Duminică 2 iulie 1989

Soarele răsare la ora 5.36 și apune la ora 21.02.Vremea va fi caldă, cu cer variabil și înnorări mai accentuate în zonele de deal și munte. Plouă, adesea cu caracter de aversă și descărcări electrice. Izolat va cădea grindina mai ales în zonele de deal și munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse în general între 14 și 22 de grade iar maximele termine între 24 și 32 de grade, izolat mai ridicate în sud.

Nicu Stăncescu (61 de ani), inginer bucureştean, este arestat la 2 iulie 1989. Mai fusese arestat de câteva ori şi înainte de această dată pentru scrisori trimise pe adresa Europei Libere.

Nicolae Ceaușescu le transmite un călduros salut de arme participanților la cel de-al XIII-lea Festival mondial al tineretului și studenților care avea loc la Phenian, în Republica Populară Democrată Coreeană și le spune că „festivalul constituie un nou și minunat prilej pentru intensificarea contactelor și a legăturilor de prietenie și colaborare dintre tinerii de ple toate meridianele, dintre organizațiile de tineret de pretutindeni în lupta pentru înfăptuirea luminoaselor idealuri și aspirații ale generațiilor tinere, ale tuturor popoarelor de a trăi într-o lume care să asigure condiții demne de viață și împlinire - o lume a libertății și independenței, a păcii, progresului și înțelegerii între toate națiunile.” Le mai spune că RSR a făcut din grija și preocuparea pentru creșterea și formarea tinerei generații un obiectiv esențial și că tinerii participă în România „la înfăptuirea planurilor și programelor de dezvoltare economică și socială a patriei, la progresul multilateral al întregii țări” contribuind esențial, firește, la înfăptuirea politicilor partidului. Ceaușescu se folosește de prilej pentru a transmite Kim Ir Sen, președintele Coreei comuniste, precum și poporului coreean prieten „cele mai calde urări de noi succese pe calea dezvoltării economice și sociale a țării, a împlinirii năzuințelor și aspirațiilor legitime de reunificare pașnică, independentă și democratică a patriei.”

Presa publică pe prima pagină decretul Consiliului de Stat, semnat de Ceaușescu, privind încheierea majorării retribuțiilor personalului muncitor la data de 1 iulie 1989, cu o lună înainte de data prevăzută să fie aplicată. Pentru a acoperi aceste majorări, bugetul pe 1989 este rectificat cu 413,5 miliarde de lei. Într-un articol explicativ publicat în Scânteia se spune că șirul de majorări început din august 1988 se bazează pe „rezultatele dobândite în îndeplinirea programelor economice ale actualului cincinal pe temelia creșterii avuției naționale și a venitului național.” De asemenea, semnificația majorărilor trebuie să țină seama de eforturile pe care a trebuit să le facă țara pentru plata datoriilor externe, „datorii care s-au constituit într-o apăsătoare povară, puternic accentuată de practicile cămătărești din relațiile financiare internaționale,” iar faptul că România a reușit să plătească fără să reducă din ritmul dezvoltării „demonstrează cu putere justețea politicii partidului nostru comunist, forța și superioritatea orânduirii socialiste”

La Combinatul siderurgic din Galați, tinerii participă la una dintre desele „Săptămâni record în recuperarea materialelor refolosibile.” De astă dată au fost colectate și introduse în circuitul economic productiv 150 de tone de fier vechi. La Combinatul de utilaj greu din Iași, 2000 de tineri de la secțiile de mecanosudură, utilaj metalurgic, turnătorie fontă și utilaj tehnologic complex s-au angajat să realizeze înainte de termen un vas convertizor, o instalați de ardere generatoare și o lingotieră F 1800. La Exploatarea minieră Medgidia a fost organizată o expunere-dezbatere pe tema Dezarmarea – dezideratul vital al lumii contemporane. Iar la Liceul industrial nr. 2 din Slatina s-a organizat, în cadrul ciclului de acțiuni „Legile obiective ale dezvoltării societății socialiste„ o masă rotundă cu tema „Omul, adevăratul făuritor al istoriei.”

La București a avut loc tragerea la sorți a premiilor oferite participanților la concursul pe bază de buletine Fondul Păcii 1989 cu tema „România – Ceaușescu : un nou mod de gândire și de rezolvare a problemelor dezarmării și păcii”. Concursul a fost organizat de Comitetul Național pentru Apărarea Păcii. Au fost câștigate două premii întâi: norocoasele câștigătoare Filip Ana Maria din Jariștea și Maftei Carmen din Galați erau eleve de liceu. Au mai fost câștigate trei premii doi și cinci premii trei. Organizatorii promit că vor publica răspunsurile exacte la întrebările concursului și lista completă a câștigătorilor celor 755 de premii câte s-au acordat în cadrul concursului într-un pliant care va fi distribuit gratuit după 31 august prin comitetele județene pentru apărarea păcii și Comitetul municipal București pentru Apărarea Păcii.

Doina Cornea scria în Jurnalul ei: „M-am trezit cu aceeași întrebare în minte: de ce nu se poate nimic, la noi? Răspunsul nu este univoc. Cauzele par a fi multiple și eșalonate în timp. Ar fi o cauză istorică. Vitregiile istoriei ne-au împiedicat multe secole la rând să ne constituim ca națiune suverană. Poziția noastră între trei mari imperii a fost mereu precară și ne-a obișnuit cu răbdarea și îndurarea (...) Există și cauze sociale. Complexe și ele. România mică s-a modernizat târziu, în a doua jumătate a veacului trecut, sub regele Carol I. (...) Victoria din 1916-1918 (...) a însemnat nu numai intrarea României mari în rândul țărilor europene (...) ci și confruntarea ei acută cu noi provocări inerente unui stat tânăr”. Pe scurt România avea de administrat un teritoriu de trei ori mai mare decât cel administrat înainte și a devenit „prin forța lucrurilor, o societate mai eterogenă”. Apoi, rosturile României au fost „din nou tulburate de apariția mișcărilor extremiste de dreapta și de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Iar după 1945, comunismul, impus cu brutalitate prin teroare de armata ocupantă, sprijinită, vai! de scursura societății românești, a zguduit din temelii structurile de rezistență ale națiunii: instituțiile ei fundamentale (educație, justiție, armată, biserică, administrație): elita spirituală și profesională a țării total eliminată din viața publică și trimisă spre decimare în închisori și lagăre de muncă forțată, pentru mulți ani.” Semnificativ ar fi, spune Doinea Cornea, modul în care au răspuns românii celor trei tipuri de tiranii – Ana Pauker, Gheorghe Gheorghiu Dej și Ceaușescu. În primele două cazuri, cu demnitate, ba chiar cu eroism, în vreme ce „tiraniei de azi, mult mai blânde, a lui Ceaușescu, ei îi răspund slugarnic, nedemn.” Un motiv ar fi că a avut loc un schimb de generații iar copiii celor închiși în lagăre sau căzuți sub teroare „au devenit mai temători decât părinții lor”. Un alt motiv ar fi faptul că s-a petrecut o scădere calitativă drastică a categoriilor sociale. Mai precis, după 1945 ar fi fost promovată și impusă de partidul comunist pleava societății care a ocupat locurile elitei. „Consecința a fost o invazie a mediocrității în toate domeniile, chiar și în interiorul partidului. În general, regimurile comuniste se sprijină pe mediocritate, pe susținerea necondiționată primită din partea ei, în schimbul păstrării acesteia în funcții nemeritate.”

Liviu Ioan Stoiciu scrie în Jurnalul său (Jurnal stoic, Ed. Paralela 45) :„ Nu e nici azi apă caldă la robinet. Am uitat de când nu mai e. Fac baie generală după ora 19, cu apă încălzită pe aragaz. La Radio Europa Liberă se transmite o nouă scrisoare către Uniunea Scriitorilor din partea lui Mircea Dinescu, care-i numește revoltat pe care ce nu mai au drept de semnătură din cauza lui. M. Dinescu vorbește de „100 de zile de arestare la domiciliu„ de terorism ideologic, tragedie culturală, ostatici ai fricii, vina de a fi fost intervievat de un ziar de stânga francez, crezând că sunt un om liber, pomenind că a primit o scrisoare prin care e amenințat cui moartea și că nu are de gând să se sinucidă. (...)Aflu, totodată, de la Europa Liberă și de o scrisoare împotriva mizeriei de la noi a lui Suto Andras. Probabil că Mircea Dinescu are legături cu străinătatea prin soția lui, pe filieră maghiară (dacă nu cumva și rusă, de ce nu?)”

La Concursul internațional de haltere de la Cardiff, care era considerat o semifinală în cadrul Cupei mondiale, Nicu Vlad a terminat învingător la categoria 100 kg cu un total de 380 kg. Andrei Socaci s-a clasat pe locul al doilea la 82,5 kg. La fel și Petre Becheru, la categoria 90 kg. În clasamentul pe echipe, România s-a situat pe primul loc. Au urmat echipele URSS și Bulgariei.

În Topul muzical alcătuit de Andrei Partoș pentru revista Săptămâna la secția română conduce Luiza Petcu cu Firul de lumină. Urmează, pe locul doi, Loredana Groza cu În fiecare zi și pe trei Crina Mardare și Doru Căplescu cu melodia La plimbare. Apoi, următoarele trei locuri, în ordine Mirabela Dauer (Dormeau pe o frunză două stele), Mihai Constantinescu (Dimineață în culori) și Silvia Dumitrescu (Fata cu ochii verzi). În secția de muzică străină conduce Sam Brown cu Stop. Urmează, pe doi, Love Train cu Holly Johnson și Everything Counts cu Depeche Mode. Apoi Donna Summer (This Time I Know It is for Real), Jason Donovan (Too Many Broken Hearts), și U2 cu B.B.King (When Love Comes To Town). La secțiunea de muzică populară Ghiță Baciu ajunge pe primul loc cu Fetele de la Cicir. Urmează Lia Lungu cu melodia Pe dealul cu florile. Pe trei este Floarea Tănăsescu cu În vale la cherhana. Pe locul patru Viorica Sandu cu La Buzău pe-o mărgioară iar pe cinci Domnița Săbăduș cu Bade, bădișorul meu.

La televizor programul începe la ora 11.30 cu Telefilmoteca de ghiozdan. Căpitanului vasului Pelerin. Producție a studiourilor sovietice. Premieră TV. Ultimul episod. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! La 12.40, Viața satului. La ora 13.00 un scurt buletin de știri, Telex. La 13.05, Album duminical. Programul se închide la ora 15 și se reia la ora 19 cu Telejurnalul. Apoi la 19.20, Cântarea României. Omagiul țării, conducătorului iubit. La 20.25, Film artistic. Trenul de zi. Producție a studiourilor sovietice. Premieră pe țară. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00.

Filarmonica George Enescu (sala Studio) are pe afiș Treptele afirmării artistice. Doina Grămadă (pian). Apoi tot acolo Seară de triouri. Vasile Cărămidă (vioară), George Nițescu (violoncel), Luiza Avram (pian). Pe scena Ateneului Român, Recital de pian Dolores Chelariu. La Teatrul Național, în Sala Mare, Harap Alb (matineu) și Ioneștii (la ora 18). În sala Amfiteatru, Contrabasul iar în sala Atelier, Mantaua. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (sala Schitu Măgureanu), Trenurile mele (matineu) și Noțiunea de fericire (ora 18). În sala Teatrului Bulandra de la Grădina Icoanei, Cântec despre mine însumi (matineu) și Dimineața pierdută (ora 18). La Teatrul Giulești sala Majestic, Arta conversației. La Teatrul satiric-muzical C. Tănase (Teatrul de vară din Herăstrău): Recital cu formația Vouă.

La cinematografe rulează Noiembrie, ultimul bal; Maria și marea; O vară cu Mara; În fiecare zi mi-e dor de tine; „Bucuria” lui Matveev; Fata de pe râu; Colonelul Redl; De la literatură la film; Jandarmul și jandarmerițele.