Linkuri accesibilitate

Tu ce asculți? Cum au devenit manelele cool printre tineri și de ce populara nu mai e doar muzica părinților și bunicilor


Conform unui sondaj INSCOP din noiembrie, muzica populară este ascultată de cei mai mulți români, în timp ce preferința pentru manele a crescut față de acum zece ani.
Conform unui sondaj INSCOP din noiembrie, muzica populară este ascultată de cei mai mulți români, în timp ce preferința pentru manele a crescut față de acum zece ani.

Muzica populară este o preferință constantă a românilor, iar manelele sunt mult mai apreciate decât acum zece ani, conform unui sondaj Inscop. Mai mulți antropologi explică pentru Europa Liberă ce influențează popularitatea acestor genuri. 

În 2023, cele mai ascultate genuri de muzică din România au fost trapul și manelele, conform datelor adunate de Spotify.

Trapul, un rap agresiv cu influențe din muzica electronică, și-a făcut debutul în România în 2015 cu trupa Șatra Benz și abordează des motivele drogurilor, sexului și opulenței.

Traperii Ian și Rava au fost cei mai ascultați artiști din România în 2023 pe platforma Spotify, iar locurile trei și patru au fost ocupate de doi cântăreți de manele: Tzanca Uraganu și Iuly Neamțu.

Cea mai ascultată piesă pe Spotify a fost „La tine și la bani”, o combinație de manele și pop care a fost pe coloana sonoră a filmului Romina VTM, realizată de Bogdan de la Ploiești și Rareș. Melodia a fost ascultată de peste 9 milioane de ori pe Spotify, iar pe Youtube a ajuns la 47 de milioane de vizualizări.

E urmată de două manele ale lui Tzanca Uraganu, „Havana” și „Trotinete”.

La nivel global, cu peste 26 de miliarde de ascultări pe Spotify, Taylor Swift este cel mai popular artist din 2023. Ea a fost desemnată și personalitatea anului de revista Time.

Este urmată în topul Spotify de cântărețul din Puerto Rico Bad Bunny și de The Weeknd.

„Lumea în general o arde pe românește”

DJ-ul Alex Dăneț pune muzică la evenimente private din 2007, și din 2018 își câștigă existența doar din această ocupație.

DJ Alex Dăneț spune că în general „lumea o arde pe românește”
DJ Alex Dăneț spune că în general „lumea o arde pe românește”

El pregătește lista de melodii pentru fiecare eveniment în funcție de audiență.

„Am o discuție în prealabil cu orice client. Am fost și la chefuri cu lăutari – eu cu treaba mea, ei cu treaba lor – doar eu cu oamenii, am pus tehno la majorate... Am cunoscut oameni tineri, bătrâni, de la țară, de la oraș, de tot felul”.

Chiar dacă nu este un fan al trapului, DJ-ul nu este surprins de gustul tinerilor pentru acest gen de muzică.

„Toate generațiile au avut extremele lor în ceea ce privește muzica la petreceri. Acum e la putere la adolescenți Gheboasa, Bogdan DLP, Tzanca Uraganu”, a spus Dăneț, amintind de curentul rap din anii '90 și începutul anilor 2000, dominat de nume precum BUG Mafia și Paraziții.

Pe lângă preferințele specifice ale fiecărui client, Dăneț mai spune că, în general, muzica populară și manelele prind în continuare la public.

„Lumea în general o arde românește. Încă se mai face o horă, o sârbă, o brașoveancă. Fie că e botez sau onomastică.

Pe lângă asta, o treabă general valabilă: suntem un popor de maneliști. La trei din cinci evenimente, dacă s-ar putea numai pe manele, ar fi cei mai fericiți.”

Un sondaj INSCOP realizat pentru News.ro în noiembrie 2023 confirmă concluziile DJ-ului.

Aproape jumătate dintre respondenți – 47,3% – au spus că ascultă muzică populară. Acum zece ani, 49,7% răspundeau la fel.

Sondajul mai arată o creștere de peste șapte procente a celor care preferă manele: 21,6% dintre respondenți au spus că ascultă acest gen muzical, față de 14,2% în 2013.

Dintre cele 1.100 de persoane intervievate, 29,2% spun că ascultă muzică pop-dance, 19,2% hip-hop, iar 16,5% rock.

Europa Liberă a discutat cu mai mulți specialiști în muzică despre aceste tendințe.

Panica morală din jurul manelelor s-a relaxat

Mult timp stigmatizate, manelele sunt acum mai tolerate de tinerele generații, spune Adrian Șchiop, care în 2017 și-a publicat lucrarea de doctorat cu titlul „Șmecherie și lume rea. Universul social al manelelor”.

„Panica asta morală din jurul manelelor s-a relaxat și oamenii sunt mai dispuși să recunoască că ascultă manele. În generația mea, genul ăsta de elitism era mult mai puternic. Dar tinerii nu mai au nicio greață, frate”, spune el.

Adrian Șchiop spune că generațiile tinere nu se tem să spună că ascultă manele.
Adrian Șchiop spune că generațiile tinere nu se tem să spună că ascultă manele.

Un alt motiv pentru care manelele sunt mai frecventabile este și îmbunătățirea calității producției muzicale, care a devenit mult mai profesionistă de-a lungul timpului, mai zice Șchiop.

„Din pandemie încoace, dacă te uiți la clipuri, dacă asculți linia melodică și orchestrația, sună mult mai cool. Ai curentul ăsta trapmanele, în care nu intră doar amestecul de manelele cu trap, intră toate manelele astea care sună mai cool, mai spălat, să zic mai pop”.

Antropologul Valer Simion Cosma a sesizat și el un progres în atitudinea publicului față de manele.

„Era chestia asta care, pe mine, unul, mă exaspera în trecut. Erau glumele alea că, după ce se îmbată lumea, la toate petrecerile intelectuale se ascultă manele. Și cam așa era de foarte multe ori. Era o anumită ipocrizie”, spune el.

Antropologul este de părere că manelele sunt principalul produs cultural românesc autentic cu o miză contra-culturală.

„A asculta manele, cel puțin, în anumite zone, devine și un gest subversiv. E, cumva, ca la început de 2000, când ziceai că asculți rock sau hip-hop. Și acum, cel puțin în anumite zone urbane, poate fi un gest contestatar”.

Muzica populară nu mai e văzută ca ceva înapoiat

Valer Simion Cosma este istoric, antropolog și directorul bibliotecii universitare „Lucian Blaga” din Sibiu. În cercetările lui s-a concentrat asupra ruralității, religiei și a naționalismului.

Antropologul Valer Simion Cosma spune că industria muzicii populare s-a dezvoltat datorită apariției canalelor TV dedicate.
Antropologul Valer Simion Cosma spune că industria muzicii populare s-a dezvoltat datorită apariției canalelor TV dedicate.

El povestește că la discoteca din satul în care a crescut în anii '90 se auzeau ultimele hituri ale momentului. Atunci, credea că muzica populară avea să dispară.

„Pentru mine, și cred că pentru mulți din generația mea, muzica populară de atunci, așa cum o auzeam noi la radio sau la Tezaurul Folcloric, era o chestie asociată cu părinții, cu bătrânii, cu bunicii. Noi eram convinși că e ceva ce va dispărea”, spune el.

Antropologul și muzicianul Theodor Constantiniu împărtășește părerea colegului său.

„În anii '90 ai fi fost predispus să crezi că va dispărea acest gen de muzică pentru că până în '99 era destul de puternic asociat cu propaganda regimului Ceaușescu, cu naționalismul, cu o propaganda de care lumea era sătulă”, spune Constantiniu.

Antropologul Theodor Constantiniu crede că interesul pentru muzică populară se va menține pentru mult timp.
Antropologul Theodor Constantiniu crede că interesul pentru muzică populară se va menține pentru mult timp.

Principalul motiv pentru care muzica populară și-a menținut popularitatea este dezvoltarea industriei muzicale de acest gen de la începutul anilor 2000, explică Simion Cosma.

Atunci au apărut canalele de televiziune care redau muzică populară non-stop. În plus, artiștii renumiți de muzică populară au devenit personalități mondene, după modelul artiștilor pop.

„Acum există o întreagă serie de televiziuni – Etno, Favorit TV – sau cu profil regional, Hora TV, în Ardeal. Astea au avut un rol esențial, după judecata mea, în a revitaliza interesul pentru astfel de muzici”, spune antropologul.

„În primul rând, prin rulajul pe care îl presupune – 24 de ore de muzică populară – comparativ cu ce însemnau câteva emisiuni și prin faptul că au lansat foarte mulți artiști și au creat foarte mult prestigiu unei cariere în muzica populară”, a mai adăugat el.

Cei doi cercetători au analizat împreună motivele popularității continue a muzicii populare și au ajuns la concluzia că, printre altele, plecările masive din țară din anii 2000 au contribuit la menținerea genului în preferințele românilor.

„Am sesizat că mulți români, indiferent de educație și de pregătire, resimt mai acut chestiunea identității în afară decât în țară. În afară ești pus în postura de alteritate și atunci, combinat cu dorul de casă și cu alte aspecte, interesul pentru muzica populară, pentru ceea ce consideri ca fiind legat de identitatea națională sau de identitatea locală, crește”, explică Valer Simion Cosma.

„Mulți tineri au ajuns să aprecieze genul ăsta de muzică indirect, datorită migrației, pentru că mulți au copilărit cu bunicii. Părinții au fost plecați în afară, iar copiii au rămas cu bunici care ascultau toată ziua muzică pe Hora sau pe Favorit. În multe case din mediul rural televizorul merge tot timpul și de obicei e pe un canal din ăsta de muzică populară”, adaugă Theodor Constantiniu.

În rândul tinerilor, muzica populară a căpătat și „o tușă de cool”, spune Simion Cosma, datorită unei căutări a autenticității.

„Muzica populară nu mai e văzută ca ceva înapoiat, ca semnal al unei origini țărănești. Muzica populară e într-o zonă de identitate, de autentic. De 10-15 ani apar multe prelucrării folclorice, în electro, rap, mă refer la artiști precum Subcarpați sau Argatu, care au revigorat interesul pentru folclor și obsesia asta a unei presupuse autenticități și legături cu rădăcinile”, spune antropologul.

În mediul rural, muzica populară este atractivă pentru tineri și din cauza lipsei unei infrastructuri culturale alternative, spune Theodor Constantiniu.

„Preferința tinerilor de mediul rural pentru genul ăsta de muzică e datorată, în mare parte, lipsei de alternative. Adică, infrastructura culturală în mediul rural e la pământ și singurele manifestări culturale cu care ei au contact direct sunt de obicei trupele de dansuri populare și serbările care sunt organizate la nivelul localităților mici și medii din România”, explică el.

În plus, muzica populară oferă tinerilor perspective de carieră în industria evenimentelor, mai spune Simion Cosma.

Conform cercetărilor sale într-un conservator din județul Neamț, peste 70% dintre tinerii care studiau un instrument muzical se gândeau la perspectiva unei cariere bazate pe participarea la nunți și alte evenimente.

„Există o cerere foarte mare pentru cântăreți de muzică populară odată cu dezvoltarea industriei evenimentelor – nunți, majorate, botezuri. A devenit deja o carieră dezirabilă. Foarte mulți tineri văd posibilitatea unei cariere în care să cânte”, spune expertul.

Theodor Constantiniu crede că muzica populară va continua să persiste în preferințele românilor, mai ales o dată cu creșterea popularității euroscepticismului și a curentelor politice naționaliste.

„Muzica e un rezultat al evoluției cetății, ea nu apare într-un vid. E integrată în tot felul de relații sociale și economice. Și cred că apetitul pentru muzica populară o să rămână măcar la un nivel constant, dacă nu o să crească. Mulți factori care explică succesul muzicii populare explică și ascensiunea curentelor eurosceptice, a populismului, care pot fi corelate cu preferința către tradiție, autenticitate, ceva la care oamenii pot reveni, care nu se schimbă, care e reprezentativ pentru noi ca popor”, spune antropologul.

  • 16x9 Image

    Sorana Horșia

    Este intern la Europa Liberă. 

    Ea studiază jurnalism și drepturile omului la Sciences Po în Paris. A terminat licența în științe politice la campusul Sciences Po din Dijon, axat pe Centrul și Estul Europei.

XS
SM
MD
LG