Acuzația a fost pe cât de directă, pe atât de serioasă: Rusia pune la cale atacuri teroriste împotriva unor ținte nespecificate, utilizând avioane, a declarat prim-ministrul Poloniei.
„Nu voi intra în detalii, pot doar să confirm validitatea temerilor că Rusia plănuia acte de terorism aerian, nu doar împotriva Poloniei, ci împotriva companiilor aeriene din întreaga lume”, a spus Donald Tusk, premierul Poloniei, într-o conferință de presă, pe 15 ianuarie.
Deși șocante, declarațiile liderului polonez nu au fost complet surprinzătoare: în ultimele luni a fost un număr tot mai mare de incidente suspecte, alarmante și neexplicate. Unele au implicat companii aeriene internaționale și au existat acuzații că Rusia încerca să plaseze explozibili în avioanele care transportă marfă. Altele - nave care au avariat cabluri submarine.
În tot mai multe capitale europene, devine din ce în ce mai clar cine este vinovatul și ce se întâmplă: Moscova duce o campanie ascunsă împotriva Occidentului.
Gravitatea tot mai mare a problemei a fost subliniată și mai mult de relatările conform cărora serviciile secrete americane au interceptat comunicări ale oficialilor din serviciile militare de informații ruse, în care se discuta despre un atentat cu bombă. Președintele Joe Biden le-a cerut celor doi principali consilieri pe probleme de securitate națională să avertizeze oficialii ruși.
Moscova a negat în mod constant acuzațiile occidentale privind plănuirea de atacuri teroriste, inclusiv incendieri, spargeri sau otrăvirea unor persoane din Occident.
Ce trebuie să știi
În iulie, anul trecut, un colet expediat din Lituania a luat foc în mod neașteptat într-un depozit DHL din orașul Leipzig, în estul Germaniei, provocând un incendiu. Focul a fost stins rapid, iar daunele au fost minime. Dar nu a fost singurul caz.
Aproximativ în aceeași perioadă, la 1.300 de kilometri spre vest, un dispozitiv similar a luat foc într-un depozit DHL din Birmingham, Anglia. Acesta ajunsese acolo cu un avion DHL.
Tot în aceeași perioadă, un dispozitiv aflat într-un depozit al unei companii de transport din Jablonow, lângă capitala poloneză Varșovia, a explodat și a provocat un incendiu. Pompierii au avut nevoie de două ore pentru a-l stinge.
Luate împreună, cele trei incendii au conturat un model clar: cineva plasa deliberat dispozitive incendiare în zborurile de marfă. Toate acestea au alarmat agențiile guvernamentale și de informații din Europa și America de Nord.
Nu doar bombe
În aceeași perioadă, au apărut relatări despre un alt incident care a alimentat suspiciunile.
La începutul anului 2024, Armin Papperger, directorul executiv al gigantului industrial german Rheinmetall, a fost ținta unei tentative de asasinat dejucate, conform articolelor publicate de Financial Times, CNN și The New York Times.
Compania este unul dintre cei mai mari producători de artilerie și obuze pentru tancuri din lume. Mai mult, de la invazia totală a Rusiei în Ucraina în 2022, compania și-a extins semnificativ producția de obuze pentru Ucraina.
Oficialii americani au informat Germania despre complot, a raportat The New York Times, ceea ce a determinat serviciile de informații germane să îi ofere protecție lui Papperger.
De asemenea, a existat o serie de incidente pe mare – în principal în Marea Baltică – în care diverse nave au rupt sau au deteriorat cabluri submarine de telecomunicații sau de alimentare cu energie electrică.
Luna trecută, autoritățile finlandeze au reținut un petrolier, Eagle S, care naviga de la Sankt Petersburg, Rusia, către Port Said, Egipt. Ulterior, autoritățile au stabilit că nava și-a târât ancora și a rupt un cablu în Golful Finlandei.
Deși navele implicate nu erau rusești – arborau „pavilioane de complezență” ale unor țări diferite de cele ale proprietarilor – oficialii din Finlanda și din alte țări au acuzat că acestea aparțin „flotei fantomă” a Rusiei.
Este vorba de o flotă de nave – unele nemarcate, multe folosind „pavilioane de complezență” – pe care Kremlinul ar fi construit-o de la invazia sa pe scară largă în Ucraina, în 2022, ca o modalitate de a eluda sancțiunile occidentale. Majoritatea petrolului rusesc este acum vândut în străinătate prin intermediul acestei flote fantomă, conform cercetătorilor ucraineni.
Flota „fantomă” și activitățile de spionaj
Flota „fantomă” ar putea ajuta, de asemenea, Rusia să desfășoare activități de supraveghere și colectare de informații. Un articol publicat după reținerea Eagle S a indicat că nava era echipată cu „dispozitive speciale de transmitere și recepție folosite pentru monitorizarea activității navale.”
„Anul acesta au fost înregistrate 500 de incidente suspecte în Europa,” a declarat luna trecută ministrul de externe al Cehiei, Jan Lipavsky, înaintea unei reuniuni a miniștrilor NATO. „Până la 100 dintre acestea pot fi atribuite atacurilor hibride ale Rusiei, operațiunilor de spionaj și influență.”
Ce s-a întâmplat, ca urmare?
La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au confiscat nava Eagle S, declarând-o necorespunzătoare pentru navigație. O altă navă deținută de o companie chineză, Yi Peng 3, a fost oprită și ulterior inspectată în apele internaționale dintre Danemarca și Suedia, pe fondul suspiciunilor că ar fi târât ancora și ar fi tăiat două cabluri de telecomunicații. În cele din urmă, nava a fost eliberată pentru a-și continua călătoria către Egipt.
În octombrie, Parchetul General al Poloniei a făcut o declarație despre dispozitive plasate în pachetele trimise pe calea aerului, anunțând că patru persoane au fost reținute „pentru participare la un grup internațional de sabotaj-diversiune” și că alte două persoane sunt căutate.
„Activitățile grupului constau în acte de sabotaj și diversiune legate de trimiterea unor colete care conțineau explozibili camuflați și materiale periculoase, prin intermediul companiilor de curierat către țările Uniunii Europene și Marea Britanie. Pachetele se aprindeau spontan sau explodau în timpul transportului terestru și aerian,” a declarat o purtătoare de cuvânt.
„Scopul grupului era, de asemenea, testarea canalului de transfer pentru astfel de colete, care urmau să fie trimise, în cele din urmă, în Statele Unite ale Americii și Canada.”
Indicii privind un complot mai amplu au fost, de asemenea, sugerate de Thomas Haldenwang, șeful agenției de informații interne a Germaniei, care a declarat parlamentarilor că a existat o creștere semnificativă a activităților de spionaj și sabotaj rusesc în Germania.
Dacă pachetul de la Leipzig, care a luat foc, ar fi început să ardă în timpul unui zbor, „am fi avut de-a face cu un accident aviatic” – le-a spus în septembrie Haldenwang parlamentarilor.
Din luna august, pe măsură ce oficialii americani și europeni au început să colaboreze cu directorii companiilor aeriene pentru implementarea unor noi proceduri de control pentru zborurile de marfă, președintele Biden le-a cerut unora dintre cei mai importanți oficiali de securitate – directorul CIA, William Burns, și consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan – să-i contacteze pe principalii consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin și, potrivit The Times, să-i avertizeze.
Serviciile secrete americane au obținut, de asemenea, interceptări ale conversațiilor dintre oficiali de rang înalt din cadrul agenției militare ruse de informații, cunoscută sub numele de GRU, a scris The Times. Conversațiile descriau modul în care pachetele incendiate – care includeau mici dispozitive electronice de consum – constituiau un test pentru alte încercări viitoare.
În octombrie, șeful principalei agenții britanice de contrainformații interne, MI5, a menționat în mod specific GRU, afirmând că aceștia se află într-o „misiune susținută de a genera haos pe străzile britanice și europene: am văzut incendieri, sabotaje și altele. Acțiuni periculoase desfășurate cu o nesăbuință tot mai mare.”
Declarații și controverse
Deși nu a oferit detalii, comentariile lui Tusk, făcute alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în vizită în Polonia, au fost surprinzătoare, având în vedere importanța sa: șeful guvernului a făcut o afirmație publică, incendiară, acuzând Moscova de terorism.
Declarațiile lui Tusk au reflectat și declarațiile altor oficiali occidentali, care au spus că suspectează Rusia că încearcă să desfășoare o campanie „din umbră” – inclusiv sabotaj, spionaj și dezinformare – în Europa și America de Nord. Scopul? Destabilizarea Occidentului și subminarea sprijinului său pentru Ucraina în apărarea acesteia împotriva invaziei continue a Rusiei.
De partea cealaltă, Rusia a negat în mod repetat și vocal orice implicare în plasarea dispozitivelor în coletele pentru transport aerian sau în deteriorarea cablurilor submarine realizată de flota fantomă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat relatările despre complotul privind un atentat aerian drept un exemplu de „invenție nefondată.”
Articol publicat inițial pe rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.