Cel mai aglomerat oraș din România, capitala București, este și unul dintre orașele în care cetățenii beneficiază de cel mai puțin spațiu verde. Autoritățile locale au realizat un Registru al Spațiilor Verzi în anul 2011, indicele per cap de locuitor fiind calculat atunci la 23,21 de metri pătrați. Cifra nu reflecta nici atunci, și nici în prezent, realitatea verde a celui mai mare oraș din România.
În 2014, un audit al Curții de Conturi scotea la iveală că autoritățile luaseră în calcul și spațiile verzi private atunci când au stabilit indicele. Adică și peticele de verdeață și arbuștii sau arborii din curtea fiecărui locuitor. În realitate, suprafața medie de spațiu verde care-i revine fiecărui locuitor din Capitala României este de sub 10 metri pătrați.
Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății un nivel de 50 de metri pătrați/cap locuitor.
Situația din București este neclară și în prezent. Într-un răspuns oferit de Primăria Generală Europei Libere se menționează, de asemenea, că Registrul Spațiilor Verzi realizat în 2011 nu reflectă realitatea.
„Din păcate, acest registru a fost realizat impropriu de către fostele administrații, fiind întocmit doar un inventar al spațiilor verzi de la nivelul anului 2011, fără ca acesta să fie ulterior actualizat, prin urmare indicele de spațiu verde pe locuitor nu reflectă situația reală”, ne-a transmis Primăria Generală a Bucureștiului.
„În anul 2014 a intervenit o modificare legislativă care prevede că nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi terenurile private, însă acestea erau deja cuprinse în Registrul realizat în anul 2011”, au mai precizat reprezentanții instituției.
Centura Verde, o speranță pentru bucureșteni
I-am întrebat pe reprezentanții Primăriei București ce măsuri concrete au fost luate în ultimii cinci ani pentru a crește indicele de spațiu verde pe cap de locuitor. Singurul exemplu oferit a fost proiectul „Centura Verde a Municipiului Bucureşti”, care nu a fost încă implementat.
Acest proiect ar presupune o serie de împăduriri ce ar urma să fie corelate cu obiectivul de investiții Autostrada de centură București – Centura Sud, care este inițiat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR). Primăria București spune că așteaptă de la CNAIR proiectul tehnic pentru a putea ști cu exactitate și locul unde ar urma să apară „Centura Verde” a capitalei.
Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din țară iar Primăra Generală intenționează să elaboreze un nou Planul Integrat de Calitate a Aerului, aceasta decizie fiind comunicată și Comisiei Europene, la sfârșitul anului trecut. Un document similar, valabil pentru perioada 2018 – 2022, a fost întocmit în 2018.
„Planul aprobat in 2018 nu și-a atins obiectivele deoarece în Capitală se înregistrează în continuare valori ridicate ale nivelului de poluare”, se arată în răspunsul oferit de Primărie Europei Libere.
Alte orașe nici nu au Registrul Spațiilor Verzi
Autoritățile din Cluj ne-au transmis că indicele de spațiu verde pe cap de locuitor din municipiu de este de 25,40 de metri pătrați, însă registrul este în curs de actualizare.
Reprezentanții municipalității din Ardeal se laudă că au plantat 1.500 de arbori numai în 2021 și ne-au transmis o listă a mai multor investiții în parcuri și spații de agrement care sunt în derulare în prezent.
Parcul Est, de exemplu, ar urma să fie ridicat în urma unui concurs internațional de soluții care este implementat alături de Ordinul Arhitecților din România. Autoritățile din Cluj vor să investească 33 de milioane de euro, suprafața parcului urmând a fi de 54 de hectare. Alți 2.000 de arbori ar urma să fie plantați în Cluj pe o suprafața de 7 hectare pe malurile Someșului. Sunt doar câteva dintre multele proiecte pe care Primăria Cluj-Napoca susține că le va implementa în perioada următoare.
Alături de București, Cluj-Napoca este unul dintre cele mai poluate orașe din România cu NO2, adică emisii produse în special de mașinile vechi și de cele diesel, potrivit unui studiu realizat la nivel european de compania europeană de cercetare CE Delft.
Orașul de la munte afectat de poluare
Un alt oraș care se află pe această listă este Brașovul, care, în ciuda poziționării sale geografice, este unul dintre cele mai poluate din țară. Al treilea, după Iași și București, potrivit unui raport întocmit de AirVisual, cea mai mare platformă din lume care stochează informaţii despre poluare.
Autoritățile din Brașov ne-au transmis că Registrul Spațiilor Verzi al municipiului, care e reglementat legal în România încă din 2007, ar urma să fie gata în 2023. Proiectul este implementat la Brașov de firma Eterra MAP SRL. Primăria Brașov susține că suprafața spațiilor verzi din oraș este de 3.431 de hectare, mare parte fiind pădurile de agrement. Pe 1 iulie 2020, Brașovul avea 289.122 de locuitori.
„Nu au fost realizate alte spații verzi în ultimii 5 ani”, a transmis Primăria Brașov pentru Europa Liberă.
În topul poluării la nivel național se află și Iașul. Autoritățile de aici se laudă și ele cu un indice al spațiului verde aproape de recomandarea Uniunii Europene. „Suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este de 26.15 mp. În perioada 2016 – 2020 municipiul Iași a plantat arbori pe o suprafață de 11,5 hectare și a amenajat terenuri degradate pe o suprafață de 12,13 hectare”, ne-a transmis Primăria, care s-a raportat la populația din 2011 atunci când a calculat indicele.
La Craiova, contractul de achiziție publică privind elaborarea Registrului Spațiilor Verzi este în derulare iar autoritățile de acolo nu știu, astfel, care este indicele per cap de locuitor.
Primăria Craiova a prins pe lista de investiții din 2018 un proiect de amenajare a unui parc, care ar urma să cuprindă și 50 de hectare de spații verzi și promite că, după 2023, când va fi gata Planul Urbanistic General, vor fi identificate și alte terenuri care vor fi înverzite.
La Constanța, indicele de spațiu verde per cap de locuitor este de 17,70 mp, potrivit unui răspuns furnizat de Primăria din localitate. „Faţă de aceste date statistice, consemnăm faptul că populaţia municipiului Constanţa prezintă spor temporar de creștere periodică în sezonul estival, datorită turismului, precum și activităților portuare. Municipiul Constanța a contractat serviciul privind elaborarea Registrului Local al Spațiilor Verzi (RLSV), ce reprezintă instrumentul de inventariere a spațiilor verzi, a terenurilor degradate sau deteriorate cu potențial de transformare în spații verzi și a vegetației aferente acestora, inclusiv arborii izolaț”, ne-a mai transmis Primăria Constanța.
Situația de la Timișoara
Deși cunoscut ca „orașul florilor și parcurilor” sau „orașul trandafirilor”, Timișoara nu a atins până în prezent normele europene care cer 26 mp de plămân verde pentru fiecare locuitor. Municipiul dispune acum de 524,62 ha spații verzi pe domeniul public, ceea ce înseamnă puțin peste 15 mp de verde pe cap de locuitor. Peste 112 ha din total reprezintă parcuri și scuaruri.
Fosta administrație vorbea despre creșterea suprafețelor verzi aparținând de primărie, dar cifrele arată o pierdere de cel puțin 1 ha din 2013, când suprafața era de 525,21 ha. Totuși, la final de mandat, consiliul local și primarul au obținut o hotărâre de guvern prin care cele 720 ha ale Pădurii Verzi să intre în proprietatea orașului. Astfel, fiecarui locuitor i-ar reveni peste 40 mp de spațiu verde.
Registrul local al spațiilor verzi sau Cadastrul verde, cum a fost rebotezat de noua conducere a primăriei, a trecut printr-un impas după ce Asociația Peisagiștilor timișoreni l-a anulat în instanță în 2019, fiindcă era incomplet. De atunci se lucrează la refacerea acestuia.
„Nu aș avea mare încredere în cifre”
Alin Tănase este coordonator de campanii Greenpeace România în domeniile Transportului și Calității aerului. Într-un scurt interviu telefonic acordat Europa Liberă, acesta spune că este rezervat în a lua de bune cifrele transmise de autorități.
„Nu aș avea încredere în aceste cifre pentru că (România) e la început în ceea ce privește legislația privind necesitatea registrelor spațiilor verzi, care a venit odată cu integrarea în spațiul UE. Deci nu cu foarte multă vreme în urmă. Pentru București, de exemplu, nici măcar nu există în momentul de față un registru al spațiilor verzi aprobat, iar cel care a fost propus avea o cifră umflată. De aceea țin să nu am încredere în raportările pe care le fac ei”, ne-a spus Alin Tănase.
Acesta e de părere că un rol important în creșterea interesului autorităților față de situația spațiilor verzi îl are societatea civilă, care în ultimii ani a pus pe tapet și a menținut viu acest subiect. „Autoritățile se implică de cele mai multe ori mai mult ca o necesitate, pentru că cineva le trage de mânecă să ajungem la un anumit standard, fie că vorbim de poluare sau de spațiile verzi”, ne-a mai spus Tănase.
A contribuit Brîndușa Armanca.
