Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 10 mai 1989


21 august 1976. Depuneri de coroane cu prilejul aniversării eliberării României de sub dominaţia fascistă la Monumentul eroilor patriei. Fototeca online a comunismului românesc; cota: 173/1976
21 august 1976. Depuneri de coroane cu prilejul aniversării eliberării României de sub dominaţia fascistă la Monumentul eroilor patriei. Fototeca online a comunismului românesc; cota: 173/1976

Miercuri 10 mai 1989
Soarele răsare la ora 5.55 și apune la ora 20.30. Meteorologii spun că vremea se încălzește și este, în general, frumoasă, cu cer variabil, mai mult senin în sudul țării. Plouă, mai ales sub formă de aversă, după-amiaza, în zonele de deal și munte. Vântul suflă slab până la moderat. Minimele termice se situează între șase și 14 grade iar maximele între 18 și 28 de grade. Este ceață, pe alocuri în vestul și centrul țării, noaptea și dimineața.

Prin București și alte orașe s-au intersectat convoaie de coroane și jerbe. De Ziua proclamării independenței depline de stat a României și Ziua victoriei asupra fascismului, au avut loc diverse ceremonii în cadrul cărora au fost depuse coroane de flori la Monumentul Eroilor Luptei pentru Libertatea Poporului și a Patriei pentru Socialism, Monumentul Eroilor Patriei și Monumentul Eroilor Sovietici. Agerpres descrie auster, dar plin de ornamente lemnoase, cum au decurs „solemnitățile”, redând cu această ocazie și ierarhia instituțiilor statului: în acordurile Imnului eroilor s-au depus în ordine coroane din partea secretarului general PCR, adică a lui Nicolae Ceaușescu, apoi din partea CC al PCR și a guvernului RSR. Au urmat coroanele Ministerului Apărării Naționale și de Interne, apoi ale CC al UGSR, CC al UTC, Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România și de la Organizația Pionierilor. Urmează o nesfârșită listă de alte instituții în care distingem Comitetul Foștilor Luptători și Veterani de Război împotriva Fascismului. Au venit și pionierii să depună jerbe de flori. Partidul i-a trimis cu coroanele pe Manea Mănescu, Emil Bobu, Ion Coman, Miu Dobrescu, Gheorghe Oprea, Suzana Gâdea, Vasile Milea, Ion Stoian, Barbu Petrescu (primarul capitalei și prim-secretar al Comitetului Municipal București al PCR) și mulți alți membri ai CC, ai Consiliului de Stat și ai guvernului, ai FDUS. Barbu Petrescu a organizat mitingul lui Ceaușescu din 21 decembrie din Capitală împotriva manifestațiilor de la Timișoara și este printre primii pe lista celor acuzați de masacrul de la Revoluție din București. În fine, să ne întoarcem în acea zi de mai 1989. Gărzile de onoare, alcătuite din ostași ai forțelor armate, membri ai gărzilor patriotice și ai formațiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, aliniate pe platourile din fața monumentelor, au prezentat onorul, ne mai spune Agerpres. La Monumentele Eroilor luptei pentru libertatea etc. și la Monumentul eroilor patriei a fost intonat Imnul de stat al României. Nu au fost singurele ceremonii. La Monumentul eroilor sovietici au fost intonate imnurile de stat ale URSS și RSR. După depunerea coroanelor de flori, participanții au păstrat momente de reculegere. S-au mai depus coroane și la Cimitirul Militar Ghencea, cimitirele ostașilor sovietici de la Herăstrău și Jilava, la monumente și cimitire ale ostașilor români și sovietici din țară. Discret, a mai avut loc o solemnitate similară la Cimitirul de la Tâncăbești al militarilor britanici căzuți pe teritoriul României luptând împotriva fascismului. S-au depus coroane din partea lui Ceaușescu, a Consiliului de stat și Guvernului RSR, din partea Ministerului Apărării, comitetului executiv al Consiliului popular București și din partea corpului diplomatic. Aici au fost de față Gheorghe Rădulescu, Lina Ciobanu și alți politruci de rang inferior, generali și ofițeri. A fost de față și însărcinatul interimar cu afaceri al Marii Brutanii, Alan R. Clark, atașatul militar și naval britanic, alți membri ai corpului diplomatic. S-a dat onorul, s-au intonat imnurile de stat ale Marii Britanii și RSR.

Kim Ir Sen, secretar al CC al Partidului Muncii din Coreea, președinte al Republicii Populare Democrate Coreene, îi mulțumește călduros lui Ceaușescu „pentru felicitările și urările călduroase pe care ați binevoit să mi le adresați cu ocazia zilei mele de naștere, (...) pentru înaltele aprecieri la adresa succeselor obținute de poporul nostru în edificarea socialistă și pentru sprijinul activ exprimat față de propunerile noastre privind reunificarea pașnică a patriei.” El îi mai spune că este convins că relațiile excelente de prietenie între partidele, țările și popoarele român și nord-coreean „se vor aprofunda și dezvolta pe multiple planuri.” Pe masa lui Ceaușescu a ajuns în aceeași zi și telegrama trimisă de Saddam Hussein, președintele Republicii Irak. Și el e extrem de încântat de felicitările călduroase trimise de Ceaușescu cu ocazia zilei de naștere. „La rândul meu, vă doresc sănătate și fericire personală, iar poporului român prieten și țării dumneavoastră progres continuu și prosperitate.”

Ce e dragostea de țară și de ce trebuie să fie învățați tinerii să-și iubească patria, se întreabă Mioara Vergu în Scânteia tineretului. Tânăra generație este crescută și educată în spirit comunist, patriotic, revoluționar, constată gazetara, „și li se sădește în conștiințe sentimentul mândriei de a fi cetățeni ai României socialiste, de a fi participanți activi la realizarea celei mai drepte societăți din lume, de a fi permanent la datorie de a servi, în orice împrejurări, poporul, patria, independența și suveranitatea României.” Patria nu e ceva abstract, citează gazetara respectuoasă din vorbele lui Ceaușescu. Înseamnă dragostea de muncă, de glie, de pământ, de casa unde te-ai născut. O confirmă elevii Liceului Nicolae Bălcescu din Pitești cu care a stat de vorbă gazetara întrebându-i ce e acela „patriotism”. Tinerii dovedesc că lecțiile primite la școală au fost eficiente. Elevul e patriot „dacă-și însușește cunoștințe predate de tovarășii profesori,” îi spune elevul Eduard Mihăilescu. „La vârsta noastră patriotismul ni-l dovedim prin curaj, prin respect față de istorie, de partid, de patrie, de semeni. De patriotismul nostru de acum depinde patriotismul nostru în viitor, când vom fi oamenii de nădejde ai acestei țări,” spune și Anda Ianiț. Iar eleva Anca Iarca îi spune că dorința de învățătură este dovada dragostei sale pentru patrie „dar avântul meu de tânăr revoluționar a depășit deja stadiul dezideratului, mă îndrept, prin condițiile asigurate de societate, cu pași siguri, spre culmile năzuințelor mele, spre împlinirea lor.” Eduard Iordache este chiar mai avansat ca alții pe linia educației politico-ideologice:„Faptul că sunt patriot îl dovedesc prin ambiția și seriozitatea cu care mă pregătesc pentru a deveni un om de nădejde al patriei, un om care să-și aducă, alături de ceilalți oameni ai muncii, contribuția la ridicarea nivelului de trai al poporului, la creșterea faimei și prestigiului României. Iar Bogdan Boșcănici spune că însăși calitatea de membru UTC „presupune și impune datoria și onoarea de a fi patriot.”

Continuă bătălia pentru case, „pentru apartamente frumoase și confortabile”, anunță Virgil Lazăr în România liberă. E, de fapt, rezultanta directă a politicii de sistematizare (adică de distrugere) căreia i-au căzut victime mii de case ale comunităților rurale și parte importantă a patrimoniului arhitectural din orașe. În județul Cluj, spune gazetarul, s-au construit în două decenii, peste 125 de mii de apartamente în „numeroase blocuri de locuințe luminoase și confortabile” nu doar în municipiul Cluj, dar și în Turda, Dej, Gherla și Huedin sau în localități rurale cum ar fi Ahireș, Apahida sau Gilău. An de an, susține gazetarul, blocurile și locuințele în sine sunt tot mai bine realizate, „concepute într-o arhitectură diversificată, în care variantele volumetrice și dcorațiile fațadelor s-au accentuat, fiind preluat și o serie de elemente tradiționale specifice locului”. Trustul de antrepriză generală pentru construcții-montaj Cluj a reușit în 1988 să construiască și/sau să finiseze peste patru mii de apartamente și vrea să facă în 1989 peste 4300 pentru fondul de stat și unele unități economice înainte de 15 decembrie 1989. Nu degeaba Trustul a primit titlul de Erou al Muncii socialiste. Se lucrează ca structură cam un apartament pe zi, spune șeful brigăzii 503, Dorin Reabeț. Într-o lună apartamentul e finisat complet și poate fi locuit. Locatari să fie.

Comitetul muncipal Pitești al UTC a avut inițiativa de a deschide în Pitești un șantier local de muncă patriotică a tineretului. Laurențiu Ungureanu informează în paginile Scânteii tineretului că tinerii brigadieri vor efectua lucrări în valoare de șase milioane de lei. În prima fază tinerii vor săpa fundațiile unor blocuri de locuințe, vor ajuta la prepararea și turnarea betoanelor. În faza a doua vor participa la lucrări calificate de finisare și montare a instalațiilor. Cei mai mulți dintre tinerii de pe acest șantier al tineretului sunt elevi ai liceelor din municipiul Pitești.

În Scânteia, Viorel Cozma reia tema construcției filosofând tautologic. El spune că pretutindeni în țară întâlnești „ mărturiile acestui ev de bărbătească epopee: ctitoriile de suflet ale unui timp înălțător, durate prin munca fără preget a făurarilor de azi ai patriei.” Mai ales în luna mai, peste toate cotloanele țării se înstăpânește o primăvară a muncii, „străluminează în brațele de granit” ale muncitorilor, „realitate care dă adevăratul sens al muncii noastre de azi: formarea omului nou și afirmarea plenară, multilaterală a personalității sale.” Această metamorfozarea este scopul fundamental al politicii PCR, încă de la fondarea sa: făurirea noii societăți socialiste și comuniste și a unui om nou. Mai ales după Congresul IX, firește. Zi de zi „se înalță noi ctitorii și se aspiră către alte și alte piscuri ale demnității.” Noile clădiri conviețuiesc cu cele construite mai înainte „într-o simbioză mai mult decât grăitoare, mărturiile trecutului glorios și însemnele eroice ale prezentului înaripat de noi și mărețe idealuri comuniste.” De aceea vedem, de pildă alături de cetatea Albei Iulia „noua cetate a orașului socialist de azi, cu platformele sale industriale și cu edificiile social-culturale moderne care-l împodobesc.” La fel și la Deva, Suceava, Neamț, Turnu Măgurele și Giurgiu sau Vaslui. Un efort căruia Congresul XIV, spune Viorel Cozma, îi va conferi noi perspective.

Dorel Târcomnicu de la Scânteia tineretului a tot dat ocol prin Călimănești (Vâlcea) în căutarea lui Constantin Constantinescu, posesorul unui prea-iubite soții cu care a făcut, crescut și educat 13 copii. O mamă supererou. Nea Costică a avut, la rându-i 11 frați. În tinerețe se mai ocupa, ca și acum, cu croitoria. Într-o zi a plecat la oraș să cumpere ace și nasturi și la sora lui a cunoscut-o pe Vetuța, viitoarea soție, care avea și ea 7 frați. Au vorbit puțin, s-au înțeles din ochi, n-au așteptat prea mult și s-au căsătorit. N-a trecut mult și au început să-și înmulțească familia. Unii dintre copiii lor sunt la casele lor. Au mai rămas și în casa părintească niște preșcolari. Cel mai mare are treizeci de ani, cel mai mic cinci (Georgiana) și merge la grădinița din Jiblea Veche. Familia Constantinescu este un exemplu al reușitei politicii pronataliste a comunismului. Costică se confesează: „Eu și soția am fost întotdeauna împreună și la bine și la rău, am trăit bucuriile și împlinirile vieții și ne-am împărțit greutățile și eșecurile ei.” Omul a lucrat munci grele, a dat cu ciocanul, a fost curățitor de macaze la SCB. Dar nu s-a lăsat învins de greu și a făcut 13 copii. La început colegii nu l-au privit cu ochi buni: cu atâția copii, cu siguranță face de oboseală cine știe ce accident de muncă. El nu a făcut, a promovat și acum se înțelege de minune cu colegii. Iar când vine acasă mai bate câte-o ulucă în gard, cosește câte un polog de fân, coase ceva „sau îmi ajut soția la alte treburi ale gospodăriei.” Reporterul n-o întreabă și pe soție cum i-a fost cu atâtea pe cap. Din delicatețe sau pentru că și în familia tradițională comunistă șeful e soțul. Pe copii i-au educat bine, i-au învățat „școala celor șase ani de-acasă.” În timp ce gazetarul îi descosea părinții, unul dintre ei a bătut coclaurile și a strâns un buchet de flori pentru tovarășul reporter. Acesta, pe drumul de întoarcere, s-a tot gândit, mirosind florile, la „fericirea și bucuria părinților care au crescut 13 copii ca 13 brazi în aceeași grădină.”

De vânzare: „Cort patru persoane, vaillant, pat dublu, fotolii, radio Bucur, twetere Motorola”; „Covoare persane orientale”; „Mașină de cusut Ileana birou”; „Radiocasetofon Panasonic, aragaz, frigider, pătuț copil, stabilizator, statuetă, aparat foto Zeiss, exponometru, aparat infraroșii”; „Videodiscuri, set complet cabluri înregistrare video, videocasete înregistrate. Cumpăr rotisor mic, videocasetofon stereo cu Dubbing”; „Aragaz patru ochiuri cu rotisor electric, măsuță sticlă, măsuță cu rotile, aparat foto Polaroid, lustră. Cumpăr îmbrăcăminte deosebită pentru copil 4 ani, încălțăminte nr,17”; „Telefon memorie, bicicletă semicursieră, aparat masaj, carpetă plușată, diverse obiecte”; „Ofer câine de curte unei familii iubitoare de animale”

Se cumpără: „Piese IMS 461: două uși, sistem ștergător parbriz, diverse, stofă deosebită, costum blue-jeans.”

La televizor, programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul urmat la 19.25 de Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu – program de muncă și acțiune revoluționară. Unitatea dialectică dintre teoria și practica revoluționară în edificarea socialismului și comunismului. Documentar (color). La 19.50, Industria-programe prioritare. La 20.10 Trăim decenii de împliniri mărețe. Versuri și cântece patriotice, revoluționare (color). La 20.40, Mândria de a fi cetățean al României socialiste (color). Urmează, la 20.55, Din marea carte a patriei (color). E satul românesc înfloritor. Film documentar-artistic. O producție a Studioului de film TV. La 21.10 Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României (color). La 21.35, Te cântăm, iubită țară! Muzică ușoară românească (color). Programul zilei se încheie după Telejurnalul de noapte de la ora 21.50.

La Filarmonica George Enescu (sala Studio), Treptele afirmării artistice. Irina Mureșanu (vioară). La pian, Alma Peter-Apostoleanu. La Muzeul de artă al RSR, Recital de pian:Cristina Popescu-Stănești. Pe scena Ateneului Român, Recital de vioară: Cornelia Bronzetti. La pian, Viorica Rădoi. Opera Română pune în scenă Lucia di Lammermoor. La Teatrul de Operetă, Prințesa circului. Teatrul Național are pe afiș Moștenirea (în Sala Mare) și Torquato Tasso (sala Amfiteatru). La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (sala din Schitu Măgureanu) Trenurile mele iar în sala de la Grădina Icoanei, Cântec despre mine însumi. La Teatrul Nottara (sala Magheru) Floarea de cactus iar în sala Studio, Cuibul. La Teatrul Ion Creangă, Stop, în top Daniela. La Studioul de teatru IATC, Prof. dr. Omu.

Pe marile ecrane, la cinematograful Lumina, ciclul de filme românești „Victoria împotriva fascismului – oglindită în film”. Noi, cei din linia întâi. În alte cinematografe rulează O vară cu Mara, Vacanța cea mare, Sosesc păsările călătoare, Martori dispăruți, Detașamentul 33, Cântecele lui Benny More, Agentul de legătură nr. 8, Întâlnire amânată, De la literatură la film.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG