Vineri 20 octombrie 1989

Vreme în general frumoasă și caldă. Posibile ploi ușoare în regiunile nordice. Dimineața pe alocuri sunt condiții de ceață. Temperaturi minime între patru și 12 grade iar maxime diurne între 15 și 25 de grade. În sud vor fi chiar mai ridicate izolat.

Cu ocazia unui secol de la crearea învățământului militar superior, Ceaușescu primește o nouă telegramă de la cadrele superioare în tripla sa calitate de secretar general, președinte al țării și, mai presus de toate, Comandant suprem al Forțelor armate. Îi mulțumesc, desigur, și Elenei Ceaușescu că există și că a pus educația pe un făgaș revoluționar. Dar prinosul de laude este adus Comandantului suprem. S-a vorbit despre contribuție adusă de Academia Militară „la formarea și perfecționarea pregătirii cadrelor de comandă și de stat major, la dezvoltarea gândirii militare, întărirea forței combative a armatei” scoțându-se în evidență tradițiile instituției, rolul și locul ei „în opera de apărare fără preget a pământului strămoșesc”. În anii de după război, ani ai „revoluției și construcției socialiste, tradițiile Școlii Superioare de Război au fost preluate din 1948 și dezvoltate an de an, de către Academia Militară.” Militarilor le face plăcere să-și amintească de perioada în care Ceaușescu a fost (1950-1954) ministru adjunct și șef al Direcției Superioare Politice a Armatei, având „un rol determinantă în formarea și întărirea armatei de tip nou (...), în așezarea întregului proces instructiv-educativ din armată pe coordonatele spiritului revoluționar, ale concepție despre lume și viață – materialismul dialectic și istoric – în pregătirea și promovarea de noi cadre provenite din rândul muncitorilor, țăranilor și altor oameni ai muncii. ” Meritul esențial este al lui Ceaușescu, spun ei, care „prin gândirea cutezătoare, deschizătoare de noi și ample orizonturi teoriei și practicii revoluționare, pătrunsă de o excepțională capacitate de a descifra, în fiecare etapă, cerințele dezvoltării societății românești” etc.etc.etc. a potențat „vocația creatoare a poporului nostru, plenar manifestată în perioada cea mai bogată în realizări din istoria multimilenară a poporului român.” Urmează angajamentele: cel mai important, „să depunem toate eforturile pentru perfecționarea învățământului cercetării științifice și muncii politico-educative” ca să-și însușească cu toții doctrina militară națională „al cărei strălucit fondator sunteți”. Spun, de asemenea, că, impulsionați de discursul lui Ceaușescu la deschiderea anului școlar la Iași, vor promova „stilul de muncă revoluționar, spiritul de ordine și disciplină, combativitatea față de neajunsuri, acționând cu hotărâre împotriva a tot ceea ce este vechi și perimat, pentru afirmarea cu putere a noului”, angajându-se să scoată pe porți cadre militare devotate patriei, poporului și partidului, „cauzei socialismului și comunismului, capabilă să acționeze pentru înfăptuirea exemplară a politicii partidului și statului nostru, să facă totul pentru ridicarea capacității de apărare a țării, să apere împreună cu întreaga oștire, cu eroicul nostru popor, mărețele cuceriri revoluționare, independența, suveranitatea și integritatea scumpei noastre țări – Republica Socialistă România.” La festivitatea aniversară au participat reprezentanți ai CPEX (Ion Coman) , general-colonelul Vasile Milea, membru supleant al CPEx , ministrul apărării, membri ai Consiliului de Conducere al Ministerelor Apărării și de Interne, reprezentați ai Ministerului Educației, ai Academiei, generali, ofițeri, veterani de război etc.

Adrian Vasilescu explică pe prima pagină a Scânteii de ce societatea socialistă este o societate a dreptății și egalității sociale. Pornește de departe, de dincolo de negura vremurilor, pentru a stabili necesitatea valorilor fundamentale pe care se clădesc societățile (astăzi aceste „valori” sunt numite „narațiuni”). Este o realitate valabilă și pentru poporul român. Sunt valori vechi, moștenite genetic dar și valori de dată recentă, „născute în anii revoluției și construcției socialiste.” Mai ales, desigur, după Congresul IX. Iar printre aceste valori, de o importanță deosebită este „sistemul democrației muncitorești-revoluționare.” Cum ar fi putut fi altfel, de vreme ce „noua orânduire socială se construiește cu poporul (...) și pentru popor” astfel că „democrația și socialismul, umanismul sunt de nedespărțit.” Ideea, precizează Adrian Vasilescu, îi aparține lui Ceaușescu și „are profunde rezonanțe în strategia partidului nostru de dezvoltare economică și socială a patriei” constituind „coloana vertebrală a întregului sistem de democrației muncitorești-revoluționare”. Astfel că oamenii noi trebuie să țină minte mantra „cu poporul, pentru popor” pentru că „pe acest adevăr se întemeiază viziunea unitară a partidului, a secretarului său general și a întregii națiuni române cu privire la asigurarea progresului multilateral al țării.” Este motivul pentru care partidul, insistă Vasilescu, a instituit forme de democrație participativă care permit poporului să se implice în decizie pentru soluționarea tuturor problemelor țării. „De la consiliile oamenilor muncii și adunările generale ale proprietarilor, producătorilor și beneficiarilor, în unitățile economico-sociale, până la congresele și consfătuirile naționale, pe ramuri de activitate, o paletă largă de modalități concrete asigură transpunerea în fapt a adevărului că socialismul se construiește cu poporul, pentru popor.” Socialismul, așadar, face ceea ce burghezia de pe vremuri nu a făcut. Aceasta s-a mulțumit să întemeieze conceptul de „egalitate” pe un „abstracționism politic.” Democrația nici nu ar fi posibilă oricum sau doar o abstracțiune într-o societate „scindată în clase antagonice, în bogați și săraci, în care inegalitatea economico-socială este o realitate structurală”, transformând „dreptul într-o ficțiune.” Nici noile doctrine burgheze nu sunt mai empatice. Ele „vântură ideea că relațiile de inegalitate sunt proprii oricărui sistem viu” și, prin urmare, „inegalitatea economică și socială sunt naturale” preferând să vorbească despre o „iluzorie” „egalitate a șanselor”. Iluzorie pentru că bogăția, spune Vasilescu, e concentrată în câteva mâini. „Dar această realitate este acoperită cu insistență de o propagandă mistificatoare” Asta pentru că se face elogiul virtuților capitalismului, concomitent cu „denigrarea idealurilor socialiste și realitățile socialismului.” Această viziunea face parte, spune politrucului din „politica struțului” cu care încearcă ideologii capitaliști să escamoteze criza umanitară a sistemului. Spre deosebire de capitaliști, concepția partidului întemeiată pe principiile socialismului științific dovedește că „numai relațiile economice echitabile pot să determina deplina egalitate între oameni.” Mereu prin democrație s-a înțeles puterea poporului. În socialism, clasele exploatatoare au dispărut pentru totdeauna și, odată cu ele, exploatarea. „Au fost dispărut inegalitățile sociale și naționale. Statul însuși a dobândit un caracter nou, a devenit stat al oamenilor muncii, al democrației muncitorești-revoluționare.” Democrația românească are o geometrie complexă, de la congrese și consilii la nivel național, la consiliile oamenilor muncii și adunările general, cu toate sub conducerea partidului. „Buna funcționare a organismelor democratice reprezintă o cale sigură pentru valorificarea deplină a tuturor energiilor creatoare ale națiunii, a experienței și înțelepciunii maselor în opera de construcție socialistă. Iată de ce perfecționarea continuă a democrației constituie o cerință obiectivă.” Iar politrucul explică scurt paradoxul democrației centralizate, prin faptul că partidul este centrul vital al întregii societăți și chiar dacă poporul deține puterea politică, rolul conducător revine partidului comunist. Cumva, în socialism democrația populară devenea o formă de tiranie a partidului condus desigur în mod discreționar de secretarul de partid. „Socialismul este de neconceput fără o reală democrație revoluționară: dar nici democrația socialistă nu se poate concepe fără o puternică afirmare a rolului conducător al partidului unic al clasei muncitoare, al întregului popor.” Prin această logică circulară se putea explica și justifica orice: de la formele de justiție paralelă ale organelor de partid din întreprinderi și instituții, până la intervenția în economie și societate în numele binelui suprem. Pe bună dreptate, Adrian Vasilescu conchide că „relațiile socialiste de proprietate, rolul de primă importanță al producătorului în societate și poziția lui față de mijloacele de producție (...) atestă legitimitatea socialismului ca mod de organizare a unei societăți a dreptății și a echității.”

Pentru că pescuia mereu după noi tovarăși de drum sau doar pentru a mai băga bățul prin Cortina de fier, în amintirea zilelor când era considerat copilul teribil al lagărului comunist, Ceaușescu îi trimite o telegramă lui George Bush, președintele SUA în care-și exprimă profunda compasiune în legătură cu pierderile de vieți omenești provocate de cutremurul de pământ din 17 octombrie 1989. Ceaușescu renunțase la începutul lui 1988 (aici, stenograma ședinței CPEx) la clauza națiunii celei mai favorizate dar se prea poate ca spre sfârșitul lui 1989, când avea nevoie ca aerul de schimburi comerciale externe, să regrete amarnic. Că se gândea că nu strică să încerce o reluare, pe alte poziții, a vechilor legături o spun întâlnirile pe care le-a avut cu oameni de afaceri americani sau canadieni.

Ceaușescu îl primește pe trimisul special al președintelui Republicii Islamice Iran, adjunct al ministrului de externe care i-a înmânat un mesaj și cordialele salutări din partea președintelui Iranului Ali Akbar Rafsanjani. S-a vorbit, cum altfel, despre întărirea relațiilor de colaborare economică, politică, tehnico-științifică dintre cele două țări. „A fost reliefată însemnătatea întăririi în continuare a conlucrării dintre România și Iran pe arena mondială, în vederea creșterii contribuției celor două țări la edificarea unei lumi a păcii și securității, destinderii și cooperării internaționale.” Este o întâlnire care pune la punct vizita de stat pe care o va face Ceaușescu în decembrie chiar în zilele reprimării mișcărilor de protest de la Timișoara. La primire a participat și Ioan Totu, ministrul afacerilor externe.

În Parlamentul ungar, după negocierile reprezentanților PMSU și cei din opoziție, s-a decis amendarea substanțială a Constituției: printre altele, numele țării va fi Republica Ungaria, renunțându-se la vechea denumire de Republica Populară Ungară, Adunarea Națională capătă puteri sporite, se adoptă pluripartitismul și principiile economiei de piață.

În prima zi a Turneului internațional de handbal feminin care se desfășura în Olanda, echipa României a învins-o pe cea franceză cu 27 la 19.

De vânzare: „Haină astrahan 50, guler și căciulă nutrie noi, haină imitație astrahan nouă (52)”; „Cojoc bărbătesc 46, difuzoare medii 60W, calculator programabil TI59”, „Videocasete imprimate impecabil, noutăți, teleobiective, superangular, teleconvertor, diverse accesorii foto noi”;„Mobilă sufragerie, dormitor, bibliotecă, covoare românești și persane, mașină de cusut, frigider Zill, butelie, aragaz cu 4 ochiuri, reșou, lustruitor parchet, diverse obiecte”; „Magnetofon Rostov sigilat, pioleți, carabiniere. Cumpăr cărucior Sport, diode Schatchy”; „Radiant la gaze sau butelie nou”; „Aragaz, mașini, reșouri, eventual cu regulator sau butelie”; „Pui Dog german, serviciu masă China, set cergi lână”; „Dormitor stil, covoare, cuier, radiocasetofon auto, măsuțe, saune, lustre, îmbrăcăminte 50, 46, clasoare antene veselă, rechizite, rame pentru tablouri, diverse gospodărești”; „Apartament 4 camere, Cal. Moșilor, sufragerie nuc, masă TV”; „Rochie lungă, albă, măsură 44-46, de ocazie deosebită. Mobilă clasică sufragerie. Aștept provincia”; „Butelie 7 l, radiant gaze, aragaz voiaj, televizor Clasic, cort, radio Gloria-Modern, haină piele, remorcă autor, barcă pneumatică, protbagaj autor, masă sufragerie”

Se cumpără: „Ceas Patek Philippe, Vacheron, Constantin, Universal Geneve, aparat foto Leika”; „Motor barcă 45-60 CP, Nikon plus accesorii. Vând scaune față Trabant noi + piese”; „Statuetă bronz, păpușă cap porțelan, acvariu deosebit, tabacheră, secretaire Bahut”; „Volga pe benzină”; „Chitară clasică de concert marcă de prestigiu”

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară La 19.30, Partid și țară – o unică voință. La 19.45, Glorie, nepieritoare glorie! Cântece patriotice, revoluționare. La 20.00, România în lume. Documentar. La 20.20, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român. Creșterea continuă a volumului exportului, baza asigurării unei balanțe comerciale active. La 20.40, Copiii cântă patria și partidul. Program literar-muzical-coregrafic. La 21.00, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român. Comunismul înseamnă știință! Știință la nivelul cel mai înalt!” - Mobilizator îndemn pentru tânăra generație. La 21.20, Univers, materie, viață. Emisiune de educație materialist- științifică. La 21,50, Telejurnalul de noapte. Emisiunea se încheie la ora 22.00