„Omul, preotul, bucovineanul”, așa era prezentat Cătălin Axinte, preot slujitor la Biserica Sf. Mina din cartierul sucevean Obcini, pe 20 aprilie, la Casa de Cultură a orașului.
Președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, îl prezenta atunci drept candidatul partidului la alegerile pentru funcția de primar al Sucevei.
Ce l-a determinat pe bărbatul de 50 de ani, căsătorit și cu trei copii, să aibă aspirații politice?
„E anul schimbării de sistem. Puterea celor care ne conduc astăzi stă în umilința noastră, în faptul că ei așa ne vor, cu capul plecat”, susține Cătălin Axinte, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul partidului.
Preotul mai spune că intră în politică pentru ca tinerii „să trăiască într-o țară în care să nu le fie frică să vorbească”.
La 100 de kilometri depărtare, în județul Iași, politica a ispitit un alt slujitor al Domnului. Preotul Neculai Zugravu este candidatul Partidului Național Liberal (PNL) la primăria orașului Târgu Frumos.
„Are toată susținerea echipei Partidului Național Liberal pentru a câștiga funcția de primar și a-și asuma, din nou, rolul de lider al comunității, care să conducă orașul Târgu Frumos pe calea cea dreaptă, a progresului și dezvoltării”, spune președintele Consiliului Județean Iași, liberalul Costel Alexe.
450 de kilometri spre sud, în Constanța, preotul Valentin Berechet, de la biserica Sfinții Martiri de la Niculițel, are și el ambiții administrative: candidează independent la Primăria Constanța.
În timp ce alte fețe bisericești speră la un mandat, clericul Daniel Ilie Colceriu se apropie de finalului unuia și nu candidează la aceste alegeri.
Preot paroh la biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Bartolomeu din Brașov, el a fost ales consilier local cu sprijinul Partidului Social Democrat (PSD).
În prezent, face parte din Comisia pentru probleme de gospodărie comunală şi locativă, agricultură, cadastru, fond funciar şi registru agricol, fond forestier, servicii comunitare şi de utilitate publică.
Cum se împart candidații, pe episcopii
Europa Liberă a întrebat Patriarhia, forul superior al Bisericii Ortodoxe Române, câți preoți și diaconi au cerut și primit aprobarea să candideze la actualele alegeri locale. Am solicitat datele defalcat, pe mitropolii.
- la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților este cazul preotului Cătălin Axinte, despre care am scris mai sus;
- la Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului există un singur cleric „cu probleme canonice”, după cum ne-a precizat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. Preotul va candida din partea unui partid politic, drept pentru care a fost deja suspendat din funcție;
- la Constanța nu există clerici canonici care să aibă binecuvântare să candideze. Totuși, un preot oprit de la slujire și un „monah”/ „frate” (trecut la stil vechi de vreo câțiva ani) candidează în județul Constanța;
- în Arhiepiscopia Iașilor există doar o singură solicitare, dar încă e în analiză, nu a primit încă binecuvântare respectivul preot (răspunsul BOR a fost furnizat la finalul lunii mai - n.red.). Preotul care a ales să candideze la primăria orașului Târgu Frumos nu a făcut solicitare, fiind oprit de la slujire;
- în Episcopia Alexandriei și Teleormanului și-au manifestat intenția de a candida doi clerici. BOR nu a primit nicio solicitare scrisă din partea lor în acest sens, dar este posibil să fie depuse solicitările în perioada următoare, urmând a fi analizate (răspunsul BOR a fost furnizat la finalul lunii mai - n.red.);
- în Episcopia Oradiei exista situația unui preot care și-a manifestat dorința de a candida, din partea unui partid, pentru funcția de primar. Preotul în cauză și-a depus demisia din funcția de paroh, urmând să fie luate și celelalte măsuri în ceea ce privește slujirea preoțească.
În ceea ce privește eventuala implicare a unor clerici ai Bisericii Catolice, răspunsul primit a fost: „canoanele bisericii catolice interzic preoților catolici să ocupe funcții publice sau să fie membri ai partidelor politice”.
În ce condiții poate un preot sau diacon ortodox să candideze
În sânul Bisericii Ortodoxe Române slujesc în prezent aproximativ 15.000 de clerici.
„În legătură cu implicarea unui infinitezimal procent dintre ei în administrația publică, aceasta e una rezonabilă doar în măsura în care e justificată de anumite contexte explicitate de Sfântul Sinod prin hotărârea sinodală nr. 1676 din 6 martie 2008, hotărâre care permite ca preoții și diaconii să candideze, însă doar ca independenți și doar pentru calitatea de consilier local și consilier județean în România”, a declarat Vasile Bănescu pentru Europa Liberă.
Condițiile în care clericii pot candida sunt:
a) lipsa unor candidați laici ortodocși, bine pregătiți, capabili să reprezinte eficient comunitățile din care provin și în a căror componență intră credincioși ortodocși;
b) încălcarea neutralității politice sau susținerea publică pe plan local a unui partid politic de către deservenții altor culte sau organizații religioase;
c) promovarea de către unele partide politice a unor oameni politici care au atacat în mod constant instituția Bisericii și valorile morale creștine ale societății sau candidarea respectivelor persoane ca independenți.
Politică și religie
Atracția către zona administrației locale nu este ceva nou. Patriarhul Miron Cristea a făcut parte din Regența care a condus țara (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) după ce pe tron a ajuns regele Mihai pe când încă era copil, odată cu renunțarea la tron a lui Carol al II-lea.
De asemenea, în ultimul an al vieții sale, a fost prim-ministru (10 februarie 1938 - 6 martie 1939).
Constituția din 1923 îi recunoștea drept senatori pe liderii bisericilor ortodoxe și greco-catolice.
Deși Sinodul le-a interzis preoților încă din ianuarie 1990 să se implice „în orice formă de partizanat politic”, nu toți au ținut cont de acest fapt. Mai mult, în cele trei decenii, în spațiul public au apărut cazuri de preoți care susținut un partid sau altul în timpul campaniei electorale.
Arhimandritul Neculai-Simeon Tatu, stareț al Mănăstirii Plumbuita din București, a fost ales senator de municipiul București în două legislaturi consecutive (1990-1992 pe listele FSN și 1992-1996 pe listele FDSN).
Preotul clujean Ioan Roman a reprezentat Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) în legislatura 1996-2000 a Parlamentului.
Printre cei mai cunoscuți preoți ortodocși care au fost politicieni este și Ilie Sârbu, care a fost președinte al Consiliului Județului Timiș, senator timp de trei mandate și ministru al Agriculturii.
În prezent, cel mai cunoscut preot-politician este actualul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș.
„Am preferat să separ Biserica de activitatea profesională, nu vreau să implic Biserica în demnitățile publice. Eu, fiind tehnocrat, nu am treabă cu partea politică, motiv pentru care m-au și lăsat să slujesc în continuare”, declara Marcel Boloș, anul trecut, pentru cluj24.ro.
„Când merg acasă la mama, la Hodișu, slujesc cu preotul din sat, când merg la Oradea slujesc la biserica de lângă Sala Sporturilor”, menționa el.
Preotul europarlamentar
Există un caz de preot și în cazul alegerilor europarlamentare. Lista candidaților AUR pentru Parlamentul European este deschisă de Cristian Terheș, în prezent europarlamentar ales în 2020 pe listele PSD.
Anul 2019, când și-a anunțat candidatura, a fost ultimul în care a mai fost primit în amvon.
Eparhia Greco-Catolică „Sf. Gheorghe”, din Canton, Ohio, cu jurisdicție teritorială în SUA și Canada, anunța atunci printr-un comunicat de presă că l-a demis pe preotul Cristian Terheș din funcția de Administrator al comunității „St. John the Baptist Romanian Catholic Mission”.
„Exprimându-și nemulțumirea și părerea de rău cu privire la decizia preotului Cristian Terheș, îi impune interdicția de a sluji ca preot pe teritoriul Eparhiei Greco-Catolice „Sf. Gheorghe”, respectiv în SUA și Canada”, se mai arată în documentul eparhiei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
