Linkuri accesibilitate

Contract semnat pe cel mai scump lot de autostradă, la cinci ani de la prima licitație. Realizarea va dura și mai mult


Tunelul Meseș (2,89 km) va fi cel mai lung tunel de autostradă din România (ilustrație).
Tunelul Meseș (2,89 km) va fi cel mai lung tunel de autostradă din România (ilustrație).

Contractul pentru cel mai scump tronson de autostradă din România – 1,32 de miliarde de euro (fără TVA) pentru 41 de kilometri din autostrada Transilvania – a fost semnat joi, pe 10 aprilie. Lotul va fi construit de două companii din Turcia. Include și tunelul Meseș, cel mai lung tunel de drum rapid din țară.

Lotul Poarta Sălajului - Zalău - Nușfalău al autostrăzii Transilvania era singurul de pe traseul actual al drumului rapid pentru care nu exista un contract de proiectare și execuție semnat.

Valoarea contractului este cea mai mare pentru un singur lot de autostradă: 1,32 miliarde de euro (6,62 milarde de lei) fără TVA - contractul a fost adjudecat și semnat joi, cu asocierea de constructori Makyol-Özaltın, din Turcia.

Semnarea contractului, de către directorul Companiei de Drumuri (CNAIR), Cristian Pistol, și reprezentanții celor două companii turce vine după blocaje și contestații la licitația lansată de CNAIR încă din februarie 2023. A fost precedată de o altă licitație, lansată în 2020, dar anulată ulterior.

Contractul pentru lotul Poarta Sălajului - Zalău - Nușfalău a fost semnat joi, 10 aprilie.
Contractul pentru lotul Poarta Sălajului - Zalău - Nușfalău a fost semnat joi, 10 aprilie.

În acest moment sunt contractate toate cele cinci loturi nefinalizate încă, de pe distanța Nădășelu (județul Cluj) - Biharia (lângă Oradea, Bihor), a autostrăzii Transilvania.

În prezent, se circulă continuu pe 114 kilometri din autostradă, între Târgu Mureș și Nădășelu (la 20 km de Cluj-Napoca, înspre Zalău-Oradea) și pe doar 19 kilometri din cei aproximativ 120 km de pe distanța Nădășelu - Borș (fosta vamă de la frontiera cu Ungaria, desființată).

Autostrada Transilvania - cu roșu - partea care e finalizată. Tronsonul cu albstru închis este tronsonul Meșes-Poarta Sălajului-Nușfalău (41km). Cu albstru deschis - tronsoanele contractate.
Autostrada Transilvania - cu roșu - partea care e finalizată. Tronsonul cu albstru închis este tronsonul Meșes-Poarta Sălajului-Nușfalău (41km). Cu albstru deschis - tronsoanele contractate.

Până în 2027 ar urma să fie deschise patru din cele cinci loturi dintre Cluj și Oradea.

Cel mai dificil dintre ele, cel de 41 de kilometri, cu tunelul Meseș, pentru care a fost semnat joi contractul de proiectare și execuție, va fi gata integral, într-un scenariu optimist, în 2032.

Asta în condițiile în care contractul de proiectare și execuție prevede șase ani și jumătate pentru realizare: un an și jumătate pentru proiectare și cinci ani pentru execuția efectivă.

Termenul contractului va începe să curgă după ce va fi dat ordinul de începere a lucrărilor de proiectare, estimat cel mai devreme pentru vara acestui an.

Proiectul ar putea întâmpina, în special când se va ajunge la execuție, probleme de finanțare, întrucât Programul de Transporturi 2021-2027, prin care este finanțat cu bani UE, este supra-contractat deja, atrage atenția Asociația Pro Infrastructură.

Lotul Meseș este învecinat este în centrul porțiunii nefinalizate a autostrăzii Transilvania, de pe distanța Cluj-Oradea.
Lotul Meseș este învecinat este în centrul porțiunii nefinalizate a autostrăzii Transilvania, de pe distanța Cluj-Oradea.

Contract semnat după blocaje și contestații

„Este cel mai mare contract din istorie semnat la Ministerul Transporturilor”, a subliniat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, la ceremonia de semnare a contractului, organizată joi, 10 aprilie, la Prefectura Sălaj.

Lotul, care va costa 1,3 miliarde de euro, este situat în întregime în acest județ.

În 2003, România a mai semnat un contract-record pentru Autostrada Transilvania, de acea dată cu compania Bechtel, a cărui valoare era de 2,2 miliarde de euro. El cuprindea întregul drum rapid, cu o lungime de 415 km, din care compania americană a finalizat, în cele din urmă, 52 de kilometri (Câmpia Turzii-Gilău).

Sorin Grindeanu a evidențiat faptul că atât Makyol, cât și Özaltın, companiile turce care vor face lotul Poarta Sălajului-Nușflău, și-au arătat până acum seriozitatea, în România.

Ce lucrări au în România Makyol și Özaltın

Compania turcă Makyol a urcat în topul constructorilor din România, cu cei mai mulți kilometri de autostrăzi în lucru, alături de UMB și WeBuild, după ce a semnat în 2023 contractele pentru toți cei 67 de kilometri de pe A13, între Sibiu și Făgăraș.

Valoarea celor patru loturi este de 1,3 miliarde de euro (fără TVA) și au termen de finalizare 2027-2028. Makyol construiește împreună cu altă companie turcă, Nurol, lotul 1 din porțiunea Buzău-Ploiești din autostrada Moldovei, valoarea lucrărilor fiind de 232 milioane de euro (fără TVA).

De asemenea, Makyol construiește, cu Alsim Alarko, lotul 1 (6,6 km) 1 Mai - mall-ul Băneasa, din Magistrala de metrou M6 din București. Contractul, care prevede doar galeriile și tunelurile, fără dotări, are o valoare de aproape 250 milioane de euro. Lucrările la galerii au fost inagurate propriu-zis miercuri, 9 aprilie.

Makyol apare, alături de alte companii din Turcia, prezente și în România, în ediția din 2023 a Top 250 al contractorilor mondiali.

La rândul său, Özaltın a finalizat în 2024 lotul 1 (17,7 km) din Drumul Expres Craiova-Pitești. Chiar dacă a preluat lucrările când erau realizate în proporție de aproape 50%, le-a finalizat înainte de termen.

Özaltın a mai contractat și lucrările la cele două viaducte de deviere a traseului de pe porțiunea Nădășelu-Mihăiești-Zimbor, executată de UMB. Lucrările, aflate în faza de proiectare, au valoare de 199 milioane de euro și trebuie finalizate până în octombrie 2026.

Europa Liberă a scris în noiembrie 2024 despre numărul mare de companii din Turcia care au contractat lucrări de autostrăzi, drumuri expres și metrou în România.

Din 2019 până la finalul anului trecut, companiile din Turcia câștigaseră contracte în valoare de peste 3,5 miliarde de euro (fără TVA), pentru peste 200 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres (din care aproape 60 km finalizați). Lor li se adaugă alte 2,3 miliarde de euro contractate pentru magistralele de metrou din București (M6) și Cluj.

Cu tot cu suma contractului pentru lotul Meseș, suma totală a contractelor de infrastructură ale companiilor din Turcia depășește 7 miliarde de euro.

Ambasadorul Turciei în România Özgür Kıvanç Altan, explica pentru Europa Liberă că marile companii turce au experiență în proiecte complexe de infrastructură și prezența lor în România concretizează o relație „win-win.”

Contract semnat după cinci ani de la prima licitație

La evenimentul de joi de la Zalău a participat și premierul Marcel Ciolacu, care a spus că „nicio zonă a României nu va fi lăsată în urmă” și că „toată politica a fost de a crea un echilibru.”

Afirmația vine și în contextul în care, în ultimii ani, România a prioritizat alte autostrăzi, mai exact A1 București-Pitești-Sibiu-Arad-Nădlac, respectiv A7 București - Ploiești - Buzău - Pașcani, parte a coridoarelor pan-europene de transport.

La peste 20 de ani de când au început lucrările la Autostrada Transilvania, aceasta și-a redus cu o treime traseul inițial de 415 km (distanța Brașov - Târgu-Mureș a fost eliminată) și se circulă pe aproximativ 135 de kilometri din cei circa 270 km câți au rămas în planul.

Prezent și el la eveniment, fostul ministru al Transporturilor și al Internelor, Lucian Bode, deputat de Sălaj, a subliniat că lotul pentru care a fost semnat contractul este important nu doar pentru acest județ, ci și pentru legătura rapidă Cluj-Oradea și pentru întreg nord-vestul țării.

„Este o verigă care, dacă nu este corect gestionată, poate împinge nepermis de mult obiectivul de finalizare a proiectului (autostrăzii Transilvania, n.r., în integritatea lui”, a spus Lucian Bode.

A adăugat că „au trecut cinci ani de când a fost deblocat acest contract.”

El se referă la prima licitație organizată de CNAIR, în 2020, pentru proiectarea și execuția lotului Poarta Sălajului - Zalău - Nușfalău. Procedura a fost anulată, în ianuarie 2023, întrucât valoarea contractului, aproximativ 900 de milioane de euro, a fost considerată prea mică de companiile interesate.

Președinții a șase consilii județene din zonă făceau un apel la reluarea procedurilor și urgentarea lucrărilor la restul autostrăzii, importantă pentru dezvoltarea regională.

Epopeea licitației pentru lotul Meseș

Valoarea bugetului pentru construcția lotului de autostradă a fost crescută apoi, de Guvern, prin Ministerul Transporturilor. CNAIR a lansat o nouă licitație, în februarie 2023, cu o valoare estimată între 1,5 miliarde de euro - 1,76 mld de euro, fără TVA. (Suma a inclus și „rezervele de implementare” - un procent între 10%-30% din suma totală, care poate fi folosit, justificat, pentru lucrări neprevăzute).

La licitație s-au înscris șapte companii, din care trei au fost admise în faza finală, după numeroase cereri de clarificări și unele contestații: WeBuild (Italia), UMB (România) și asocierea Makyol-Özaltın. După șase amânări ale desemnării unui câștigător, motivate de CNAIR prin complexitatea și valoarea ridicată a contractului, aceasta a atribuit pe 1 noiembrie contractul asocierii Makyol-Özaltın, la o valoare de 1,32 miliarde de euro (6,62 mld lei), fără TVA, cu peste 10% mai puțin decât valoarea minimă estimată de CNAIR.

În aceeași lună, WeBuild și ulterior Mapa - ofertant care nu intrase în faza finală a procedurii - au contestat la CNSC raportul licitației. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a respins ambele contestații, ceea ce a oferit CNAIR undă verde pentru semnarea contractului câștigătorului desemnat.

WeBuild a atacat decizia CNSC în instanță, dar Curtea de Apel a respins, pe 20 martie 2025, acțiunea.

Problema finanțării și când se va putea circula pe restul tronsoanelor

Președintele asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, atrage atenția că, chiar dacă semnarea contractului pentru lotul Meseș este un pas înainte, ar putea apărea problema finanțării.

„La final de 2027 – început de 2028, o să rămânem fără bani din Programul Transporturi, banii vor fi foarte puțini, iar concurența între proiecte este foarte mare. Sunt deja foarte multe proiecte în lucru, Sibiu-Pitești (A1, n.r.), Sibiu-Făgăraș (A13, n.r.), mai avansate și care absorb resurse importante”, spune el.

Contextul geo-strategic și economic global va pune o presiune suplimentară pe realizarea proiectului în graficul stabilit, adaugă el.

Autoritățile au admis, în discuții anterioare cu Europa Liberă, că și-au asumat supracontractarea Programului Transporturi 2021-2027 (cu termen de implementare 2030), ajunsă la un grad de aproape 300%.

Pornirea proiectelor - trecute deja prin filtrul Comisiei Europene și finanțate (cel puțin parțial) și în exercițiul financiar european actual - ar urma să ofere, în viziunea lor, un argument suplimentar pentru finanțarea lor de la Bruxelles și în viitora perioadă de programare, care începe în 2028. De altfel, ministrul Grindeanu a explicat că în prezent sunt peste 700 km de drumuri rapide în execuție. Lor li se adaugă alte câteva sute de kilometri în fază de licitație.

„Supracontractarea e pentru a acoperi cu alte proiecte situațiile în care unele se împotmolesc. Dacă toate merg înainte – și să nu uităm că avem și proiecte feroviare mari – banii pur și simplu se termină, iar fondurile pentru exercițiul financiar nu vor fi nici ele nelimitate”, a spus Ciurea.

Specialistul se așteaptă ca partea de proiectare a tronsonului Meseș - și poate o parte din primele lucrări efective - să poată fi susținută financiar, însă îi este greu să facă estimări cum va evolua după 2028 proiectul, care ar trebui finalizat cel târziu până în 2032.

„Partea bună este că, până în 2027, ar trebui să putem circula pe toate celelalte patru tronsoane și asta se va simți în deplasarea Cluj-Oradea. Și dacă lotul de 41 de kilomeri nu va fi gata, o parte din trafic se va muta deja de atunci de pe drumul național pe autostradă”, crede Ionuț Ciurea.

Mai ales că va putea fi folosită, ca alternativă la autostradă și centura ocolitoare a Zalăului, construită de o companie din China. Lucrările ar fi trebuit finalizate, dar sunt la stadiul de 80%.

Stadiul tronsoanelor în lucru pe autostrada Transilvania

Nădășelu - Mihăiești - Zimbor (30 km):

25 km realizați de UMB; stadiu: 82%**; valoare: 325 milioane euro* (1,62 mld lei); termen de finalizare: 2026. Estimare deschidere: 2025;

5 km - deviere traseu, cu două porțiuni, de 2 km și 3,5 km; antreprenor: Özaltın - Ilgaz- Visio. Proiectare începută în iulie 2024. Termen: octombrie 2026; valoare: 199 milioane de euro (994 milioane de lei);

Zimbor - Poarta Sălajului (12,24 km) - constructor: UMB; stadiu: 68%; termen de finalizare: 2026; estimare deschidere: 2025; valoare: 167 milioane euro (837 milioane lei);

Poarta Sălajului = Zalău - Nușfalău (41 km) - constructor: Makyol/Özaltın; contract semnat în 10 aprilie 2025; termen - 78 de luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor;

Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km) - constructor: Erbașu; stadiu - 2,73%; termen - iuie 2026; valoare: 176 milioane euro (884 milioane lei);

Chiribiș - Biharia (28,5 km) - constructor: Precon Transilvania SRL – Citadina 98; ordin de începere a lucrărilor: mai 2025; termen de finalizare: mai 2027; valoare: 157 milioane euro (785 milioane lei).

* Sumele sunt fără TVA

** Stadiile de realizare valabile în martie 2025

Sursă: CNAIR

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG