Vineri 25 august 1989

Soarele răsare la ora 6.26 și apune la ora 20.28. Vreme în general călduroasă. Temperaturile maxime variază între 26 de grad și 33 de grade în sudul țării, cu valori ceva mai mici în nord. Minimele au ca limită de jos 15 grade în nord și 17 în sud. Ceață în zonele depresionare, deluroase sau montane.

Continuă mesajele tovărășești și frățești de Ziua Națională. Ceaușescu nu face doar băi de mulțime (descrierile manifestațiilor de 23 August din țară abundă în presa zilei) ci și de personalități externe. Erau telegrame care sunau ca niște strigăte de luptă ale comuniștilor într-o perioadă de degradare tot mai accentuată. Un fel de a face apelul de front, un front din care lipseau tot mai mulți tovarăși și prieteni. Uneori sunt trimise mai multe telegrame de la aceeași adresă, mai ales de la partidele comuniste care începuseră să piardă teren și voiau să fie mai vizibile.

Unele absențe sunt notabile (Ungaria nu trimite nicio telegramă de felicitare, deși în narațiunea oficială de la București, armata Română a susținut diviziile sovietice pentru eliberarea țării – dar este o poziție de înțeles: Partidul Comunist Maghiar a respins afirmațiile făcute de Ceaușescu în mesajul trimis pe 19 august țărilor participante la Tratatul de la Varșovia prin care solicita măsuri de urgență „pentru a opri cursul evenimentelor care urmăresc îndepărtarea socialismului din Polonia”; nici Austria nu trimite telegramă de felicitare, deși partidul și Ceaușescu se lăudau că România a eliberat parțial țara prin ofensiva în vest după insurecția din 23 august 1944.)

Kim Ir Sen, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, președintele Republicii Populare Democrate Coreene, trimite o telegramă din care se întrevede invidia prietenească față de succesele lui Ceaușescu. „Poporul coreean dă o înaltă apreciere succeselor obținute de poporul frate român, considerându-le ca realizări comune ale forțelor socialiste din lume și își exprimă solidaritatea sa fermă cu activitatea dumneavoastră consacrată lichidării totale a armelor nucleare și edificării unei lumi fără războaie.” Îi urează toate cele bune înainte de Congresul al XIV-lea, unde era de altfel invitat de onoare. „Sunt convins că relațiile tradiționale de prietenie și colaborare între partidele, țările și popoarele noastre se vor adânci și dezvolta tot mai mult în lupta comună împotriva imperialismului, pentru pace și victoria cauzei socialismului și comunismului.”

Apoi, îi mai scrie, cumva redundant și Mieczyslaw Rakowski, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Redundant pentru că în corespondența lui Ceaușescu s-a aflat și telegrama lui Wojciech Jaruzelski chiar în zilele în care partidul comuniștilor polonezi pierdea puterea și la cârma executivului ajungea Tadeusz Mazowiecki, primul prim-ministru necomunist, o premieră în rândul țărilor semnatare ale Tratatului de la Varșovia. Mazowiecki nu i-a scris lui Ceaușescu. Rakowski, ultimul prim-ministru comunist al Republicii Populare Polone, era prim-secretar al comuniștilor polonezi din iulie, și după o serie de convorbiri cu Gorbaciov a acceptat să cedeze puterea în mâinile Solidarității și aliaților ei, susținând deopotrivă cu voturile parlamentarilor comuniști învestitura guvernului. Așadar, telegrama lui, chiar dacă aparent protocolară, pare să conțină pe lângă bolboroseala diplomatică și ceva din sentimentele individului. El îi spune lui Ceaușescu că este extrem de apreciat de comuniștii polonezi pentru rezultatele lui în construcția socialismului.

De asemenea spune că e convins că „prietenia tradițională și colaborarea dintre Partidul Muncitoresc Unit Polonez și PCR, îmbunătățite cu conținut și forme noi, corespunzător cerințelor etapei actuale a construcției socialiste și proceselor care au loc în lumea contemporană, se vor întări și dezvolta în continuare pe multiple planuri, în folosul ambelor partide frățești, al Poloniei socialiste și României socialiste.” Doar că Polonia nu mai era o țară socialistă iar partidul comunist era în cădere liberă. „Vă urmăm dumneavoastră, comuniștilor români și poporului român obținerea de noi succese, spre binele clasei muncitoare și al tuturor oamenilor muncii”. Câteva luni mai târziu, în 31 decembrie 1989, Republica Populară Polonă înceta să mai existe. Rakowski a întemeiat Partidul Social Democrat care a constituit coloana vertebrală a Alianței democratice de stânga, dar stânga de sorginte comunistă nu mai avea niciun viitor în Polonia. În 1999 și această alianță dispărea fără urmă.

Ceaușescu mai este felicitat de Ziua națională și de Hafez Al-Assad, președintele Republicii Arabe Siriene („O dată cu exprimarea satisfacției față de dezvoltarea continuă a relațiilor de prieteni și cooperare care, în mod fericit, există între țările noastre, reafirm încrederea că acestea se vor întări și pe viitor, pe baza acordurilor încheiate între noi, în folosul reciproc al celor două popoare, în interesul luptei noastre comune pentru o pace dreaptă în lume, pentru înțelegere și colaborare internațională”); Saddam Hussein, președintele Republicii Irak ( „Fie ca relațiile de prietenie și colaborare existente între Irak și România să se dezvoltate și amplifice neîncetat”); Corazon Aquino, președintele Republicii Filipine („Filipinele și România au o experiență istorică asemănătoare în lupta pentru independență și aceleași aspirații de pace și prosperitate în lume. Vă urez multă sănătate și fericire personală precum și noi succese în conducerea poporului român către țelurile pe care și le-a propus.”)

Gazetele de partid consemnează manifestările organizate în străinătate cu ocazia zilei de 23 August. La loc de cinste Moscova unde se desfășoară Zilele filmului românesc” dedicată celei de a 45-a aniversare a lui 23 August. În discursurile inaugurale s-a vorbit despre „marile succese ale poporului român pe calea edificării orânduirii socialiste. (...) A fost evocat cursul ascendent al relațiilor de prietenie și colaborare pe multiple planuri dintre România și URSS, în context fiind reliefată conlucrarea fructuoasă dintre cineaștii români și sovietici.”

Primul film, în deschiderea acestui festival de film românesc, a fost Maria și marea, prezentat cu „un deosebit succes” la cinematograful Moskva, din capitala URSS. Altă manifestare a avut loc la Sofia, în organizarea organizației orășenești a comuniștilor bulgari în colaborare cu Asociația de prietenie bulgaro-română. Diverși politruci locali au vorbit despre relația între cele două țări, despre contribuția României la înfrângerea definitivă a fascismului, la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și unei părți din Austria. La cinematograful Mlada Gvardia din Sofia s-a deschis Săptămâna filmului românesc. Aici a fost prezentat în premieră filmul Iacob. Și la Berlin a avut loc la cinematograful Internațional o gală a filmului românesc. Au fost prezenți adjunctul ministrului culturii, reprezentanți ai Ministerului de externe, oameni de cultură și artă etc.etc.

La Potsdam a avut loc, sub umbrele Societății pentru răspândirea cunoștințelor științifice Urania o manifestare festivă dedicată zilei României. Aici a fost inaugurată expoziția documentară de fotografii „ Culorile Bucureștiului” și a fost prezentat filmul Romania – țară în plină dezvoltare.” La Praga, sub auspiciile Frontului Național din R.S. Cehoslovacă, ale organelor de partid și de stat regionale din Cehia de vest, la Plzeň a avut loc o adunare festivă. S-a vorbit despre semnificația victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944 în viața poporului român. La Brno și Banov au fost depuse coroane de flori la monumentele eroilor români. La Muzeul literaturii ceha Strahov din Praga a fost organizată o seară de muzică românească și cehă.

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. La 19.25, Epoca Nicolae Ceaușescu – epoca marilor înfăptuiri revoluționare. Constituția Republicii Socialiste România – carta fundamentală a marilor drepturi și libertăți. La 19.45, România – Ceaușescu – Pace. Înaltul prestigiu internațional al politicii externe românești, al inițiativelor, propunerilor și demersurilor președintelui Nicolae Ceaușescu. La ora 20.05, Proiectul Programului- Directivă al Congresului al XIV-lea al PCR, însuflețitor program de ascensiune a României. La 20.25, Copiii cântă patria și partidul. Program literar-muzical-coregrafic în interpretarea unor formații pionierești și ale șoimilor patriei, laureate ale Festivalului național „Cântarea României.” La 20.45 Învățământul în anul 45 al libertății noastre. Biografia revoluționară a școlii în biografia țării. La 21.05 Univers, materie, viață. Emisiune de educație materialist-științifică. La 21.35 Mari ansambluri folclorice – laureate ale Festivalului național „Cântarea României”. Ansamblul „Rapsodia română” al Uniunii generale a sindicatelor din România. La 21.50 Telejurnalul de noapte. Emisiunea se închide la ora 22.00.