Luni 10 iulie 1989

Vreme caldă cu cer în general senin. Cad averse de ploaie la deal și munte în nordul țării. Vântul suflă slab până la moderat. Temperaturi minime de la 15 la 22 de grade și maxime de la 30 la 35 de grade.

Organizația Națiunilor Unite publică raportul critic al lui Dumitru Mazilu în legătură cu drepturile omului din România. Mazilu era raportor din 1985 la ONU însă începând din 1986, fusese pus sub stare de arest la domiciliu de autoritățile de la București. Diplomatul român va reuşi totuşi să-şi trimită clandestin Raportul în Occident, care va fi publicat pe data de 10 iulie 1989 ca document oficial ONU. Dumitru Mazilu s-a născut în Bacău pe 24 iunie 1934. A absolvit Facultatea de Drept la București în 1959. Și-a susținut doctoratul la Cluj în 1964 cu teza Funcții coercitive ale statului. A predat la Ștefan Gheorghiu și la Școala de ofițeri ai Securității de la Băneasa unde a și fost director. A primit gradul de colonel de securitate. Din anii 70 a intrat în diplomație și a ajuns raportor al RSR la ONU unde, în ultima perioadă înainte de a intra în disidență, a fost membru al subcomisiei Națiunilor Unite pentru combaterea discriminării și protecția minorităților și apoi la Comisia pentru drepturile omului. Era în arest la domiciliu din 1986 din pricina faptul că a criticat situația drepturilor omului din țară. Întrucât ar fi trebuit să prezinte un raport, a trimis scrisori la Geneva în care transmite că este arestat și nu se poate achita de responsabilități. Scrisoarea scrisă de mână și redactată în engleză a ajuns cumva în mâinile lui Perez de Cuellar, secretarul general ONU. Mazilu spunea că trăiește în teroare, că viața familiei lui este în pericol. „Ipocrizia a devenit o formulă obișnuită de guvernare în țări precum România”, scria el (citat din Michael Shafir, Raportul secției de cercetare. Document Arhiva 1989) El spune că tinerii vor să știe „cum a fost posibil să se ajungă în situația ca o persoană să fie lipsită de dreptul la hrană, la încălzirea casei în iernile aprige în care bătrânilor și copiilor li se neagă chiar și dreptul de a supraviețui. Nici măcar într-o lume de coșmar nu pare posibil să se audă despre lucrurile care se întâmplă în România de azi – copiii nou-născuți nu pot să fie înregistrați în primele trei sau patru săptămâni (pentru a reduce rata oficială a mortalității infantile) iar bătrânilor li se refuză asistența în caz de nevoie, dacă au ajuns la vârsta de șaizeci de ani.”

Tot în aceste zile a fost publicată în Occident o scrisoare a poetului Dan Deşliu, care este şi el arestat la domiciliu. În vara anului 1989 sunt arestaţi sau anchetaţi scriitorii Dan Petrescu, Liviu Antonesei şi Liviu Cangeopol din Iaşi, care s-au manifestat prin scrisori şi interviuri contra dictaturii lui N. Ceauşescu, şi fizicianul Gabriel Andreescu din Bucureşti. Acesta din urma făcuse să circule o lucrare intitulată „Pentru o filozofie a disidenţei“ și Securitatea îl ancheta din acest motiv.

Întors din călătoria sa la țară (care decursese catastrofal) Liviu Ioan Stoiciu notează conștiincios în Jurnalul său: ”Bărbierit proaspăt, zăpăcit de oboseală, la 8.30 sunt la Biblioteca Județeană unde aflu că directoarea Liliana Zaharia nu a plecat de azi în concediu de odihnă, cum era vorba: o fi vrând să ne încerce, să vadă dacă mai trecem pe la locul de muncă cu toții: Azi nu știu de ce mă întristez după ce aflu de o nuntă cu lume bună, la care au participat și scriitori, avută loc ieri, la Focșani, îmi dau seama că eu sunt undeva la o margine periculoasă a societății și că soarta m-a închis într-un laborator fără ieșire...” Consemnează apoi în jurnalul său o notă din Scânteia care avertiza în legătură cu teoriile legate de intensificarea activității solare și a efectelor acesteia asupra Terrei, „care se pretind exacte, competente, dar, de fapt, sunt lipsite de suportul științific necesar, dând expresie inclusiv goanei după senzațional.” Liviu Ioan Stoiciu se întreabă cui folosește știrea pentru că sigur cuplul Ceaușeștilor nu mergea la mare în acel an. „În orice caz, ziarul CC al PCR atrage atenția că factorul de risc este real la persoanele cu afecțiuni cardio-vasculare” etc.etc. Pentru că așa era în presa comunistă: nimic nu apărea fără un motiv anume.

Ion Andreiță vizitează Scorniceștiul având ca ghid turistic și sufletesc albumul publicat de profesor doctor Elena Bărbulescu (sora lui Nicolea Ceaușescu) Scornicești din prefața căruia citează cu fior poetic și ușor funebru „trecătorul are revelația că trăiește sentimentul veșniciei.” Gazetarul confirmă, vizitând Scorniceștiul devenit de doar vreo două luni oraș: ești copleșit de mari emoții vizitând locul natal al conducătorului. Căci și aici și acum omul sfințește locul. Călăuză este tot un Bărbulescu (Gheorghe) secretar cu probleme de propagandă al Comitetului orășenesc de partid. Faptul că Scorniceștiul devenise oraș era, zice gazetarul, doar o consfințire a unei situații de fapt: „el își cucerise cu mai mult timp înainte însușirile de centru urban. Și nu unele oarecare, ci pe acelea ale unui oraș al viitorului.” Prin urmare, deși avea doar două luni, orașul Scornicești era un soi de „oraș-etalon, navă-amiral purtându-și marele pavoaz al demnității.” Gazetarul își începe vizita din adâncurile istoriei, alături de șefii PCR și ai muzeului orășenesc care-i deschid ochii la istoria îndelungată a orașului. Căci „Scorniceștiul este o străveche vatră de locuire românească, cu o prezență vie, dinamică, în toată istoria patriei.” Scorniceștenii, constată gazetarul cu ajutorul istoriei oficiale și a albumului festiv, s-au implicat în toate marile momente istorice, „acționând pentru a-și aduce contribuția la cauza dreaptă a eliberării sociale și naționale”, după cum spunea și Ceaușescu într-o istorică vizită însoțită de istorică cuvântare. Gazetarul nu mai prididește să enumere eroii vetrei de istorie de la eroii lui Mihai Viteazul, la pașopt și Războiul de independență, culminând cu Eroul între eroi, născut „în familia de țărani săraci Andruță și Alexandra Ceaușescu”, cel care „în fruntea întregului popor, conduce ctitorirea revoluționară a patriei.” Dar, pe lângă eroii de demult, în Scornicești trăiesc eroii ai timpului prezent, deloc complexați de înaintașii lor. De pildă, „muncitori cu miresme de grâu în palme”, cele câteva mii care tocmai ce dăduseră țării cea mai fantastică recoltă de orz: peste 12 tone pe hectar, cu peste o tonă mai mult ca orice altă localitate a țării și a istorie. Recorduri au și fetele de la confecții, întreprindere înființată în 1977 și deja Erou al muncii socialiste și sunt, în 1989, pe primul loc în întrecerea socialistă. Dar succesul nu a ocolit nici Întreprinderea de pompe și subansamble autor care are producții-record care-i fac pe alții, din zone ale țării cu mai puțini eroi și, prin urmare, mai puțin protejate, să pălească de invidie. Dar Scorniceștiul rămâne un oraș-sat, o localitate agroindustrială plină de Eroi ai muncii socialiste muncind în fabrici și uzine dar și bătând câmpii ca Nea Luțu care merge în porumb „să audă cum cresc lanurile.(...) Pe drumul de întoarcere din câmp reflectam la această frumoasă însușire țărănească răsfrântă în fapte remarcabile: hărnicia, inteligența, modestia. Într-adevăr țărani cu trăsături de eroi.” Căci nu doar la oraș trăiesc țărani, ci și la sat: ei vin din satele mărginașe la muzeul din oraș cu copiii, să fie făcuți pionieri. Marin Chirea e tatăl unui băiat care tocmai depunea jurământul pe drapel și-i spune gazetarului: „Venim la Scornicești ca la unul dintre cele mai scumpe locuri ale patriei noastre: cel mai scump loc al nostru, al românilor de azi.” Nu altfel venise gazetarul și nu altfel socoteau cei cu care a stat de vorbă: doar acolo se născuse Ceaușescu!

Nicolae Giosan, președintele Marii Adunări Naționale a avut o întâlnire la sfârșitul săptămânii cu o numeroasă delegație a Uniunii interparlamentare arabe condusă de Abdelrahman Bouaraoui, secretar al Uniunii. Agerpres informează că la întrevedere au fost evocate bunele relații de prietenie existente între România și țările arabe, relații care cunosc o continuă dezvoltare, potrivit hotărârilor convenite cu prilejul întâlnirilor la nivel înalt. S-a relevat, de asemenea, contribuția pe care o pot aduce parlamentele și parlamentarii, grupurile parlamentare la promovarea cooperării româno-arabe, la imprimarea unui curs favorabil soluționării problemelor complexe din viața internațională.”

La București, în parcul sportiv Dinamo s-a încheiat turneul de box Ring București aflat la prima ediție. Au fost prezenți peste o sută de pugiliști din întreaga țară. Au câștigat la categoria semimuscă Florin Dumitru, la muscă Florin Manea, la cocoș Aurel Fieraru, la pană Marian Leondraliu, la semiușoară Alexandru Pavel; ușoară Ion Stan, la semimijlocie Nicolae Vânătoru, mijlocie mică Mircea David, la semigrea Cristian Dumitru, la mijlociu Costică Grecu, la semigrea Cristian Dumitru, la grea Dumitru Senciuc iar la supergrea Ion Dobre.

La baza nautică Dorobanți de lângă Iași a avut loc competiția internațională de canotaj academic pentru junioare Concursul prietenie. Au participat peste 170 de canotoare din Bulgaria, Cehoslovacia, RPD. Coreeană, Cuba, R.D. Germană, Polonia, URSS și România. La schif simplu a cîștigat Nadia Lung. Romînia nu a mai câștigat nicio altă cursă.

În preliminariile probei de floretă feminin pe echipe din cadrul Campionatelor mondiale de la Denver , Statele Unite, România a întrecut cu 9-2 formația Franței și cu 9-0 pe cea a Australiei. Româncele s-au calificat pentru sferturile de finală.

Se fac angajări. „Cooperativa Electrobobinaj cu sediul în Șos. Gării Cățelu încadrează de urgență analist programator, absolvent al Facultății de cibernetică, strungari, frezori, vopsitori industriali, turnători-formatori”; „Căutăm femeie pentru menaj, oferim locuință, masă și retribuție. Breaza, Prahova, Ion Dinescu”

De vânzare: „Aprindere completă Oltcit special, rulmenți, tuner Akay”; „Videocasete sigilate, bibliotecă stejar, fotolii, canapea, galerii”; „Ghete bărbătești 41, pielicele astrahan gri, vulpe roșie, stofă calitate, căldări aramă, candelabru descompletat, rame tablouri”

Se cumpără: „Videocasete sigilate, adidași 42, haină sau jachetă piele 50”; „Vas defect lipsuri: franțuzesc, chinezesc, japonez, ramă florentină”; „Instalație gaz auto, butelie aragaz, ceas brățară deosebit”; „Frigider, congelator și semicursieră”; „Femelă Pointer alb-negru, 3 ani, dresată vânătoare, cazan Vula, masă televizor, butelie.”

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. Apoi, la 19.25, Ctitorii ale Epocii de Aur. Frumusețea muncii, roadele muncii. Documentar. La 19.40, Proiectul Programului-Directivă al Congresului al XIV-lea al PCR, însuflețitor program de ascensiune a României. Știința – forță nemijlocită de producție. Documentar. La 20.05, Industria – programe prioritare. La 20.25 Tezaur folcloric în concert. La 21.00, Democrația muncitorească, revoluționară în acțiune. La 21.20 Din lumea capitalului. Documentar. La 21.35, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. Versuri patriotice, revoluționare. La 21.50 Telejurnal. Programul se încheie la 22.00.