Recent, în incinta bisericii evanghelice / luterană Sfânta Margareta din Mediaș, județul Sibiu, Adinel Dincă, conferențiar universitar la Universitatea-Babeș-Bolyai (UBB) și doi studenți de ai săi au scos la lumină peste 140 de cărți tipărite înainte de anul 1600 și manuscrise, ori fragmente de manuscris, a căror vechime coboară chiar și spre secolul X.
Mediașul nu este străin de descoperiri spectaculoase recente. În 2021, în podul casei memoriale a lui Herman Oberth (1894-1989) au fost găsite planuri și schițe legate de racheta pe care savantul, considerat unul din părinții rachetelor și astronauticii, a lansat-o din Mediaș în 1935.
Descoperirea s-a bucurat de o atenție crescută, după ce a fost mediatizată pe pagina de Facebook a Bibliotecii Batthyaneum din Alba-Iulia, care asemăna descoperirea colecției din Mediaș cu cele ale celebrului personaj de film Indiana Jones, profesorul de arheologie întruchipat de Harrison Ford.
Biblioteca din Alba este de altfel un reper în materie de cărți foarte vechi, în condițiile în care deține aproape 20.000 de tipărituri și manuscrise, datate începând cu secolul IX.
Dacă în cazul acesteia, dar și a majorității bibliotecilor public colecțiile vechi disponibile au ajuns aici din altă parte - donate, ori achiziționate - cărțile din biserica evanghelică din Mediaș au fost descoperite „la sursă”. Un „izvor” cultural.
„Faptul că această colecție s-a păstrat într-un mod compact, în locul în care a fost folosită, nu a fost o colecție dislocată, într-o bibliotecă națională, sau județeană, este principalul element de valoare. E o colecție care și-a păstrat identitatea, în locul în care a fost constituită colecția respectivă”, a spus pentru Europa Liberă, profesorul Adinel Dincă.
E un lucru cu care cercetătorii se întâlnesc rar, folosind de cele mai multe ori resursele existente deja în bibliotecile publice.
„Cel mai adesea, nu doar în România, ci în lume, astfel de mici colecții sunt încorporate în patrimoniul unor instituții mai mari”.
Colecția scoasă la lumină acum include aproximativ 140 de volume tipărite, până în anul 1.600, majoritatea în limba latină. E ceea ce s-a păstrat din fosta bibliotecă folosită de elevii și profesorii gimnaziului evanghelic care a funcționat în incinta bisericii-cetate.
Cărți cu legătură originală, de secol XVI
„Majoritatea cărților sunt în limba latină, limba mediului intelectual umanistic, studiat la gimnaziu, dar sunt și cărți în germană, greacă. Predomină literatură teologică, folosită în ambiantul școlar, gimnazial”, a explicat cercetătorul.
Ține să nuanțeze ideea de descoperire, considerând din acest punct de vedere analogia cu filme hollywoodiene, mult prea entuziastă în opinia sa.
Proiectul de cercetare pe care îl coordonează a avut în vedere tocmai investigarea cărților vechi despre a căror existență în incinta complexului bisericesc se știa. A surprins însă amploarea colecției găsite, de 3-4 ori mai mare decât se estima inițial.
„Nu o descoperire cu un grad maxim de surpriză, adică nu am săpat și am găsit o bibliotecă îngropată. Tocmai asta este important, noi am știut, am scris un proiect în vederea identificării cărților pe care le 'ținteam' și am descoperit mai mult decât ne așteptam în materie de literatură anterioară anului 1600. Dar în scrierile din secolul XIX, articole publicate în diverse texte manuscrise se știa de existența acestei biblioteci gimnaziale”, spune profesorul.
Uimitoare este și starea în care s-au păstrat volumele, chiar dacă au fost tipărite în urmă cu peste 500 de ani.
„Cea mai mare parte a colecției este într-o stare bună și foarte bună de păstrare. Majoritatea cărților de colecție au legătura originală, cu care volumele au fost prevăzute în secolul XVI, tăblii de lemn, învelite în piele decorată, sunt într-o stare bună și foarte bună de cercetare, răsfoire”.
Mai afectate sunt manuscrisele, în cazul multora păstrându-se doar fragmente, în condițiile în care vechimea lor coboară până spre secolul IX.
Deocamdată valoarea colecției este importantă ca ansamblu, detaliile cu privire la valoarea individuală a fiecărui exemplar, raritatea acestuia, urmând să fie stabilite pe parcursul proiectului, care va continua până în 2024.
Multe sunt cărți de uz comunitar în epocă, inclusiv o Biblie de la început de secol XVI, sau manuscrise liturgice.
Proiectul de cercetare a fost demarat încă din primăvară, în colaborare cu Asociația Mediașul Nostru, formată din medieșeni din țară și de peste hotare.
Doi cercetători stabiliți în Germania, Konrad Gündisch, Hansotto Drotloff, sunt și ei implicați activi în proiect. Grosul cercetării e efectuată însă de Adinel Dincă și doi masteranzi ai săi, de la UBB, Liviu și Alexandra.
„Este o comoară științifică extraordinară, comoara intrinsecă e hârtie veche, bine tipărită, dar să ai în mână o Biblie din 1519, notițe ale parohilor din perioada aceea, e o senzație extraordinară, simți istoria în mâna sa”, spunea Konrad Gündisch, într-un interviu acordat unui jurnalist din Mediaș în luna august.
Asta în condițiile în care cărțile mediatizate acum au fost scoase la lumină încă de la începutul verii.
„Avem în mână posibilitatea de a scrie cel mai important și bogat capitol de istorie a Mediașului vechi, în tranziția locului și a oamenilor între Ev Mediu și începutul modernității, această perioadă a Renașterii. Putem scrie și acest capitol nu dintr-o perspectivă militară, economică, ci din cea mai frumoasă perspectivă, după mine, intelectuală și culturală”, completa tot atunci Adinel Dincă.
Colecția va fi expusă „la locul faptei”
Impulsionați și de mediatizarea de care s-a bucurat colecția de carte veche și de ecoul în comunitatea locală din Mediaș, cercetătorii au stabilit că aceasta va fi expusă publicului, cel mai probabil sub forma unei colecții temporare, la finalul proiectului, adică în 2024, sau chiar mai devreme.
Au fost purtate deja discuții cu conducerea Muzeului Municipal, solicitându-li-se sprijinul în planul, ambițios, de a expune întreaga colecție în incinta care i-a servit drept adăpost vreme de secole.
Accesul publicului la cărți va întregi astfel imaginea culturală, intelectuală a Mediașului și poate recalibra imaginea orașului cu un rol important în istoria comunității săsești din Transilvania.
„Mediașul a avut o diversitate culturală foarte bine structurată, încercare de afirmare permanentă, o dinamică deosebită în raport cu centrele poate mai importante ale vremii. Recuperarea acestor rădăcini culturale, istorice ale vremii, mi se pare extraordinară de importantă chiar și pentru redimensionarea semnificației, relevanței pe care o are în ziua de azi”, a conchis el.
Schițe ale rachetei lui Herman Oberth, lansate din Mediaș, găsite anul trecut
Mediașul nu este străin de descoperiri spectaculoase. Anul trecut, în podul casei memoriale Herman Oberth au fost găsite documente, corespondențe și schițe ale savantului român de origine săsească, de talie internațională.
Acesta este considerat unul din unul din părinții fondatori ai rachetei și astronauticii, iar în incinta casei memoriale au fost găsite documente și planuri legate de racheta lansată de omul de știință în 1935 la Mediaș în 1935, unde a locuit o bună parte a șederii lui în România.
În oraș funcționează și o casă memorială a umanistului Stephan Ludwig Roth, unul din cei mai apreciați gânditori din Transilvania, participant la Revoluția din 1848.
Atestat documentar la 1267, istoria orașului Mediaș este una exponențială pentru comunitatea de origine germană din Transilvania. Între secolele XIV și sfârșitul secolului XIX a fost scauna săsesc, cu rol administrativ în comunitatea din Transilvania.
Este inclus de altfel într-unul din cele mai cunoscute circuite culturale din România, Siebenburgen, alături de alte orașe din Transilvania cu puternici origini săsești. Din vechiul oraș-cetate se păstrează și astăzi 13 bastioane și porți de acces în incinta medievală.
