Europa Liberă a comparat o decizie de recalculare cu o decizie anterioară, emisă pentru același pensionar.
Vă explicăm cum se citesc datele.
Pe lângă decizia de recalculare primită, aveti nevoie și de ultima decizie de calcul emisă de casa județeană/a municipiului București, pe numele dumneavoastră.
Iată la ce trebuie să fiți atenți:
- Categoria de pensie conform art. 144 din L360/2023 privind sistemul public de pensie
Informația scrisă aici trebuie să fie identică cu cea din decizia anterioară, menționată chiar în titlu.
În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia pentru limită de vârstă;
b) pensia anticipată;
c) pensia anticipată parţială;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urmaş.
2. Suma punctajelor anuale realizate de titular la data de 31.08.2024
Valoarea care apare în decizia de recalculare trebuie să fie aceeași cu cea de la punctul G din vechea decizie.
În cazul în care ați obținut un spor de puncte prin adăugarea unor perioade lucrate și nerecunoscute inițial în decizia de pensionare, trebuie adunate punctele obținute prin decizia de recunoaștere cu cele din decizia de pensionare.
Valoarea trebuie să fie egală cu cea din decizia de recalculare.
3. Cuantumul pensiei de asigurări sociale în plată, la data de 31.08.2024
Valoarea de pe decizia de recalculare trebuie să fie identică cu cea din vechea decizie, de la punctul B – total drepturi.
4. Stagiile de cotizare
Valoarea totală a stagiilor de cotizare este menționată, în decizia de recalculare, la punctul A, iar în cea veche – la punctul F. Cele două trebuie să fie egale.
Dacă acestea nu sunt identice, puteți să depuneți petiție la Casa de Pensii.
În decizia de recalculare nu sunt specificate exact perioadele lucrate în condiții definite diferit de alte legi. De exemplu grupele de muncă, munca în agricultură, în armată șamd.
Valoarea de la punctul A1. din decizia de recalculare trebuie să fie identică cu cea din anexa vechii decizii, punctul F.
Pentru exemplul pe care l-am folosit, cei 38 de ani, 5 luni și 14 zile de la punctul A.1 – stagiu de cotizare necontributiv – trebuie să se regăsească în Anexa vechii decizii la punctul F:
- 24 ani și 11 luni – lucrați în condiții normale de muncă;
- 13 ani 6 luni și 14 zile – lucrați în condiții speciale de muncă, respectiv grupa a II-a.
Valoarea de la punctul A.2., de vechime necontributivă, trei ani și trei luni, este aferentă perioadei lucrate în grupa a II-a de muncă, și pentru care, conform legii, pensionarul a primit vechime în plus (vârsta standard de pensionare era redusă, conform legii vechi, cu patru luni pentru fiecare an întreg efectiv muncit în fosta grupa a II a de munca, respectiv în condțitii deosebite de munca).
Valoarea de la punctul A.3 – Stagiu asimilat (necontributiv) se regăsește în vechea decizie tot în anexă, la punctul F.
Care sunt perioadele asimilate aici conform legii?
Articolul 49
(1) În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
a) a beneficiat de pensie de invaliditate;
b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii;
e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
g) a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar.
(2) Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior, conform prevederilor alin. (1) lit. b), beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de perioadele asimilate dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condiţiile prezentei legi.
(4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
Valoarea de la punctul A.4 Stagiu sistem neintegrat, se regăsește în vechea decizie la punctul F.
Punctul B – Stagiul de cotizare contributiv pentru care se acordă puncte de stabilitate
Este, probabil, cel mai controversat punct din deciziile de recalculare pentru că nu este explicat.
Cum se ajunge de la totalul perioadei de contributivitate la stagiul pentru care se acordă puncte de stabilitate?
Poate exista o diferență între stagiul complet de cotizare, așa cum apare el la punctul A1, de pe decizia de recalculare, minus 25 de ani (stagiul standard de contributivitate), și valoarea de la punctul B al deciziei – Stagiu de cotizare contributiv pentru care se acordă puncte de stabilitate.
Excepțiile sunt menționate în Normele de aplicare a Legii 360/2023, art. 3 și 4 – cumul pensie cu salariu, mai multe locuri de muncă simultan.
(3) Numărul de puncte de stabilitate nu se acordă pentru perioadele de stagiu de cotizare contributiv în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii.
(4) În vederea acordării numărului de puncte de stabilitate, perioadele de stagiu de cotizare contributiv în care o persoană a fost asigurată simultan în două sau mai multe sisteme de asigurări sociale, care au fost integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat, precum şi cele în care a desfăşurat concomitent activitate la mai mulţi angajatori, se iau în calcul o singură dată.
În exemplul analizat de Europa Liberă, diferența dintre stagiul complet de cotizare minus 25 de ani și stagiul de cotizare pentru care se acordă puncte de stavilitate este de 4 ani și 3 zile.
Cum se calculează punctele de stabilitate?
a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani până la 30 de ani inclusiv, 0,04167 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00139 puncte pentru fiecare zi;
b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani până la 35 de ani inclusiv, 0,06250 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00208 puncte pentru fiecare zi;
c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani, 0,08333 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00278 puncte pentru fiecare zi.
Pentru cazul analizat mai sus, numărul de puncte de stabilitate se calculează astfel
0,5x5 ani +(0,75x4 ani) +(0,06250x5 luni) +(0,00208x11 zile)=5,83538
Valoarea calculată trebuie să fie identică cu cea de la punctul C din decizia de recalculare.
Restul calculelor, de la punctele C și D sunt pur matematice.
Numărul total de puncte realizate la 31.08.2024 = Suma punctajelor anuale realizate de titular la data de 31.08.2024 + suma punctelor de stabilitate.
În cazul nostru, numărul total de puncte = 87,70796+5,83538=93,54334
Valoarea totală a pensiei după recalculare = numărul total de puncte x valoarea punctului de referință.
În exemplul nostru, valoarea totală a pensiei, după recalculare, este de 93,54334 x 81 lei (VPR) =7.578 lei
Cum pensia în plată până la 31 august 2024 era de 6.997 de lei, înseamnă că după 1 septembrie, pensionarul va avea o pensie de 7.578 de lei, impozabilă.
Care este noua formulă de calcul a pensiilor, conform Legii nr. 360/2023
Conform noii Legi a Pensiilor, care se aplică de la 1 septembrie 2024, formula de calcul a pensiei ține cont de două elemente: VPR, adică valoarea punctului de referinţă, şi numărul total de puncte.
PENSIE = VPR x NR. TOTAL DE PUNCTE
- VPR (valoarea punctului de referinţă) = VPP/25 (care reprezintă numărul minim de ani de contributivitate);
- VPP (valoare punctului de pensie);
- NUMĂRUL TOTAL DE PUNCTE = puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte asimilate/necontributive.
Punctul de contributivitate anual este suma punctelor de contributivitate lunare împărțită la 12.
Punctajul lunar de contributivitate se calculează prin împărțirea venitului brut lunar realizat la câștigul salarial mediu brut pe țară în luna respectivă.
În lege există un tabel cu salariile medii brute pe economie din 1938 și până astăzi, pe baza căruia se calculează punctajele anuale.
- Tabelul cu salariul mediu anual între 1938 și 1990 aici.
- Tabelul cu salariul mediu anual după 1990 aici.
Ca noutate, la calculul numărului total de puncte se adăugă şi un număr de puncte de stabilitate pentru fiecare an muncit peste stagiul de cotizare contributiv de 25 de ani:
- 0,50 puncte/an pentru anii din intervalul 26-30 inclusiv;
- 0,75 puncte/an pentru anii din intervalul 31-35 inclusiv;
- 1 punct/an pentru anii de muncă peste 36 de ani etc.
Punctele asimilate/necontributive (pentru perioadele recunoscute ca vechime în muncă, dar în care nu s-au plătit asigurări sociale) - punctajul lor lunar se calculează conform unor formule stabilite de lege în funcție de perioda de timp în care s-a recunoscut vechimea.
De la 1 septembrie 2024, valoarea punctului de referință este de 81 de lei.
Din 2025, valoarea punctului de referință se majorează anual, în ianuarie, cu rata medie anuală a inflației. La aceasta se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Cifrele provin de la Institutul Național de Statistică.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
