Sâmbătă 30 septembrie 1989

Soarele răsare la ora 6.12 și apune la ora 17.59. Vremea ester în general închisă. Ploi, uneori cu caracter de aversă în cea mai mare parte a țării, mai ales în sud, centru și est. Pe alocuri, mai ales la munte, noaptea și dimineața se va produce ceață. Temperaturile maxime se situează între 15 și 20 de grade iar minimele calorice se situează între 8 și 14 grade.

Continuă potemkiada agrară cu telegrame efuzive în care diverse unități agricole din țară se laudă în fața liderului suprem cu recorduri nerușinate la recoltele de toamnă. De pildă CAP Hotarele, județul Giurgiu, raportează realizarea unei producții de 123,8 t/ha la roșii. Stațiunea de cercetare și producție legumicolă Aradul Nou, din județul Arad, pretinde că a realizat o producție de 92.4 t/ha la morcovi. CAP Șincai din județul Mureș spune că a realizat 113,42 t/ha la sfeclă de zahăr. IAS Lunca Mureșului îi transmite lui Ceaușescu că a realizat 87,35 t/ha la ardei gras iar CAP Miron Costin din județul Neamț, 81,67 t/ha. CAP Fierbinți, din județul Ialomița a raportat 122,78 t/ha la ardei capia. Stațiunea pomicolă din Mehedinți spune că a cules 40,1 tone de mere la hectar. Acestea sunt doar vârfurile de producție. Presa e plină puzderie de telegramele trimise de numeroase alte CAP-uri și IAS-uri recordmane sau doar sârguincioase, cu toate sperând să primească distincția de Erou al Noii Revoluții Agrare. În paralel, continuă și torentul de telegrame de la diverse întreprinderi de producție care „raportează obținerea unor succese de seamă în îndeplinirea și depășirea planului.” Toată lumea vrea să-i transmită „mai sus” că se achită de sarcinile primite la ultimele întruniri la nivel înalt ale partidului comunist, în principal că au realizat planul pe primele nouă luni ale anului ba unii, politrucii de la Comitetul județean Prahova al PCR, de pildă, că au îndeplinit planul pe trei ani și zece luni „la producția marfă în unitățile carbonifere și la producția de gaze în schelele petroliere” (pentru că tot era obsedat Ceaușescu de problema energiei și a industriei extractive) ceea ce le va permite să obțină „până la sfârșitul lunii octombrie (...) o producție suplimentară de 124 milioane metri cubi gaze și 36000 t de cărbune. Rafinăria Ploiești susține că au terminat la 28 septembrie planul pe trei ani și zece luni și că vor realiza suplimentar până la sfârșitul lunii octombrie o producție marfă suplimentară de 508 milioane lei. Întreprinderea electrocentrale Pitești are un anunț și mai îndrăzneț: a îndeplinit planul „pe patru ani din actual cincinal la producția marfă industrială” și astfel va realiza „la acest indicator” până la Congresul PCR o depășire de peste două sute de milioane de lei.

Corespondenții României libere merg la Întreprinderea mecanică Nicolina din Iași, pentru a vedea cum decurg adunările de dări de seamă și alegerile „desfășurate într-un climat de înaltă responsabilitate comunistă”. S-a văzut, o dată în plus, constată satisfăcuți gazetarii, că „lucrul bine făcut” este „proba de conștiință a fiecărui comunist.” Oamenii sunt motivați de viață și, în primul rând, de mândria patriotică să facă produse „care să încorporeze multă inteligență tehnică și tot mai mici consumuri de materiale, de energie, să renunțăm la importurile pe care le putem noi asimila, omologa.” Au realizat chiar unele produse noi („prin asimilație”, indiferent ce însemna asta...), realizări de natură „să stimuleze și mai mult puterea de creație, să dea măsura angajării noastre revoluționare, a conștiinței că suntem noi proprietarii avuției ce ne-a fost încredințată.” Pentru a întări disciplina s-a decis ca membrii birourilor de bază să răspundă nemijlocit de câte o formație de lucru pe motiv că o astfel de legătură „întărește rolul organizației de partid ca nucleu care gândește, acționează și finalizează întreaga activitate, contribuie la creșterea spiritului de ordine și disciplină, la sporirea exigenței comuniste pentru lucrul bine făcut, creează o mai accentuată sudură între sectoare.” Și la mina Herja, din județul Maramureș, adunările generale decurg exemplar, consideră gazetarii României libere, pentru că îmbină critica cu autocritica în mod revoluționar și constructiv. S-a spus că, deși au depășit planul cu două luni, există loc de mai mult și mai bine, vorbitorii punând în discuție „principalele aspecte ale activității de producție, de pregătire profesională și generală a tuturor membrilor colectivului care printr-o educație permanentă și sistematică, întărită de exemplul celor mai buni comuniști pot dobândi toate calitățile necesare omului nou, înarmat cu o conștiință revoluționară înaintată, capabilă să pună în practică pe pământul României opera constructivă fără precedent” concepută și inițiată de Ceaușescu și partidul. Pentru a îmbunătăți producția și activitatea în mină, inginerul Szabo Alexandru propune îmbunătățirea conținutului și eficienței muncii politico-educative. Acesta spune că „atât tematica învățământului politico-ideologic, cât și celelalte activități educative trebuie să aibă o mai strânsă legătură cu specificul sectorului, cu sarcinile concrete puse de conducerea partidului în fața minerilor (...) pentru a da țării cantități de minereu sporite și de cea mai bună cantitate.”

Cum se desfășoară aprovizionarea de iarnă organizată de consiliile populare și întreprinderile specializate în distribuirea combustibilului? Care este stadiul livrărilor?- se întreabă gazetarii de la Scânteia. Au aflat de la Adriana Tașu, director al direcție comerciale din consiliul popular al Bucureștiului, că în Capitală livrările de lemne și cărbune către populație vor fi încheiate până la finalul lui octombrie și că au primit cantitatea de cărbune stabilită 79 de mii de familii, din totalul de 85 de mii și 69 de mii au luat și lemnul repartizat. La depozitele de combustibil solid strădania principală este să combine în mod armonios lemnul de esență tare cu cel de esență moale. De asemenea să separe praful de cărbune. Unii furnizori livrează cărbunele nesortat și uneori proporția de praf depășește limitele admise. „Astfel, trei vagoane sosite de la mina Pinoasa (Erou al Muncii Socialiste – ediția 1989, n. S. Ș.) conțineau până la 90% praf de cărbune, o proporție asemănătoare având câteva vagoane expediate de la mina Peșteana, ambele din bazinul carbonifer al Gorjului.” La alt depozit aceleași plângeri din partea gestionarilor: ritmul livrărilor a încetat. Au fost nevoiți să retrimită către furnizori zece mii de tone de praf de cărbune. La depozitul de la Obor stocul de cărbune e zero în schimb cel de praf de cărbune este de 500 de tone. Ar mai fi de adus și lemnul de foc însă nu există mijloace de transport. Sunt restanțe uriașe de peste zece mii de tone care încă stau abandonate în curte furnizorilor.

Ceaușescu are oaspeți tot unul și unul. Primește delegația Adunării naționale a Republicii Zambia, care-i transmite cele mai bune urări din partea lui Kenneth Kaunda și a poporului zambian. Au vorbit despre relațiile de prietenie și colaborare româno-zambiene și despre posibilitățile de întărire a conlucrării dintre cele două țări, „în special a cooperării economice și pe tărâm tehnico-științific și diversificarea schimburilor comerciale pe baze reciproc avantajoase”, după cum precizează Agerpres. Ceaușescu le-a dat asigurări zambienilor „de sprijin și solidaritate (...) pentru abolirea politicii rasiste și de apartheid, pentru apărarea și consolidarea independenței lor naționale (a popoarelor din Africa, n. S.Ș.), pentru dezvoltare liberă, de sine stătătoare, fără niciun amestec din afară. ” Au fost de față ambasadorul Zambiei, Nicolae Giosan, președintele MAN, și Mihail Niculescu, deputat. A urmat Khaled Al-Hassan, președintele Comisiei pentru politică externă a Consiliului național palestinian. Și acesta are de transmis toate cele bune și un călduros salut din partea lui Yasser Arafat, „președintele statului Palestina” președintele Comitetului executiv al OEP. S-a discutat despre susținerea României pentru „lupta dreaptă și eforturile depuse de poporul palestinian pentru înfăptuirea aspirațiilor sale de a trăi în pace, într-o țară liberă și independentă etc.etc.” Ceaușescu a insistat, cum a mai făcut-o, asupra necesității organizării unei întruniri internaționale pe problemele Orientului Mijlociu „care să asigure poporului palestinian dreptul la autodeterminare, la existența unui stat propriu, independent, securitatea și independența tuturor statelor din zonă, instaurarea unei păci trainice în această regiune.” Și de astă dată, Ceaușescu a fost secondat de Nicolae Giosan, președintele MAN. În fine, Ceaușescu își face timp și pentru primirea ambasadorului Republicii Algeriene Democratice și Populare care-și încheia misiunea în România. Schimbul de mesaje și lozinci a fost același ca și în celelalte cazuri de mai sus. Reprezentantul lui Yasser Arafat s-a întâlnit și cu gazetarii pentru a le exprima satisfacția „pentru prilejul oferit de a asculta idei și opinii constructive despre situația din Orientul Mijlociu și din alte zone ale lumii.” El a ținut să le mai spună gazetarilor că realizările văzute în Capitală „sunt istorice. Valoarea acestora este mare și binefacerile lor vor permite populației să se bucure de ele.”

La sesiunea Adunării Generale ONU, Ioan Totu, ministrul român al afacerilor externe, a prezentat punctul de vedere al lui Ceaușescu „cu privire la actuala situație mondială.” Spune că s-au înregistrat unii pași importanți pe calea dezarmării și soluționării prin negocieri a unor conflicte internaționale, dar și că „s-a intensificat activitatea de amestec în treburile interne ale unor state, unele cercuri guvernamentale urmărind destabilizarea politică și impunerea unor condiții de conlucrare conform intereselor lor hegemoniste.” Este motivul pentru care cere Adunării ONU să convină măsuri referitoare la „răspunderea guvernelor, a instituțiilor de stat și neguvernamentale, a mijloacelor de informare în masă din toate țările pentru promovarea unor relații de prietenie și colaborare, a apropierii și respectului reciproc între state și popoare prin prezentarea corectă și obiectivă a realităților din fiecare țară, a eforturilor fiecărui popor pentru progresul său economic și social.” Vrea „eliminarea din raporturile economice internaționale a practicii condiționării dezvoltării schimburilor comerciale și a cooperării economice, de impunere a unor măsuri de reprivatizare a sectorului public, introducerea mecanismului de piață liberă și realizarea altor schimbări economice structurale specifice economiei capitaliste.” De asemenea, atrage atenția asupra intensificării activităților „organizațiilor de dreapta, neofasciste, a propagandei rasiste, național-șovine, de revizuire a granițelor” (limbaj și logică folosită și în cazul manifestațiilor de la Budapesta, prilejuite de reînhumarea lui Imre Nagy și publicarea Declarației de la Budapesta). Cere apoi stabilirea unui mercurial internațional, mai precis a unor prețuri „rezonabile, echitabile la materiile prime furnizate în țările în curs de dezvoltare, astfel încât să se micșoreze decalajele față de prețurile la produsele industriale importante și să se pună capăt, astfel, transferului de avuție din aceste țări către țările dezvoltate.” Cu această ocazie critică sistemul de credit și dobândi înalte aplicate de FMI, BIRD și alte bănci, dar și sistemul de prețuri practicat susținând că în ultimul an s-a realizat un transfer de valută din țările în curs de dezvoltare către cele dezvoltate „de cel puțin 42 de miliarde de dolari.” Era un atac concertat la adresa mecanismelor ordinii economice și politice internaționale. La Washington reprezentantul României a luat cuvântul la reuniunea anuală a FMI și Băncii Mondiale spunând că „în prezent are loc o înăsprire a protecționismului țărilor dezvoltate față de produsele țărilor în curs de dezvoltare” totodată mărindu-se „povara datoriei externe” care frânează în mod dramatic dezvoltarea țărilor în curs de dezvoltare. Ratele dobânzilor de pe piețe internaționale și chiar ale băncilor internaționale sunt la niveluri foarte ridicate și s-a inversat fluxul financiar banii circulând acum dinspre țările sărace către FMI și BIRD. Reprezentantul României (care era, de fapt, megafonul economistului din Cabinetul 1) spunea că „în problema datoriei, singura abordare realistă și eficientă este soluția globală, politico-economică, pe baza unor criterii și principii care să țină seama de nivelul de dezvoltare al țărilor debitoare, de posibilitățile lor de plată. De aceea sunt necesare adoptarea unor măsuri, sub egida ONU: anularea unei părți a datoriei țărilor mai sărace; anularea a tot ce provine din excesul de dobândă; reeșalonarea pe termen lung a restului datoriei; rate fixe și mici de dobândă (4-5% anual) și reeșalonări cu termene de grație mai flexibile. România, ca țară membră a FMI și BIRD le cere renunțarea la practica de a condiționa creditele, de a le foklosi pentru stimularea așa-zisei privatizări, a dezvoltării economiei particulare, de a pune condiții politice la acordarea creditelor care ar fi „forme de sprijinire a acțiunilor de jaf și asuprire promovate de societățile multinaționale, de capitalul financiar-bancar internațional în relație cu țările în curs de dezvoltare.” Instituțiile financiare internaționale, a mai spus reprezentantul lui Ceaușescu, trebuie să-și schimbe politicile, „să se democratizeze.”

Se fac angajări: „Îngrijesc bolnav(ă), sau ajutor menaj: îngrijire copil de la 11 luni”; „Caut persoană supraveghere copil, eventual cunoscătoare a unei limbi străine (zona Socului)”; „Caut femeie pentru ajutor menaj și îngrijire sugar”

De vânzare: „Sufragerie stejar stare nouă, covor persan și românesc, fotolii, recamier, vitrină”; „Tractor vechi 630 cu remorcă, plug, moară cu ciocănele, grup electrogen”; „Haină mouton 46-48, magnetofon Grundig TK, 2400, automatic, televizor Favorit, tub nou, vibrator masaj, pistol vopsit electric, transformator 220-110”; „Bibliotecă stil Baroc dimensiune 2/1,35m, stare excepțională”; „Sârmă ghimpată și galvanizată, de alamă de 1,2 m și de cupru, panel, pal și ataș (barcă tip Simson), tablă de fier și de aluminiu, tablouri electrice, marmură provenite din atelier demolat”; „Tensiometru electronic sovietic. Cumpăr dubluradiocasetofon deosebit, performanțe, absolut nou”; „Motoretă Mobra nefolosită, radio Maestro, picup Unitra, radio auto, butelie aragaz voiaj, cumpăr boxe 20-70 W, 8 ohmi”; „Dormitor, canapea, fotolii, covoare, carpete, recamier, bibliotecă, rafturi cărți, birou, perdele, galerii, bufet, masă, scaune, dulap, rame tablouri, frigider, televizor, magnetofon ZK 140, radio Modern, Eforie, discuri clasice, cântar, jucării, aragaz, lămpi, bicicletă pliabilă.”

Se cumpără: „Binoclu de bună calitate (Zeiss etc.) și lopățică Linemann originală”; „În perfectă stare barcă pneumatică de una sau două persoane”

La Opera Română, Trubadurul. La Teatrul de Operetă, My Fair Lady. La Sala Ateneului Român, Concert simfonic extraordinar cu formațiile muzicale ale Radioteleviziunii române. Dirijează Iosif Conta, dirijorii corurilor: Aurel Grigoraș și Eugenia Văcărescu. Solistă: Mihaela Ursuleasa. La Teatrul Național, în Sala Mare, Bădăranii. În Sala Amfiteatru, Torquato Tasso iar în Sala Atelier, Clovnii. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (sala de pe bd. Schitu Măgureanu), Noțiunea de fericire și Uriașii munților (Sala Studio). Teatrul Nottara are în program Taifun. Teatrul Mic a programat O femeie drăguță cu o floare și ferestre spre nord (de la 15) și Amurgul burghez (de la 18). La Teatrul Foarte Mic, Lewis și Alice. Teatrul Giulești joacă, în sala Majestic, Pescărușul. La Teatrul Tănase spectacolul Mi se pare că mă-nsor. La Circul de stat București, premieră: Ansamblul de circ din China (Liaoning)

Pe marile ecrane Un studio în căutarea unei vedere, Liceenii, Flori de gheață, Martori dispăruți, Artista, dolarii și ardelenii, O vară cu Mara, Temerarii de la scara doi, Liniștită ca noaptea, Nava lui Yang, Zbuciumul iubirii, Sorgul roșu, Agentul straniu.

La televizor, programul începe la ora 13.00 cu Telex. La 13.05, emisiunea La sfârșit de săptămână. La 14.45, Săptămâna politică. Programul se închide la ora 15.00 și este reluat la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. La 19.20, Sub tricolor, sub roșu steag. Versuri patriotice, revoluționare. La 19.40, Concursul de creație și interpretare de muzică ușoară românească Mamaia 1989. Selecțiuni. La 20.45, Film artistic: Alo, taxi! Producție a studiourilor din RDG. Premieră TV. LA 22.00 Telejurnal. La 22.10, Cântec și soare. Emisiunea se închide la ora 22.30.