Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 15 iunie 1989


Ceauşescu în vizită de lucru la C.A.P. Fundulea. (8 nov.1972) Fototeca online a comunismului românesc; cota:11/1972
Ceauşescu în vizită de lucru la C.A.P. Fundulea. (8 nov.1972) Fototeca online a comunismului românesc; cota:11/1972

Joi 15 iunie 1989

Soarele răsare la ora 5.30 și apune la ora 21.02. Vreme în general instabilă și răcoroasă, mai cu seamă în vest, centru și nord. Acolo cerul va fi mai mult noros. Vreme ușor instabilă în celelalte zone. Vor cădea ploi, mai ales cu caracter de aversă însoțite de descărcări electrice pe arii extinse în vest, centru și nord, dar pe alocuri în restul țării. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 și 24 de grade în jumătatea nordică a țării și între 23 și 29 de grade în restul țării. Minimele termice se vor situa între opt și 16 grade.

Vizite de lucru la nivel înalt în Giurgiu, Teleorman, Olt și Dolj. Sunt identice vizitelor care avuseseră loc cu doar două zile înainte, doar Ceaușescu e mai nervos. Este însoțit de Silviu Curticeanu și Gheorghe David, ministrul agriculturii. A început turul la CAP Greaca, din Giurgiu. E încântat de primirea entuziastă, de starea culturilor, de munca intensă a ceapiștilor însuflețiți de apropierea marelui conducător. Este mai vigilent și remarcă goluri în culturi. S-ar datora „administrării necorespunzătoare a ierbicidelor” i s-a spus și atunci i-a cerut lui David „să ia măsuri pentru ocrotirea sănătății pământului pentru reducerea dozelor de produse chimice, mergând până la înlăturarea completă a unora dintre ele.” A stat de vorbă cu oamenii și le-a urat să muncească mult și bine ca să primească titlul de Eroi ai Noii Revoluții Agrare. Au urmat și alte CAP-uri: Mihai Bravu, din Băneasa, unde Ceaușescu a criticat „faptul că densitatea plantelor e mică, lucru ce influențează și recolta ce se obține.” I-a sfătuit pe agricultori să muncească mai cu spor, să aibă o densitate mai mare pentru a atinge recolte de 8-9 tone la hectar. La CAP Drăgănești-Vlașca țăranii l-au cucerit emoțional întâmpinându-l cu pâine și sare, îmbrăcați în costume populare. Au apărut și niște codane oferindu-i buchete de flori. Ce critici mai puteai face? Noroc și să ne vedem la premierea Eroilor Noii revoluții. A luat elicopterul către IAS Alexandria unde le-a cerut, din nou, să mărească recolta, să obțină o densitate mai bună la hectar etc. La CAP Furculești țăranii l-au înconjurat spunând într-un glas: Bine ați venit la noi! Cum merge treaba? i-a chestionat drăgăstos conducătorul iar ei i-au răspuns cum îi învățase activistul: Bine, și sperăm să fie tot mai bine! Iar Ceaușescu le-a spus bătrânește: Dacă muncim cum trebuie, dacă facem fiecare lucru la timpul lui, va fi cu siguranță tot mai bine! Vă mulțumim din inimă și vă mai așteptăm pe la noi! (Nu va mai reveni curând). La Câmpoaia, o mică variație: pe lângă muncitorii cu sapa ieșiți în poartă „fericiți că pot să-l întâlnească din nou”, au venit „să rostească emoționante cuvinte de bun venit tineri, pionieri și șoimi ai patriei, să înmâneze conducătorului iubit al partidului și statului frumoase buchete de flori.” Vizita a continuat și a doua zi.

La București, Elena Ceaușescu cheamă la ordine subalternii să afle amănunte de la Simpozionul dedicat centenarului eminescian. Nu erau prea multe de aflat de la Constantin Olteanu, șef cu propaganda. Acesta i-a dat raportul în legătură cu desfășurarea solemnității (totul se desfășurare conform scenariului, toată lumea își citise rolul, nimeni nu a improvizat nimic) iar ea i-ar fi spus (cf. Lavinia Betea, Ultimul an din viața Elenei Ceaușescu) „Lasă că nu trebuia să vorbească toți ăia.” Au mai venit și Suzana Gâdea și D.R.Popescu, șeful Uniunii Scriitorilor, redactor-șef al României literare, ambii făcând parte din echipa care a organizat sărbătoarea.

Se simțea în largul lui, mai bine decât la manifestările dedicate centenarului morții lui Eminescu. Au fost sute de asemenea acțiuni: de la Simpozionul festiv desfășurat la Ateneul Român, la masa rotundă organizată de Centrul European UNESCO din București cu tema Concepția lui Mihai Eminescu privind învățământul”, la manifestările cultural-educative din Vaslui (expoziția de carte, fotografii și documente „Mihai Eminescu – poet național și universal”, șezători literare în Huși, expozițiile de carte din Bârlad „Universalitatea operei lui Eminescu”, audiții discografice sub emblema „A răsărit un luceafăr” și alte conferințe, expuneri și medalioane literare), la simpozioanele, expunerile, evocările, recitalurile de poezie dedicate centenarului în Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Orșova, Baia de Aramă etc. - transformând celebrarea poetului într-o adevărată nevroză națională.

Organizația UTC a sectorului 1 din Capitală e interesată de policalificarea tinerelor care au pondere însemnată în numărul total al membrilor organizației, spune în Scânteia tineretului Gabriel Inoan. Tinerele de la Întreprinderea textilă Grivița, Direcția de telecomunicații București sau Combinatul Poligrafic „participă cu foarte bune rezultate la viața de organizație ce reflectă direct preocupările colectivelor muncitorești din care fac parte.” Ele sunt prinse în cursuri de perfecționare și calificare „în cadrul politehnicilor muncitorești.” Învață sau se perfecționează în profesii din avalul sau amontele fluxului tehnologic în care sunt angrenate. Sunt preocupate nu doar să fie mai bune, dar să și depășească sarcinile de plan „la toțiț indicatorii” și pentru aceasta organizează Decade-record în producție și calitate, organizarea unor acțiuni pentru recuperarea și reintroducerea în circuitul economic a deșeurilor, a materialelor recuperabile, predarea lor la centrele de colectare. Tot pentru ele se organizează la Centrul de cultură și creație socialistă „o serie de acțiuni interesante cum ar fi mese rotunde, seri culturale” sau simpozioane pe teme de actualitate. În întreprinderi și instituții se organizează dezbateri pe teme de educație sanitară cum ar fi „Rolul mamei în dezvoltarea fizică și intelectuală a copilului”, „Sfaturi pentru tinerii căsătoriți” și altele. „Nu este scăpată din vedere nevoia de a educa tinerele în ceea ce privește vestimentația, ținuta, modul de utilizare a diferitelor produse cosmetice, iar acest lucru se face de regulă prin colaborarea cu creatorii de vestimentație și alți specialiști.” Fetele nu sunt lăsate de capul lor nici în căminele muncitorești în care stau. „Aici activitățile organizate sunt orientate în principal pe linia unei munci educative care să aibă ca rezultat o comportare de înalt nivel a tinerelor, creșterea spiritului gospodăresc, întreținerea în bune condiții a spațiilor de locuit (...) Munca patriotică desfășurată de tinere în jurul căminelor a reușit să rezolve o seamă de probleme legate de amenajarea spațiilor verzi sau de strângerea materialelor refolosibile.” De asemenea tinerele mai participă la „Sfatul omeniei” organizat de Oficiul forțelor de muncă, miliția, procuratura și sindicatele și unde se dezbat cazurile de „neîncadrarea în normele de conduită socială și se fac repartizări la locuri de muncă.” Mai sunt și alte inițiative în cadrul cluburilor „Familia” și „Femina” sau la Crucea Roșie de sector. Dar cea mai recentă acțiune este concursul „Muncă, tinerețe, frumusețe”. Faza pe sector a avut loc la Teatrul C. Tănase, sala din Calea Victoriei. Probele de concurs au constat în prezentarea „unor nume artistice, cum ar fi recitări de poezie, pantomimă, interpretări de cântece, dar și probe de dans, toate acestea fiind elementele principale ce au determinat desemnarea câștigătoarelor.” Însă toate participantele au primit ca premiu, din partea organizației UTC, calificativul „foarte bine”, pentru întreaga lor activitate.

Florența Mardale face în Scânteia tineretului o evocare tandră a maternității. Povestea începe cu Georgeta Iane, medic pediatru, la Dispensarul uman 1 din Alexandria, secția de pediatrie. Aceasta urma să nască în chiar ziua în care se publica articolul. Doctorița era o mamă înnăscută. Voia cel puțin doi copii „așa am hotărât cu soțul meu” și își apăra meseria cu îndârjire: „Copiii sunt visul nostru frumos. În ei găsim sens și rost pentru ceea ce facem.” Se umple de poezie când vorbește despre colegele din secția de pediatrie și meseria de medic de copii: „Noi, cei din secția nou-născuți, îi preluăm în primele lor clipe simțind cum palpită fărâma de carne în mâinile noastre. De fiecare dată trăiesc sentimentul major al triumfului vieții asupra a tot ceea ce e în univers.” Dar fericită nu e doar viitoarea doctoriță mamă, ci și una dintre solicitante care vine cu fetița la consult („o mămică tânără cu o fetiță frumoasă”). Este al treilea copil al familiei Pieleanu: „Este o familie pe care o respect și o admir în mod deosebit” spune doctorița Iane. „Sunt părinți care fac totul pentru copii, pentru dezvoltarea lor armonioasă”. Reușiseră chiar să-l integreze la grădiniță pe băiatul lor care avea probleme locomotorii. Apoi gazetara face cunoștință cu fetița Mirela Naidin care, la naștere, cu un an înainte, câștigase concursul „Cel mai dezvoltat sugar.” Doctorița îi arată gazetarei registrul de consultații: are peste patru sute de mici pacienți în fiecare lună. Semn de natalitate sporită. Mulți copii au trecut prin cabinetul acela. Sunt unii pe care nu-i pot uita. „Spre exemplu, familia Marin din strada Agricultori nr 113 a avut 11 copii, toți frumoși, sănătoși, fără probleme deosebite.” Doctorița spune că pentru a avea copii mulți și frumoși este necesară educarea sanitară a părinților și le cere mamelor să nu asculte de sfaturile băbești și să apeleze la medic.

În Argeș, în organizarea Comitetului județean UTC s-a desfășurat „Săptămâna activităților complexe de educație revoluționar-patriotică”, ciclu de manifestări care-și propuneau să evidențieze marile succese ale poporului sub conducerea partidului, mai ales după Congresul al IX-lea al Partidului comunist. La Caraș-Severin tinerii din organizația UTC de la Combinatul minier Banatul Anina au extras peste plan mari cantități de cărbune, au recuperat armături de mină, au executat lucrări de amenajare la platforma stației de pirogenare și au reparat ciocane de abataj și vagoneți de mină. La Iași s-a organizat o „Săptămână record în producție” în cadrul căreia tinerii de la Combinatul de Utilaj Greu au elaborat o șarjă de oțel din materiale refolosibile și au acționat pentru recuperarea a aproape o sută de tone de fier vechi.

Ambasadorul URSS la București, E. M. Tiajelnikov, a organizat o conferință de plresă pentru a prezenta problemele discutate și deciziile luate în cadrul lucrărilor primului Congres al deputaților poporului al URSS. Au participat la conferință ziariști români și străini, reprezentanți ai Marii Adunări Naționale, ai Ministerului Afacerilor Externe și funcționari din alte ministere și instituții centrale.

Pe poligoanele Tunari și Dinamo se desfășoară a 36-a ediție a Campionatelor internaționale de tir ale României și Marele premiu Carpați la talere. În prima zi, proba de pistol liber a revenit lui Sorin Babii, campion mondial, urmat de Ilie Petru și Constantin Țârloiu. La pușcă cu aer comprimat 10 m pe primul loc a fost bulgăroaica Temenuska Zvetkova urmată de Daniela Toader și Marina Ioniță. La masculin, primele trei locuri au fost ocupate de românii Ion Joldea, Constantin Stan și Eugen Antonescu.

Se fac angajări. Circul de stat încadrează lăcătuș mecanic, cunoscător și de mecanică auto (Diesel).

De vânzare: „Convenabil fotolii, birou, studio, șifonier, scaune, masă și etajeră fier forjat, rafturi metalice, centură auto, fotoaparat Zenit, galerii, perdele,jocuri electronice, cojoc damă și bărbătesc, rezervor nou tip Canada, mașină spălat automată, haină bărbătească piele, diverse obiecte”; „Căței lupi, mașină cusut, borduri mozaic, placă marmură, pătuț copil, butoaie, birou, piese Warszawa”; „Atelier frizerie cu mobilierul adecvat, cojoc (fabrică)(52)”; „Butelie voiaj 7 l, pătură electrică, tensiometru noi și dormitor panel, sufragerie florentin, bogat sculptată”; „Floreasca – apartament două camere, comandate; bibliotecă Ruxandra, studio pat dublu, cuier cu oglindă”; „Urgent butelie voiaj, radiocasetofon stereo, autotransformatoare 110/220, ceas buzunar, electromotor 0,5 KW, vulpe roșie, perucă, televizor defect, peran manual, îmbrăcăminte, tricotaje, încălțăminte damă și copii, mantou picioare astrahan, jenți Volkswagen.”

Se cumpără „Mașină tricotat cu cartelă sau Veritas. Vând câine Schnautzer uriaș (femelă)”; „Bibliotecă, canapea și fotolii stil, set pahare cristal, totul impecabil”; Ceas automatic absolut nou, Seiko, costum blue jeans, 50, convertor tv, minicalculator simplu, pantofi Otter 44, casă modestă la curte, cartier Berceni.”

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. La 19.25, File de glorioasă istorie. Din lupta eroică a poporului român împotriva fascismului și războiului. Documentar (color) La 19.45, Eminescu – poet național. Documentar. (color). La 20.00, Centenar Eminescu. Spectacol omagial organizat de Radioteleviziunea Română (color). La 20.55, Constructorii (color) Documentar. La ora 21.10, Agricultura – programe prioritare. Tehnologia recoltării cerealelor. La 21.30, Patriotismul revoluționar – dimensiune a culturii noastre socialiste (color). Documentar. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se termină la ora 22.00.

La Filarmonica George Enescu, în sala Studio, are loc concertul Valori camerale românești. Ion Nedelciu (clarinet), Liliana Nedelciu (pian). La Ateneul Român are loc manifestarea Confluența artelor. Muzică-literatură-plastică. Spectacol realizat de Cristina Vasiliu. Centenar Eminescu, Își dau concursul: Olga Delia Mateescu, Lucia Mureșan, Ilinca Tomoroveanu, Gheorghe Cozorici, Victor Rebenciuc, Alexandru Repan, Georgeta Stoleriu, Viniciu Moroianu, Corul Madrigal, dirijor Marin Constantin. La Opera Națională, reprezentație cu Nabucco. La Teatrul de Operetă, Prințesa circului. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, Hamlet. La Teatrul Mic, Fără aprobare (premieră). La Teatrul Foarte Mic, reprezentație cu succesul de casă Bătrâna și hoțul. La Nottara (sala Studio), Idioata. La Giulești (sala Majestic), Iarna când au murit cangurii. Iar Studioul de teatru IATC are pe afiș Regele Lear.

La cinematografe rulează Viața ca o poveste (filmul românesc ieri și azi), Cuibul salamandrelor, În fiecare zi mi-e dor de tine, Felicitarea (Zilele filmului japonez), Maria și marea, O vară cu Mara, Ar trebui să fie mereu duminică, Gobseck, Comisarul, De la literatură la film, Sonata Kreutzer.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG