în filmarea care ar data din 1994.
Tot el făcea apel la participanți pentru ridicarea pe acel loc a unui „sanctuar-mausoleu” pe care să-l vadă toată lumea care trece prin zonă.
De la organizații neolegionare, la ultrași
Manifestările de la mormântul lui Zelea Codreanu au crescut ca intensitate și vizibilitate în ultimii ani. Apariția social media a făcut și mai vizibilă prezența lor.
„De la an la an, diferă numărul de participanți. Sunt diverse grupuscule care nu se înțeleg între ele și care serbează evenimentul în moment diferite. Unii pe 29, ceilalți pe 30 noiembrie”, explică istoricul Marius Cazan, expert al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel.
El urmărește de câțiva ani ce se întâmplă la Tâncăbești, localitate aflată la nord de București.
În 2024, imaginea cu salutul legionar de la comemorarea lui Zelea Codreanu a făcut înconjurul presei. Este și motivul pentru care, crede istoricul Cazan, Parchetul s-a autosesizat și a deschis dosar penal.
În dedesubturile internetului, tot pe pagina Mișcării Legionare, clipul de la manifestarea din 2016 arată că nici salutul nazist nu este o noutate pentru grupurile care se strâng la Tâncăbești.
Pe 29 și 30 noiembrie, în fiecare an, la troița de la Tâncăbești trec, pe rând, mai multe asociații sau fundații neolegionare ori grupuri de ultrași.
- Prima este autointitulata Mișcarea Legionară, organizație pe care și-o asumă Șerban Suru, autoproclamat urmaș al lui Zelea Codreanu și al lui Horia Sima (lider al Mișcării Legionare după moartea lui Corneliu Zelea Codreanu) - și care face comemorarea pe 30 noiembrie.
- Al doilea participant important este Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, care participă la eveniment tot pe 30 noiembrie.
Împotriva vicepreședintelui Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, Florin Dobrescu, a existat o plângere penală - de încălcare a articolelor 4 și 5 din OUG 31/2002 - pentru organizarea comemorării lui Corneliu Zelea Codreanu la Tâncăbești, pe 30 noiembrie 2019.
Plângerea a fost făcută în 2021 de președintele unei asociații maghiare din Gheorghieni, județul Covasna.
Art. 4 din OUG 31/2002
(1) Confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
(2^1) Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
(3) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută la alin. (1), (2) sau (2^1), dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public.
Art. 5 din OUG 31/2002
Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Pe grupurile de Telegram a fost transmis ulterior că dosarul lui Dobrescu a fost închis pentru că „Zelea Codreanu nu a fost condamnat de o instanță pentru o infracțiune de genocid contra umanității sau crime de război, ci pentru ultraj adus unui demnitar în exercițiul funcțiunii, iar nu pentru infracțiunile limitativ prevăzute de textul de lege”.
Demnitarul în cauză era Nicolae Iorga, la acea vreme consilier al Regelui Carol al II-lea, executat de legionari după moartea lui Zelea Codreanu.
De asemenea, procurorul a decis, conform comunicării lui Dobrescu de pe Telegram, că „evenimentul din 30.11.2019, de la Tâncăbești, care a constat într-o ceremonie religioasă de comemorare a lui Corneliu Zelea Codreanu, anunțată public ca «o slujbă religioasă de pomenire a sufletelor celor asasinați, precum și momente de reculegere și rememorare a celor pomeniți», nu implică o acțiune de promovare publică a cultului persoanelor respective sau a doctrine legionare, «fiind o exercitare a dreptului la libertate religioasă».”
„S-a reținut și faptul că «astfel de evenimente au fost organizate și în trecut, acesteq desfășurându-se într-un climat de normalitate», iar «ceremonia religioasă din data de 30.11.2019 a fost monitorizată de către Inspectoratul Județean de Jandarmi Ilfov , care nu a raportat nereguli privind modul de desfășurare»”, a mai menționat procurorul.
- Un al treilea participant important la evenimentele de la Tâncăbești este Asociația Frăția Ortodoxă. Spre deosebire de celelalte grupuscule, Asociația Frăția Ortodoxă comemorează moartea lui Zelea Codreanu pe 29 noiembrie seara. La evenimentul din 2022, în imaginile postate pe contul de YouTube al asociației se pot vedea cinci preoți. Frăția Ortodoxă este unul dintre cei mai vizibili promotori ai simbolurilor legionare. Istoricii Institutului Elie Wiesel spun că mașinile asociației au numărul TLC, care, în simbolistica legionară, înseamnă „Trăiască Legiunea și Căpitanul”. Una dintre mașini are chiar numărul 88 care ar reprezenta, de asemenea, abrevierea pentru „Heil Hitler” - din engleză, litera H era a opta în alfabet.
Liderul Frăției Ortodoxe, Dan Grăjdeanu, a declarat pentru Europa Liberă că „88” reprezintă infinitul în picioare – „nu putem pune cifra 8 culcată”, iar „TLC” ar fi „tâlc” sau „Tulcea”.
Nu comemorează în același moment cu celelalte organizații, pentru că, spune Grăjdeanu, „nu doresc să facă din eveniment un spectacol”. „Nu spunem că ei fac din asta un spectacol”, adaugă Grăjdeanu. „Pentru noi este un parastas, chiar și condamnații la moarte au parte de preot, au parte de înmormântare”, explică liderul Frăției Ortodoxe.
- Un alt grup care comemorează moartea liderului legionar este format din ultrașii Camarazii, Honor et Patria, Blocul Naționalist sau Cetatea Neamului. Mai discrete, acestea pun imagini pe grupurile de Instagram sau Telegram pe care funcționează, fără a da date despre momentul când își fac propriul eveniment de comemorare a lui Zelea Codreanu. George Simion, actualul lider AUR, a fost membru al galeriei Honor et Patria.
Pe 23 septembrie 2023, Europa Liberă dezvăluia că toate grupările de extremă dreapta s-au strâns la Brașov pentru coalizarea întregii extreme-drepte românești într-o singură grupare. La evenimentul descris drept un concert cu trupe de muzică alternativă au participat și extremiști din Italia și Serbia.
Ce prevede legea
Consecvența nesancționării activităților legionare și a celor care fac apologia unor ideologi ai mișcării legionare a fost pusă de procurori pe seama unor limitări legislative.
Conform literei (f) a articolului 3 din Legea 51 din 29 iulie 1991, privind siguranța națională, actualizată și valabilă în 2024, constituie amenințări la adresa securității naționale a României, printre altele:
„Inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept.”
În 2002, apare Ordonanța de Urgență nr. 31 din 13 martie privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unori infracțiuni contra umanității și crime de război care prevedea sancțiuni atât pentru folosirea de însemne fasciste, cât și pentru apologia ideologilor mișcărilor fasciste.
În 2015, legislația suportă noi modificări după ce, spune Marius Cazan de la Institutul Elie Wiesel, s-a constatat că procurorii nu o pot aplica. În legea veche se vorbea despre simboluri fasciste, nu legionare.
De la salutul legionar, la amenințări cu moartea
Profesorul de istorie Marcel Bartic a fost unul dintre cei care a adus în atenția opiniei publice manifestarea de la Tâncăbești din 30 noiembrie 2024.
„Eu știu ce se întâmplă acolo de mai mulți ani. Anul acesta am făcut o postare cu capturi de ecran vizându-i pe organizatori și îi am în vedere aici pe Florin Dobrescu, care a anunțat evenimentul cu câteva zile înainte, și pe Ștefan Șuru, unul dintre cei care au făcut salutul fascist”, spune Bartic.
„După momentul respectiv, Ștefan Șuru a făcut o postare prin care m-a indicat ca principalul vinovat că aceste lucruri au fost făcute publice și acela a fost momentul în care am început să primesc mesaje de amenințare, înjurături de tot felul”, adaugă profesorul de istorie.
Situația a escaladat după ce polițiștii din Ilfov și Parchetul s-au autosesizat, iar o parte dintre participanți au fost ridicați de poliție.
Un alt participant la eveniment, Marian Motocu, a creat o pagină de Facebook pe care a făcut o transmisiune live împotriva lui Marcel Bartic.
Amenințările și ura au escaladat. Profesorul Bartic a făcut plângere la poliție și așteaptă ca cei care l-au amenințat să fie trași la răspundere.
Inspecția judiciară a verificat
În 2021, Inspecția Judiciară a făcut un raport tematic în toată țara în legătură cu dosarele care existau pe rolul parchetelor din România cu privire la infracțiuni legate de folosirea de simboluri legionare și de incitare la ură. În evidențele Parchetului erau câteva sute de dosare bazate majoritatea pe plângeri. Majoritatea dosarelor au fost închise.
Cum au fost soluționate dosarele care priveau însemne legionare sau apologia liderilor legionari:
- prin rechizitoriu - 9 dosare,
- prin renunţare la urmărirea penală - 15 dosare,
- prin clasare - 244 dosare,
- pin declinare de competenţă - 24 dosare,
- prin comasare cu alte dosare - 28 de dosare.
Concluziile Inspecției Judiciare arătau că procurorii au nevoie de instruire specială pentru a putea instrumenta astfel de dosare pentru că nu înțeleg concret cum s-a manifestat legionarismul și care sunt metodele de încadrare juridică a multora dintre faptele anchetate.
Până la publicarea acestui articol, Europa Liberă nu a reușit să îl contacteze pe Șerban Șuru, autointitulatul șef al Mișcării Legionare, și pe Florin Dobrescu, vicepreședintele Fundației Ion Gavrilă Ogoranu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
