Miercuri 12 iulie 1989

Soarele răsare la ora 5.42 și apune la ora 21.00. Vreme călduroasă în cea mai mare parte a țării. În vest, centru și sud-vest, dar și pe alocuri la munte vor fi averse de ploaie cu descărcări electrice și izolat grindină. Temperaturile maxime se vor situa între 26 și 36 de grade iar minimele între 14 și 24 de grade.

Începe plenara Consiliului național al oamenilor muncii. Este o bună ocazie pentru Ceaușescu să înmâneze câteva sute de distincții organizațiilor județene de partid, consiliilor populare județene, întreprinderilor industriale și institutelor de cercetare de proiectare care au ocupat locul I în întrecerea socialistă pe anul 1988. Printre Eroii muncii socialiste: Consiliului popular județean Timiș (care vreme de patru ani consecutiv primise locul I în întrecerea socialistă); Porțile de fier, Mina Baia Sprie, Întreprinderea de produse cărbunoase Slatina, Întreprinderea de utilaj chimic Grivița Roșie. În total 29 de titluri de Erou al Muncii socialiste, 264 de ordine ale RSR și 10 diplome de onoare.

Tinerii participă din greu la munci patriotice. Peste șase sute de tineri din municipiul Arad și-au luat angajamentul să realizeze în cadrul „Săptămânii productivității muncii”, o producție suplimentară de 300 de mii de lei constând în șase garnituri de mobilă 70 de piese vestimentare pentru femei, 70 de păpuși și altele. La Suceava la Centrul de creație și cultură socialistă „Cântarea României” al sindicatelor din oraș a fost organizată dezbaterea „Activitatea politico-ideologică – mijloc de antrenare a tineretului la realizarea obiectivelor de dezvoltare economico-socială în profilul teritorial.” La Baza BTT Străulești de lângă Străulești a fost organizată, sub genericul „Săptămâna fruntașilor”, tabăra pentru câștigătorii concursurilor profesionale și a olimpiadelor pe meserii din județele Caraș-Severin, Hunedoara și Sălaj. În Olt, peste opt mii de tineri din mediul rural au fost aduși să se ocupe cu întreținerea culturilor prășitoare și legumicole pe o suprafață de 2400 de hectare. Ei recoltează 2500 de tone de legume și cartofi, adună furajele de pe 400 de hectare și îngrijesc vița de vie de pe 1140 de hectare. Firește, toată această muncă, fiind patriotică, este neplătită.

Problema numărul unu acum, după ce se terminarea anului de învățământ și a bacalaureatului: repartizare absolvenților în producție care ar fi „o dovadă elocventă a grijii permanente pe care partidul și statul nostru o acordă tineretului prin oferirea unui loc sigur de valorificare a cunoștințelor dobândite, de afirmare și desăvârșire a personalității și capacităților creatoare.” În acel an urmau să fie repartizați în producție 404563 de absolvenți de învățământ superior (27365), liceal (absolvenți ai treptei a II-a, 199578) și profesional 177620), cu 30 de mii mai mulți decât cu un an în urmă. Repartizarea se face conform „sarcinilor trasate de Congresul al XIII-a și de Conferința Națională a partidului. Se asigură cadre în toate domeniile însă prioritare sunt sectoarele minier, petrolier, energetic și agricol. Cu toții trebuie să-și efectueze stagiul la acest prim loc de muncă unde au fost repartizați (trei ani pentru absolvenții de învățământ superior și de liceu, cinci ani pentru învățământul profesional). Educația o duce din bine în mai bine și baza materială s-a tot modernizat pentru a pune în concordanță știința cu producția. De aceea „școala poartă răspunderi deosebite în educația tineretului în cultul modelator al muncii, al cunoașterii, al strădaniilor formative ridicate la cote calitativ superioare.” Din următorul an școlar se trecea la învățământul școlar obligatoriu de 12 clase și, spun politrucii, până în anul 2000 în toate școlile comunale urmau să ființeze și treapta întâi de liceu. În orașele agroindustriale recent înființate urmau să fie înființate sute de școli care să cuprindă și treapta a doua. Dar școala nu se termină odată cu absolvența. Milioane de angajați din toate ramurile economiei urmează forme de perfecționare a pregătirii profesionale (în universitățile muncitorești din fabrici și uzine).

La București s-au sărbătorit cei 19 ani de la semnarea celui de-al doilea Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Uniunea Sovietică. Manifestarea, informează Agerpres, a fost organizată de Asociația de prietenie româno-sovietică și de Comitetul Muknicipal București al PCR. Au vorbit despre semnificația momentului Florin Balaure, membru al Biroului de conducere al Asociației de prietenie româno-sovietică și E. M. Tiajelnikov, ambasadorul URSS la București. S-a prezentat și un documentar. Au participat reprezentanți de la Externe și Apărare, activiști de partid și de stat, reprezentanți ai unor organizații de masă și obștești, oameni de cultură, ofițeri superiori, ziariști.”

Ceaușescu îi primește pe delegații Uniunii interparlamentare arabe. Alături de el se află Nicolae Giosan, președintele MAN, și Marin Ivașcu, președintele grupului român din Uniunea Interparlamentară. Membrii Uniunii arabe sunt mai buni propagandiști ca aparatcikii comuniști. Ei îl laudă pe Ceaușescu cum puțini au priceperea s-o facă. De pildă secretarul Uniunii arabe îi spune că „pe plan internațional numele dumneavoastră este numele revoluționarului de excepție care a militat și militează neobosit pentru dezvoltarea relațiilor dintre țările lumii, pentru dezarmare. ” Îi laudă politica față de Orientul Mijlociu și spun că sunt convinși că va continua eforturile până când lupta poporului palestinian va fi încununată de succes, până când acest popor va putea să trăiască în statul său independent.” Apoi schimbând registrul și cătarea discursului spune că „Vizitând țara dumneavoastră și cunoscând mai bine realitățile românești, am putut să ne dăm seama de dimensiunea campaniei perfide și răuvoitoare pe care unele cercuri o duc împotriva României, împotriva acestei țări de a nu se lăsa dominată de nimeni.” Îl laudă că a scăpat țara de datoria externă și zice că e un gest eroică, admirat de toată lumea a treia, țări care zac sub povara datoriilor externe și a căror dezvoltare este amenințată sau chiar dată înapoi de aceste datorii.” Iar vicepreședintele grupului palestinian din cadrul Uniunii interparlamentare arabe i-a spus că și-au dat seama că palestinienii și Palestina au un prieten sincer în persoana președintelui Nicolae Ceaușescu, în poporul român. Și Nicolae Ceaușescu le-a spus ce știa că vor să audă de la el: le face cateheza societății socialiste multilateral dezvoltate, le vorbește despre lichidarea înapoierii, despre industrializare, sistematizarea orașelor, creșterea nivelului general de civilizație. Le spune, cu un act ratat: „Am lichidat, este adevărat, clasele exploatatoare”. Adaugă apoi că partidul e hotărât să elimine oamenii care să trăiască din munca altora și înfierează cu mânie proletară țările dezvoltate care le ademenesc pe cele în curs de dezvoltare să ia credite pe care nu le pot plăti pentru a se sufoca mai apoi treptat plătind dobânda. Din banii rezultați, spune secretarul general PCR, sunt finanțate „acțiuni antiguvernamentale în diferite țări din America Latină și din alte zone.” Așa a îmbogățit Ceaușescu discursul revanșard antioccidental.

Liviu Ioan Stoiciu scrie în Jurnalul său: „Întors din pauza de masă la locul de muncă, citesc în ziarele centrale ce spune Nicolae Ceaușescu, care nu scapă nicio ocazie să nu-și dea iar în stambă. „Dorim să realizăm o societate a bunăstării întregii națiuni, a poporului, Este adevărat că asta nemulțumește pe unii care încearcă acum, cu câteva milioane de dolari să intervină în dezvoltarea altor țări”, aluzie nestrăvezie la declarațiile președintelui Bush, la Ungaria și Polonia care ar căpăta milioane de dolari drept arvună(...) Primesc o scrisoare surprinzătoare la Biblioteca Județeană, de la poetul sibian Dumitru Chioaru, din care aflu că el are un fiu de opt luni și că „noi, poeții, în primul rând” trebuie să supraviețuim demni amurgului zeilor.”

S-a încheiat etapa republicană a celei de-a VII-a ediții a Festivalului național Cântarea României, faza instituțiilor artistice profesioniste. Ultimele două formații ale programului Teatrul liric și Orchestra simfonică din Constanța. Concertul Orchestrei dirijate de Radu Ciorei a cuprins ca prime audiții lucrarea lui Șerban Nichifor „Poem bizantin”, dar și noile creații de Irina Hasnaș „Poem festiv – evocare” și Vasile Herman, Concert pentru orchestra de coarde.

Participanții la Conferința pe țară a mișcării sportive îi scriu lui Ceaușescu care e și pentru sportivi „Erou între eroii neamului, înflăcărat patriot și revoluționar etc.etc.” Ai fi zis că spiritul competițiilor sportive ar fi trebuit să scoată bărbații din ei. Telegrama lor urmează cu fidelitate alte mii de telegrame scrise în această perioadă în care semnatarii sunt uniți în cuget și simțire cu întreaga națiune și se alătură cu înflăcărare întregii națiuni în susținerea realegerii în funcția de secretar general PCR la Congresul din toamnă, „garanția edificării cu succes a societății socialiste multilateral dezvoltate în România, a înaintării neabătute a patriei noastre pe cele mai înalte culmi de progres și civilizație.” Se laudă apoi cu succesele pe care le-au avut urmând îndemnurile partidului și ale lui Ceaușescu personal: între 1965 și 1989 au obținut 161 de medalii olimpice și 1463 de medalii la campionatele mondiale, europene și la Jocurile mondiala universitare, dintre care 387 din aur. Îl asigură că vor munci fără preget să înlăture neajunsurile din activitatea unor asociații și cluburi sportive și că vor acționa „cu toată răspunderea pentru dezvoltarea continuă a educației fizice și sportului, în concordanță cu minunatele condiții create de partidul și statul nostru, în scopul cuprinderii tineretului, a maselor largi de oameni ai muncii în activitatea sportivă” etc.etc. Edificarea omului nou era pe mâini sigure.

La Spartachiada de vară a armatelor prietene care se desfășoară în Bulgaria concursul de tir, proba pistol liber a fost câștigată de campionul olimpic Sorin Babii. În turneul de volei echipa României a întrecut cu 3-2 echipa URSS-ului. La concursul internațional de atletism care se desfășura la Nisa, Paula Ivan a câștigat cursa de o milă, stabilind un nou record mondial. Pe locul doi s-a clasat Doina Melinte.

Se fac angajări: „Arta Grafică cu sediul în Calea Șerban Vodă încadrează de urgență conform prevederilor legale, economist pentru resortul financiar-contabil”; „Centrul de cercetări și biopreparate pentru păsări și animale mici Voluntari scoate la concurs un post de inspector principal personal”; „Întreprinderea de confecții și tricotaje București organizează concurs pentru ocuparea unor posturi de șef atelier confecții și contabili.”

De vânzare: „Apartament trei camere decomandate, radiocasetofon Tobishi cu ceas, magnetofon ZK 240, radiocasetofon auto”; „Apartament două camere, parchet, boxă, cartier Titan, liberabil garsonieră chirie, sufragerie culoare neagră stare bună, scaune tapițate”; „Ultracentral (zona Opera),apartament 3 camere, hol mare, sufragerie, etaj inferior, multiple dependințe, centrală gaze proprie, dulapuri în perete, liber, sufragerie stejar, stil, oglindă venețiană, vitrină sau prin schimb cu apartament două camere (garsonieră dublă)”; „Dulap bibliotecă Lengyel, birou, covor, mochetă, mașină cusut, aragaz voiaj, obiecte casnice”; „Rochie albă deosebită, radio cu picup, picup stereo cu boxe”; „Covor plușat cauciucat, menghină mică, element neon, baterie baie, reșou aragaz, radio Mamaia și Socol, motor mașină spălat, antenă televizor, măsuță hol, fotoliu pat”

Se cumpără: „Păpușă veche cu cap de porțelan și obiecte din cristal și porțelan”; „Taragot Stowasser, saxofon Sopran”; „Covor, carpetă, lustră, aplice bronz, sfeșnice, cutii goale de bijuterii marca Cartier pentru colecție. Oferte căsuța poștală nr.19, oficiul 2, București.”

La televizor programul începe la ora 19.00. La 19.25, Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului – magistrală sinteză a dezvoltării istorice a României, a prezentului și viitorului socialist și comunist al patriei. Construirea socialismului cu poporul pentru popor – principiu fundamental al politicii partidului. Documentar. La 19.50, Industria – programe prioritare. În spiritul sarcinilor trasate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara CC al PCR. La 20.10 Trăim decenii de împliniri mărețe. Emisiune de versuri și cântece patriotice, revoluționare. La 20.40 Din marea carte a patriei. Pe firul Dâmboviței. Documentar. Producție a studioului de film TV. La 20.55, Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României. Reportaj La 21.15 Mândria de a fi cetățean al României socialiste. Însemne ale vredniciei. La 21.30 Te cântăm, iubită țară! Muzică ușoară românească. La 21.50, Telejurnalul de noapte iar programul se încheie la ora 22.00.