Buletin de știri 29 aprilie 1989

Sâmbătă 29 aprilie

Soarele răsare la ora 6.10 și apune la ora 20.16Meteorologii spun că vremea va fi în general instabilă, cu un cer mai mult noros. Vor cădea ploi cu caracter de aversă. Temperaturile maxime se vor situa între 15 și 25 de grade iar cele minime între cinci și 15 grade.

Ambasadorul Coenraad Frederik Stork (Coen Stork) a oferit o recepție cu prilejul Zilei naționale a Regatului Țărilor de Jos, informează Agerpres. Au participat membri ai guvernului, reprezentanți ai conducerii unor ministere și instituții centrale, oameni de cultură și artă, ziariști. Au mai fost și șefi de misiuni diplomatice acreditați în țara noastră. Au fost și mulți securiști la agapă. Pentru că Coen Stork a fost un diplomat incomod. La recepțiile pe care le organiza veneau jurnaliști străini dornici să scrie despre România comunistă, dar și intelectuali români proscriși, ambasadorul cultivându-i cu asiduitate pe Andrei Pleșu Mircea Dinescu, Dan Hăulică și alții. El este cel care a scos din țară interviul lui Dinescu publicat în martie de Libération. Despre recepția din 29 aprilie 1989, în raportul de la Securitate (document citat de cartea Dosarul de securitate al unui ambasador) sursa Loretta își informa ofițerul de rețea că a participat la această recepție și a apreciat că au fost puțini români de față: Romul Munteanu, Olga Jora |(de la Editura Univers), Ana Munteanu, fiica prof. Munteanu, fam. Mircea și Laura Regneală, foști colegi de la BCU, Micaela Slăvescu, Andrei Bantaș |(Universitate), Răzvan Theodorescu, istoric, Dora Stănescu (soția lui Nichita Stănescu)... dirijor Horia Andreescu cu soția, actorul Ion Caramitru. Și sursa Valer face, la rându-i, o listă a celor prezenți la reședința ambasadorului. După ce-i enumeră pe diplomații mai mari și mai mici spune: „Printre români am remarcat reprezentanți ai Ministerului de Externe, ai Consiliului Culturii (Teodor Atanasiu). De la Universitatea din București (funcționează și la Institutul de Lingvistică) am remarcat pe prof. de engleză Andrei Bantaș. De asemenea, am mai remarcat pe criticul Brezeanu (persoană probabil la pensie), pe avocatul Mircea Trâmbițoiu, un membru al Uniunii Arhitecților, pe profesorul Romul Munteanu, director al Editurii Univers și o serie de alte persoane (doamne) mie necunoscute. (...) Am mai zărit și pe Nicolae Lupu, corespondent al agenției France Presse, care s-a întreținut cu o serie de diplomați și posibil ziariști, mie necunoscuți.” Apoi sursa notează câteva subiecte discutate la recepție, remarcând că a auzit vorbindu-se destul de mult în românește, semn că erau mult mai mulți decât cei enumerați de el. Ofițerul de rețea care se ocupa de acest caz era Virgil Ghiță. Oricum, secretara ambasadorului, și ea sursă a securității, făcuse, probabil, de-cu-seară o listă exhaustivă cu invitații și o înaintase pe linie ierarhică. Ambasadorul Stork s-a prăpădit în 2017 la 89 de ani și a fost plâns ca un bun prieten de mare parte a intelectualității românești.

​România liberă fură startul și publică mai multe pagini dedicate zilei de 1 Mai cu fotografii și osanale scrise special pentru ocazie. Manea Mănescu se produce cu cel mai lung material apărut până atunci în presă, în afara discursurilor conducătorului suprem. Subiectul? „Vibrant și înflăcat omagiu eroicei activități revoluționare” a celor doi, „suprem exemplu de slujire devotată a celor mai scumpe idealuri ale partidului comunist, ale poporului român.” Nu aduce nimic nou zestrei de figuri de stil emanate până la el. Meritul este că antologhează mare parte dintre ele. I se alătură cu proze poetice Ion Segărceanu care scrie despre Biruitorul Mai și marile izbânzi de peste veac. Acestora li se adaugă „imensa satisfacție și vibranta mândrie patriotică trăite în aceste zile de întregul popor, prilejuite de achitarea integrală a datoriei externe a țării” așa că nu e de mirare tonul poetizant și imnic al textului despre „îndrăznețe șantiere ale edificării socialiste, ale setei de frumos și mai bine” spunând că acestea reprezintă trainice anticipări ale împlinirilor viitoare, așa cum sunt ele prevăzute în documentele programatice ale partidului. „Este ceea ce ne dă tăria încrederii nețărmurite în finalitatea faptelor noastre, speranța și optimismul pentru ziua de mâine, în România de mâine, care-și întemeiază febrila devenire pe realitatea înfăptuirilor de până acum.” Viorel Cozma este și mai poet scriind un elogiu „ partidului țării și falnic viitorul/ Străluminat de gîndul înalt și temerar/Al celui ce ne este iubit Conducător” căruia îi face portretul de „Tânăr vlăstar eroic al clasei muncitoare” care „Purta stindardul luptei revoluționare.” Fostul stegar al partidului „E astăzi brațul țării, al patriei erou (...) E Ceaușescu, ctitor de ev înfloritor/ Pe plaiul de legendă, eterna Românie. ” În fine, cinstește cu fapte de muncă sărbătoarea, într-o perioadă glorioasă, ai cărei făurari sunt toți cetățenii „Independenți și liberi în țară-nfloritoare.” Acestor creatori de versuri și proze patriotice-revoluționare se alătură infatigabilul Ion Crânguleanu, mereu gata de poezie când vine vorba despre partid și Ceaușescu. De astă dată concepe un poem în proză, Arc peste timp. I se dedică muncitorului. Dar cine nu muncește? meditează cu glas tare poetul. Însuși Soarele galaxiei noastre, ne spune poetul, pare „un muncitor în univers, însuși Pământul este un muncitor universal, însuși verbul muncii, muncește: iată-l, se sărbătorește pe el însuși ca un om, ca o țară, ca pământul întreg cu tot ce-i mai frumos și demn și curat” etc.etc. cu o înșiruire retorică părând o involuntară descriere a cultului personalității. Un arc peste timp din perioada eroică de luptă antirăzboinică, „o jumătate de secol devenită coloane de foc și zbor a unui neam, a României, ridicată spre piscul istoriei moderne” Dar zborul nu se oprește aici, coloanele de foc duc mai departe, cu tot cu „marile sale ctitorii economice, industriale, spirituale, morale și istorice, ca fiind adevăratele sale aripi în zborul desfășurat din marele Azi spre marele Mâine.” Și tot așa, pe un ton paroxistic, până în paragraful final unde anunță că, date fiind profundele semnificații ale acestei aniversări, sărbătoresc un 1 Mai încărcat cu grandioase semnificații istorice, „când, iată, lumea muncii noastre, patria și pământul muncii noastre, a ctitoriilor noastre, întregul popor” vor urca la tribunele celui de-al XIV-lea Congres, „la tribunele revoluționare ale viitorului.”

În perioada 24-28 aprilie, navele militare sovietice Oceakov și Razitelnii au efectuat o vizită în portul Constanța, informează Agerpres. Conducătorul marșului a fost viceamiralul Vitalii Petrovici Larionov. Acesta și alți ofițeri sovietici de pe nave au fost invitați la Ministerul Apărării Naționale, au făcut vizite protocolare la primarul municipiului Constanța, la locțiitorul comandantului Marinei Militare. S-au depus coroane din partea oaspeților la Monumentul Victoriei, Monumentul ostașilor sovietici și Monumentul marinarilor sovietici din Constanța. De asemenea, membrii echipajelor au vizitat școli și unități militare, obiective economice, cultural-turistice și monumente istorice din Municipiul Constanța și de pe litoralul românesc al Mării Negre.

Consiliul de stat publică „Decretul 118 din 29 aprilie 1989 privind asigurarea producției de energie, folosirea rațională a energiei electrice şi termice pe perioada de vară 1989”. În document se prevede încă de la primul articol că toate organele abilitate în frunte cu Ministerul Energiei Electrice și Ministerului Minelor trebuie să facă tot posibilul să asigure energie electrică și combustibili lichizi și solizi întreprinderilor productive și centralelor electrice. Mai mult, industria extractivă trebuie să asigure formarea de stocuri de cărbune de 8,5 milioane de tone până la 30 septembrie 1989 iar Ministerul Industriei chimice și petrochimice trebuie să livreze, lunar, la rezerva de stat producția de la acțiunea de prelucrare a țițeiului din import pentru export, „cantitățile de păcură necesare constituirii până la 31 octombrie 1989 a unui stoc de un milion de tone.” Articolul 4 al decretului stabilește că „ministerele, celelalte organe centrale, consiliile populare județene și al municipiului București, municipale și orășenești vor lua toate măsurile ca unitățile subordonate să aplice regimurile de economisire și raționalizare a energiei electrice și termice, să asigure încadrarea în normele de consum și în repartițiile aprobate.” Mai departe, la articolul 6, revine și spune că toate instituțiile enumerate mai sus „răspund de încadrarea strictă în repartițiile de consum aprobate, îndeplinirea în bune condiții a sarcinilor de plan și asigurarea desfășurării normale a lucrului în toate domeniile de activitate. Cotele de energie electrică, termică și gaze naturale vor fi defalcate pe unități și se vor lua măsuri de strictă încadrare în repartițiile zilnice și de respectare a programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate, de încadrare în puterile medii orare, pe schimburi, în cele aprobate pentru vîrful de sarcină.” În Anexa I a decretului este publicat și programul de distribuire a apei calde menajere în perioada de vară 1989. Pentru locuințele racordare la centrale de termoficare, centrale de zonă cvartal, bloc apa caldă menajeră se va distribuite între luni și vineri de la 5.30 la 6.30 și seara de la 18.30 la 20.00. Marți, miercuri, joi și sâmbătă apa se va distribui dimineața între 5.30 și 7 și seara între 18.00 și 20.30. Duminica apa se distribuie între 7.30 și 9.30 și 19.00 -22.00. Locuințele care nu sunt racordate la termoficare sau la centrale termice de zonă primesc apă caldă menajeră de la 5.00 la 6,30 și de la 19.00 la 21.00. Nu era nimic nou în acest program, ci doar o continuare a Decretului 21 din decembrie 1988 care stabilea consumul de apă pe timp de iarnă: lunea și vinerea câte două ore și jumătate pe zi, marți, miercuri, joi și sâmbătă câte cinci ore iar duminica cinci ore și jumătate (din 15 dec. 1988 până pe 1 martie 1989).

Handbalistele de la Știința Bacău sunt la un pas de a câștiga un nou trofeu european. Au făcut un meci egal la Krasnodar în prima manșă a finalei Cupei Cupelor Europene. Handbalistele mai fuseseră în pragul unei mare reușite europene în 1986 când au pierdut în finală în fața echipei Spartak Kiev. Drumul până la finala cu Krasnodar nu a fost de fel ușor. Știința a întâlnit formații puternice ca Empor Rostok, Vasas Budapesta, ȚSK Sofia. Antrenorii echipei din Bacău sunt Mihai Pintea și Costel Petrea. Returul se joacă duminică, 30 aprilie.

Najibullah, președintele Republicii Afganistan, a primit la Kabul o delegație de partid și de stat din România condusă de Gheorghe Pană, membru al CPEx al CC al PCR, președintele Comitetului pentru problemele consiliilor populare. Politrucii români au participat la festivitățile care marcau a XI-a aniversare a Revoluției din aprilie, Ziua națională a poporului afgan. Cu această ocazie, Pană i-a transmis lui Najibullah mesajul de prietenie al lui Ceaușescu care-i adresa cele mai bune urări de aniversare. Najubullah i-a transmis și el „cele mai bune urări de sănătate și fericire personală, de noi succese poporului român în dezvoltarea multilaterală a patriei.” Delegația română a participat la parada militară și la adunarea festivă organizate cu ocazia aniversării. Najubullah a rostit o cuvântare în care a evidențiat „politica de reconciliere națională promovată de guvern, în concordanță cu interesele poporului, arătând că, în pofida declarării repetate a încetării focului de către guvernul afgan, grupările opoziției înarmate continuă să urmărească soluționarea conflictului intern prin forță, respingând propunerile realiste și pașnice ale guvernului.”

De vânzare: „Nouă bucăți mari, opt cuburi marmură albă Rușchița, casetă tacâmuri argintate, storcător fructe Moulinex”; „Autorizat bulbi fressia și butași înrădăcinați crizanteme extratimpurii și târzii”; „Vioară maestru antică unicat, acordeon 808-32 Hohner noi amplificator stereo, boxe 200W, microfon stereo profesional, bicicletă Diamant bărbătească, radiocasetofon stereo Sanyo, mașină cusut electrică multifuncțională”; „Mobilă neagră stejar, cuier hol dublu, aragaz patru ochiuri, îmbrăcăminte, încălțăminte damă, bărbat, marochinărie”

Se cumpără: „Obiect deosebit vechi, cu defect (ramă florentină, halbă bere, vas japonez, chinezesc)”; „Magnetofon, căști, performanțe, haină blană naturală 44, toate noi, videocasetofon.”

La televizor programul începe la 13.00 cu Telex. Apoi la 13.05, emisiunea La sfârșit de săptămână. La 14.45 Săptămâna politică. Programul se închide la 15.00 pentru a fi reluat la 19.00 cu Telejurnal. 1 Mai - raport muncitoresc. La 19.30, Unitatea întregului popor, garanția supremă a înaintării patriei noastre pe calea socialismului și comunismului (color). La 19.50, Imn muncii sub flamuri tricolore (color) Spectacol literar-muzical- coregrafic. La 20.45 București – file de epopee (color) Film documentar artistic. La 22.00 Telejurnal. La 22.10, Melodii de neuitat. Programul se închide la 22.30.

La cinematograful Patria se prezintă un pachet de filme românești: București - file de epopee, România – o țară în plină dezvoltare și Ciprian Porumbescu. Alte filme pe ecranele bucureștene: O vară cu Mara, Maria și Mirabele în Tranzistoria, De ce are vulpea coadă, Domnișoara Aurica, Imposibila iubire, Valurile Dunării, Pădurea nebună, Iubire statornică, Întoarce-te și mai privește o dată, Caz cu caz nu se potrivește, Ce mai este nou pe acasă.

La Filarmonica George Enescu, în sala Studio: Treptele afirmării artistice. Alexandru Hanganu (flaut). La pian: Ghizela Tulvan. În program: Haendel, Bach, Debussy, Vasile Jianu, Marțian Negrea, Nicolea Kirculescu. Pe scena Ateneului Recital de chitară Claudio Marcotulli (Italia). Din program. Bach – Solno, Rodrigo, Giuliani, Ginastera, Albeniz. La Opera Română, Recital de canto. La Teatrul de Operetă Logodnicul din lună. Teatrul Național a programat la Sala Mare, Nu se știe niciodată iar la Amfiteatru, Vassa Jeleznova. Teatrul Mic: Maidanul cu dragoste. La Teatrul de comedie se joacă Preșul. La Nottara, Scapino (în sala din Magheru) și Idioata (sala Studio). La Giulești (sala Majestic) Milionarul sărac; Așteptam pe altcineva (sala Giulești). La C. Tănase (sala Savoy) Belmondo al doilea și Cavalcada râsului (sala Victoria).