Schimbările preconizate sunt văzute de mai multe organizații neguvernamentale și de experții cu care a vorbit Europa Liberă drept o îngrădire a libertății de întrunire și de exprimare, așa cum a intenționat și guvernul Dragnea în 2017.
Proiectul de modificare a Codului Penal elimină posibilitatea aplicării amenzii în caz de tulburare a liniștii publice sau de ultraj, infracțiuni care ar urma să fie pedepsite exclusiv cu închisoarea.
„Este o întoarcere în timp”Laura Ștefan, Expert Forum
Mai mult, au fost mărite considerabil și limitele pedepselor, de la cele între 3 luni și 2 ani, așa cum este actuala formă a CP, la cele între 1 an și 5 ani.
Modificarea Art. 371 din CP propusă de Ciucă-Bode
„Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani”.
Problema majoră a acestui articol este sintagma „atingeri grave aduse demnităţii persoanelor”, una vagă pentru o normă penală și care lasă organului de anchetă o marjă mare de apreciere, spune pentru Europa Liberă experta anticorupție Laura Ștefan. „Este o întoarcere în timp”, ne spune ea.
„Una e să fii amenințat cu o amendă și alta cu pușcăria. Scopul pare a fi să asigure liniștea înaintea anului care urmează, care este unul de alegeri. Să asigure liniștea chiar și anul acesta, ca să nu se facă scandal pe anumite teme. Este o întoarcere în timp, dar eu sper că au înțeles ceva din acești ani. Nu este cazul să trecem la elemente represive pe libertatea de exprimare, până la urmă”, spune Laura Ștefan.
Senatorul liberal Daniel Fenechiu susține însă este vorba de un proiect de lege care va trece prin malaxorul comisiilor juridice din parlament și că orice persoană are dreptul la protejarea imaginii.
„În momentul în care o manifestație scapă de sub control și ajunge să se transforme într-un atac la personalitatea cuiva, la dreptul la imagine al cuiva, iar când persoana exercită o autoritate, e o discuție. Nu știu dacă soluția aleasă e cea mai fericită și de aceea ea va trece prin filtrul comisiilor juridice”, spune pentru Europa Liberă Daniel Fenechiu.
Apărarea dreptului la imagine se poate face însă cu ajutorul Codului Civil.
Mărirea pedepselor: protestarii pot și interceptați, filați și arestați preventiv
În plus, propunerea legislativă introduce situații agravante dacă:
- fapta este „săvârșită de două sau mai multe persoane împreună” (Art. 371, al. 2);
- de o „persoană având asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani”. (Art. 371, al. 3);
Creșterea pedepsei până la 5 ani de închisoare pentru tulburarea ordinii și liniștii publice face ca investigatorii să poată folosi interceptările (Codul de procedură penală Art. 139, al. 2) împotriva celor care comit infracțiunea cu pricina. Adică a acelora care tulbură liniștea publică prin „atingerea gravă a demnităţii”.
În situația agravantă, pentru care pedeapsa poate urca la 7 ani de închisoare, autoritățile pot folosi „agenți sub acoperire sau cu identitate reală și a colaboratorilor” (Art. 148 al. a CPP).
Mai mult, persoanele care tulbură liniștea publică în condițiile deja menționate pot fi arestate preventiv. (Art. 223 al 2).
Deci, efectul imediat al creșterii pedepselor este că în investigarea infracțiunii de tulburare a liniștii și ordinii publice vor putea fi folosite mijloace speciale de investigație mai intrusive, cum ar fi interceptările, agenții sub acoperire și, de asemenea, la fel de grav, există posibilitatea de a lua măsura arestării, explică Laura Ștefan.
Experta anticorupție spune că toate aceste prevederi permit statului riposte mai dure, ceea ce nu este benefic pentru democrație.
„Deci nu este o modificare irelevantă din niciun punct de vedere, modificarea este făcută astfel încât această infracțiune să permită atât o ripostă mai dură din partea statului, cât și aplicarea unor măsuri privative de libertate împotriva celor care participă la astfel de activități, ceea ce este retrograd din perspectiva dezvoltării democrației și a liberei exprimări”, spune Laura Ștefan pentru Europa Liberă.
ONG-urile, revoltate
Protestatarii care își exprimă nemulțumirea față de diverse măsuri sau acțiuni ale guvernului ar putea să intre la închisoare, dacă modificările vor fi votate de parlament, atrag atenția nouă organizații neguvernamentale.
„Să ne imaginăm următoarea situație: mai mulți cetățeni enervați se strâng în fața Guvernului și urlă în gura mare: 'Jos! Huo! La pușcărie, mafioților! Ciucă anchetat! Bode e un hoț!' și altele asemenea, lucruri ce se strigă de obicei la un protest.
Analiza autorităților: urlă, deci tulbură liniștea publică, amenință cu pușcăria și aduc atingeri grave demnității cetățenilor Ciucă și Bode; sunt doi sau mai mulți. Concluzia: închisoare de la 2 la 7 ani”, se spune în comunicatul ONG-urilor.
Senatorul PNL Daniel Fenechiu afirmă că unii pun pe un taler al balanței dreptul de a-ți exprima opinia, alții, precum inițiatorii proiectului, faptul că multe infracțiuni cu violență pornesc de la tulburarea liniștii publice.
„Tulburarea liniștii publice pot să o vezi din două perspective: a persoanei care are cunoștință de ce înseamnă infracțiunea în sine și cea a persoanelor care vorbesc din perspectiva drepturilor cetățenești. Din această a doua perspectivă, măsura pare excesivă. Dacă discutăm din perspectiva faptului că multe infracțiuni cu violență pornesc de la tulburarea liniștii publice, măsura are susținere. De multe ori când se adună un număr de persoane motivate de ideea de a protesta împotriva a ceva sau de a-și cere un drept, atunci dispare liberul arbitru și se ajunge la violență, ultraj etc”.
Daniel Fenechiu dă ca exemplu protestele din 10 august 2018 din București, dar spune că propunerea nu e dată într-o astfel de perspectivă.
Articolul propus de Nicolae Ciucă și Lucian Bode este identic cu cel dat de guvernul PSD când formațiunea era condusă de Liviu Dragnea.
Forma Art 371 propusă de Liviu Dragnea – Carmen Dan în 2017
„Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani”.
Argumentele PNL - 2023: Este necesar un răspuns ferm și mai aspru din partea autorităților
Cei doi inițiatori, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Interne Lucian Bode încearcă să justifice proiectul de lege susținând că „escaladarea faptelor de tulburare a ordinii și liniștii publice petrecute în ultima perioadă, au scos în evidență existența unui specific ce se caracterizează prin participarea unui număr important de persoane, existența unor stări conflictuale mai vechi, exercitarea unor acte de violență și atitudine refractară, inclusiv față de forțele de ordine, manifestată ostentativ și prin violență”.
Afirmațiile nu sunt acoperite însă de exemple concrete sau de date statistice care să justifice necesitatea unei înăspriri a pedepselor din Codul Penal.
În Expunerea de motive a proiectului de lege se mai folosește argumentul că „în unele cazuri, faptele comise în public au fost precedate de fapte de instigare publică prin folosirea unor platforme sociale, atât prin mesaje, dar mai ales prin imagini și clipuri video (în direct), aspecte care au sporit violența și caracterul intimidant la adresa comunității”.
De aceea, susțin cei doi lideri liberali, „este necesar ca acest gen de evenimente să primească un răspuns ferm, adecvat și mai aspru din partea autorităților întrucât astfel de situații pot degenera, ajungând la producerea unor fapte antisociale mult mai grave”.
Judecător: Este nevoie de o măsură preventivă privativă de libertate
Pe de altă parte, într-un interviu din 2021, judecătoare Sorina Iolanda Marinaș, de la Secția penală a Curții de Apel Craiova, susținea că legea ar trebui modificată, deoarece acest gen de manifestări provoacă indignare și temeri în rândul opiniei publice.
„Ar trebui făcută o statistică a acestor conflicte, mai ales în zone precum Craiova, unde se întâmplă foarte des. Nu există lună să nu se bată pe undeva. Fă o statistică de genul acesta și o să se observe foarte ușor că este nevoie de o măsură preventivă privativă de libertate la momentul acela. Nu-i poți lăsa să se bată pe stradă, ei știind că nu-i poți aresta”.
„Astfel, ar trebui ca limita de pedeapsă să fie majorată la 5 ani pentru ca să se poată dispune măsura arestării preventive. Este clar că genul acesta de infracțiuni este periculos, este clar că provoacă indignare în rândul opiniei publice”, a mai declarat judecătoarea Marinaș la acel moment.
Tulburea ordinii și liniștii publice. Cadrul contravențional
Legea 61 din 27 septembrie 1991 (republicată)
Articolul 2
Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora;
2) constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, în scopul de a săvârși acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice și normelor de conviețuire socială, precum și actele de încurajare sau sprijinire, sub orice formă, a unor astfel de grupuri de persoane, care incită la dezordine socială;
Protestele și pornografia infantilă, pedepsite la fel
Dacă tulburarea liniștii și ordinii publice este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani, sau, în cazuri agravante, de la 2 la 7 ani, la fel sunt pedepsite și alte infracțiuni din Codul Penal.
De exemplul, în noul Cod Penal, pornografia infantilă, adică „Producerea, deținerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum și punerea la dispoziție, în orice mod, de materiale pornografice cu minori”, precum și „recrutarea unui minor” pentru „participarea în cadrul unui spectacol pornografic” se pedepsesc tot cu închisoarea de la 1 an la 5 ani. ( Art. 374, al 1 și 2)
