Miercuri 13 decembrie 1989

Soarele răsare la ora 7.42 și apune la ora 16.36. Vremea e în continuă încălzire dar noaptea și dimineața rămân încă reci. Cer variabil în sud și sud-est. Se semnalează precipitații temporare (lapoviță, ninsoare) însă temporar și pe alocuri. Temperaturile minime sunt cuprinse între -14 și -4 grade iar cele maxime se situează în general între -5 și 5 grade. Ceață și depuneri de chiciură, în special în sud-estul țării.

Politrucii au intrat deja în perioada sărbătorilor de iarnă de rit comunist: este 13 decembrie și se celebrează 71 de ani de la manifestația muncitorilor, „viguroasă expresie a hotărârii (muncitorimii) de a-și câștiga prin luptă și eroism drepturile, de a apăra și promova idealurile nobile, imprescriptibile de libertate națională și dreptate socială” cum scrie Șerban Cionof în Scânteia tineretului. El pretinde că această manifestație, care altminteri putea slăbi administrație României abia reîntregite și periclita însăși unitatea țării (noroc că era, după obiceiul propagandei de partid și de stat, mult exagerată și hipertrofiată), „a reprezentat o dovadă concludentă a hotărârii de neclintit a muncitorimii noastre (...) de a-și apăra și promova drepturile.” Faptul că tipografilor, principalii actori ai manifestației din Capitală, li s-au alăturat și alte categorii de muncitori ar fi reprezentat o dovadă a unității de acțiune „a celui mai înaintat detașament al întregului popor, conștiința neabătută a muncitorimii că ea avea rolul determinant în schimbarea istorie.” Este ce a dovedit, trei ani mai târziu, „făurirea PCR, un moment de însemnătate fundamentală în lupta clasei muncitoare, pentru salvgardarea eforturilor întregului popor în lupta împotriva asupririi, a fascismului”. În fine, tot ce a urmat a fost rezultatul materialist-dialectic al manifestației din 13 Decembrie, conchide politrucul și acest prilej „ne reafirmă nedezmințita convingere că cel mai înalt omagiu pe care-l putem aduce jertfei minunatelor generații de înaintași este de a nu precupeți niciun efort pentru înfăptuirea cu succes a obiectivelor de dezvoltare economico-socială a țării, stabilite de Congresul al XIV-lea a partidului, pentru ridicarea pe noi și tot mai importante culmi de progres.”

Rețeaua de unități de servire rapidă a Bucureștiului se extinde, spune Informația. Ceaușescu vizitase nu demult piețele bucureștene și dăduse dispoziție în această privință pentru ca oamenii să nu mai piardă vremea cu bucătăreala și cumpărăturile. Ar fi însemnat nu doar o economie de timp, ci și de gaze, energie electrică. Dacă alimentele erau gătite, era greu de distins care era calitatea materiei prime (cât de stricate sunt legumele, de pildă) plus că oamenii strânși în jurul unui cazan cu mâncare pot fi controlați mai bine. Cele mai spectaculoase numere de dresaj au fost realizate cu ajutorul unei înțelepte utilizări a metodelor de înfometare în masă. Indiferent care era motivul, Ceaușescu a dispus extinderea rețelei spunându-le oamenilor din activul de partid și de stat că este o acțiune prioritară. Consiliul popular al Bucureștiului a dispus așadar să reorganizeze, modernizeze și reprofileze peste 180 de magazine din tot orașul, informează R. Groapă de la Informația Bucureștiului. Această măsură „a contribuit la îmbunătățirea substanțială a desfacerii principalelor produse agroalimentare.” S-a extins, de asemenea, rețeaua de bufete (lacto-baruri, Expres cu servire rapidă, pentru consumul pe loc sau la domiciliu) „localuri ce s-au dovedit a fi deosebit de apreciate de către zecile de mii de consumatori care le trec zilnic pragul”. De pildă, într-una dintre incursiunile prin oraș făcute de Ceaușescu în ultimele luni, magazinul din bd. Magheru nr. 34-44 a fost transformat într-un Expres. „De la deschidere, în tot timpul programului de funcționare, consumatorii găsesc la linia de autoservire o gamă variată de gustări, aperitive, diverse preparate culinare, de bună calitate, prezentate în mod atrăgător.” S-a amenajat și un raion unde mâncarea poate fi luată acasă „care de asemenea este extrem de apreciat.”S-a extins și expresul „Gospodina” (cum li se spunea metonimic pe vremuri) și la parterul blocului Turn din Piața Națiunilor Unite. „În bucătăria alăturată, unde totul se pregătește sub privirile consumatorilor, se prepară zilnic numeroase sortimente de gustări, aperitive, supe, ciorbe, dulciuri de casă ș.a. Care se oferă pentru consum pe loc, diferite semipreparate pentru consumul la domiciliu (o bună parte dintre ele fiind porționate și preambalate).” Se fac și abonamente săptămânale pentru meniuri complete. În felul acesta s-a organizat o rețea de peste o sută de unități Expres „care permit ca servirea populației să se efectueze în minim de timp, pe toată durata programului de funcționare”. Dar acesta e doar începutul. Consiliul popular voia să împânzească orașul, mai ales zonele de intensă circulație pietonală, cu simigerii, plăcintării, ceainării, lacto-baruri și alte asemenea, să aibă omul cu ce-și omorî foamea. Aflaseră ei din manualele de psihologie a mulțimilor că aglomerarea unor cetățeni înfometați într-un singur loc poate duce la o masă critică mortală.

Și pentru a-i face pe oameni să petreacă organizat, Consiliului popular punea la dispoziție cetățenilor dornici de distracție 148 de unități cu o capacitate de peste 31 de mii de locuri pentru a petrece finalul anului. Aveai, de altfel, de ales: petreceai acasă, în plapumă, în fața televizorului, în excursiile organizate în stațiunile montane sau participând la „atractivele reuniuni organizate în cadrul diferitelor întreprinderi și instituții din Capitală”. Mii de tineri, scrie Informația, se vor îndrepta în seara Revelionului către Complexul expozițional al cărui pavilionul central va fi „la fel ca și în anii precedenți, o gazdă deosebit de ospitalieră.” Dacă nu au prins bilet, atunci pot petrece în cantinele restaurant de la Grivița Roșie, Casa Scânteii, Electroaparataj, IPRS Băneasa, Progresul, Policolor, 23 August și altele asemenea din cadrul fabricilor și uzinelor unde se organiza Revelionul „pentru colectivele de oameni ai muncii.” Se vor organiza tombole cu produse culinare preparate de maiștri bucătari, cofetari, patiseri dar și cu alte surprize. Se vor deschide puncte de vânzare pentru măști, produse de artizanat, articole de confecții și tutungerie. În fiecare local unde se organizează Revelionul se vor desfășura programe muzical-distractive cu ajutorul artiștilor de frunte, cântăreți de muzică ușoară și populară iar în cazul cantinelor de întreprindere se produc formațiile și artiștii laureați ai Festivalului național Cântarea României. În fine, ca o concesie făcută bunei-dispoziții și veseliei organizate de biroul organizației de bază, programul localurilor unde se desfășoară activități cetățenești în noaptea de Anul Nou se prelungește până la 6 dimineața.

Ce cadouri să pună românii în sacul lui Moș Gerilă? Maria Cuibuș le recomandă noile magazine recent deschide pe bulevardul Victoria socialismului, dacă s-au săturat să se înghesuie pe scările rulante ale marilor magazine Victoria sau Unirea. Magazinele de pe bulevardul preferat al lui Ceaușescu sunt „însemne ale eleganței și ale unui comerț modern care tinde spre perfecțiune.” Rafturile lor își atrag clienții cu „ultimele modele de tricouri, rochii de seară, costume bărbătești, blănuri, gablonzuri, parfumuri.” Aici sunt puncte de desfacere pentru tricotaje de la Arta-Alba Iulia, Arta populară – Craiova, Hărnicia -Sfântu Gheorghe etc. care se adaugă celor executate „ de întreprinderi reputate ca Tricodava din Capitală, Tricotex din Tg. Mureș. „Ce poate fi mai util în acest sezon decât un pulover care să se asorteze unei fuste sau unui pantalon?” se întreabă candid gazetara. Se găsesc pulovere de toate felurile, zice ea, în cele mai ciudate și șocante geometrii. Sunt pulovere cu țesături florale de roz pe negru, intarsii de mătase albă sau PNA de un verde crud, de dantelării „discret insinuate pe tricot”. Mai sunt rochii de mătase naturală, voal sau pânză topită, cămăși din tercot pentru bărbați. La fel și sacouri din fire fine, căciuli sau gulere de blană. La raioanele de cosmetică de pe Victoria socialismului se găsesc „renumitele game Acantha, Bellatrix, Gerovital, Miss Otilia, cu cremele, parfumurile, pudrele sau rujurile lor” mereu de actualitate. Li se pot asocia lănțișoarele și colierele din inox lucrate de meșteșugarii din Deda, florile decorative de la Arta Sibiu, pandantivele, cerceii și broșele din metal făcute de Metalurgica București, poșetele de seară cu aplicații de strassuri și paiete. Urmează să se pună în vânzare coliere din cristal și porțelan romînesc, scrumiere din pietre semiprețioase execurtate la Berca, Buzău, butoni concepuți de cooperativa din Jimbolia. Cine spune că românii nu au ce-și dărui unul altuia?

Uteciștii sărbătoresc Anul nou prin muncă patriotică. Brigăzile tinerilor din bazinele miniere Motru și Rovinari raportează că au extras săptămâna anterioară cu 6000 de tone de cărbune mai mult decât era prevăzut în plan. De asemenea, au transportat suplimentar 150 de mii de mc de steril. De asemenea au făcut lucrări de pregătire pentru abataje de mină pe 40 de metri lineari și au recondiționat piese de schimb în valoare de 300 de mii de lei. Trei mii de tineri din aceleași bazine au lucrat peste orele de program extrăgând 7500 de tone de cărbune peste plan. De asemenea au degajat trei mii de mc de steril și au recuperat și recondiționat 420 de suporți metalici. Au reparat și trei combine de înaintare în subteran. Și, pentru a îmbina teoria cu practica, la Întreprinderea minieră Motru a fost prezentată expunerea „Documentele Congresului al XIV-lea al PCR – perspective luminoase pentru ridicarea patriei pe noi culmi de progres și civilizație socialistă.”

La televizor, emisiunea începe la 19.00 cu Telejurnal. Înfăptuim hotărârile marelui forum al comuniștilor români! La ora 19.25 În dezbatere: Documentele Congresului al XIV-lea al PC. Dezvoltarea democrației muncitorești-revoluționare – necesitate legică a făuririi cu succes a socialismului. Documentar. La 19.50, Din marea carte a patriei socialiste. Deschideri spre viitor. Producție a studioului de film TV. La ora 20.10, Trăim decenii de împliniri mărețe. Versuri și cântece patriotice, revoluționare. La ora 20.40, Puternică mobilizare pentru îndeplinirea exemplară a planului pe luna decembrie și pe întregul an. La ora 21.00 File de glorioasă istorie. În aceeași vatră străbună. La ora 21.20 Generația Epocii Nicolae Ceaușescu – generația victoriei socialismului în România. Tânăra generație educată în spiritul cinstei, al dragostei de muncă, al patriotismului revoluționar – gata oricând să apere cuceririle socialiste, să ridice țara pe cele mai înalte culmi de progres și civilizație. La ora 21.40 Te cântăm, iubită țară. Muzică ușoară românească. La ora 21.50 Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00.

La Ateneul Român, Confluența artelor (Muzică – literatură – plastică) spectacol realizat de Cristina Vasiliu – Secolul lui Leonardo da Vinci. La Opera Română este dublu spectacol cu Cavaleria rusticana și Paiațe. La Teatrul de Operetă e reprezentație cu Tinerețea unui artist. În Sala Mare a Teatrului Național, Ploșnița. În sala Amfiteatru, Cine te iubește. În Sala Atelier, Cartea lui Ioviță. La Teatrul Bulandra se joacă Mizantropul. La Teatrul de Comedie, Slugă la doi stăpâni. La Nottara, sala Magheru, Micul infern. În Sala Studio a teatrului, Sculptură în os. La Teatrul Giulești, sala Majestic, Iarna când au murit cangurii. La Teatrul Ion Creangă se joacă Cenușăreasa. Teatrul Constantin Tănase a programat Mi se pare că mă-nsor, la sala Savoy. La Sala Victoria pe scenă, Cavalcada râsului.

La cinema rulează Există joi; Enigmele se explică în zori; Nea Mărin miliardar; Revanșa; Cei care plătesc cu viața; Un studio în căutarea unei vedete; Un comisar acuză; Rochia albă de dantelă; Vânătorul de senzații; Fără prieteni; Nu e ușor cu bărbații; Potopul III-IV; Miss Arizona; O seară de iarnă la Gagra; Ultima ninsoare.

Sergiu Nicolaescu și-a legat numele de o serie de megaproducții (Dacii, 1966; Mihai Viteazul, 1970) sau filme cu ilegaliști, toate urmând cu fidelitate linia Institutului de Istorie Militară unde avea prieteni buni. S-a distribuit, narcisic, în rolul marilor figuri istorice sau al unor eroi de înaltă ținută morală. Ciclul dedicat comisarului Moldovan/Miclovan este un clasic al genului de thriller „Cântarea României” în care realitatea se amestecă în doxe toxice cu ficțiunile de partid și de stat. Comisarul se luptă cu mâinile curate cu legionarii care răvășesc o Românie descompusă de conducerea burghezo-moșierească. Nicolaescu și l-a ales ca model pe comisarul Alimănescu, un criminal din perioada intebelică, trimis de partid să-i lichideze pe condamnații politici incomozi, cu pedepse prea lungi. Desigur, așa ceva nu scria în cronicile cinematografice de-atunci. Părea chiar că Moldovan nu ar prea vrea să intre în partid, dar acceptă să fie tovarăș de drum și debarasor oportunist al dușmanilor marii revoluții sociale și naționale etc.etc. Filmele au făcut vânzări serioase. Însă în decembrie 1989 Nicolaescu nu e prezent în cinematografe doar prin cele două filme (Un comisar acuză, 1974 și Revanșa, 1978) din seria comisarului Moldovan, prin filmul Mircea care era de fapt materializarea pe celuloid a discursurilor ceaușiste despre rezistență, independență, patriotism, ci și cu Nea Mărin miliardar, o comedie simpatică despre confuzia dintre legendarul nea Mărin și un milionar american venit în România socialistă să-și răscumpere fata răpită de gangsteri. După multe comicării rezultate din qui-pro-quo-ul cu pricina, milionarul își răscumpără fata cu ajurotul locotenentului Columbo și bogătanul se duce în vizită la Băilești. Filmul este cel mai văzut film românesc, conform topului realizat de Uniunea autorilor și realizatorilor de film din România. Sergiu Nicolaescu a dus-o bine și înainte și după (atât de bine că nu a părut să scandalizeze prea tare pe nimeni faptul că interpretează rolul regelui Carol I într-una din fanteziile sale istorice.) El a fost unul dintre regizorii preferați ai regimului Ceaușescu: dispunea de tehnica și efectivele armatei, de bugete impresionante pentru a da consistență filmică propagandei protocroniste ceaușiste. Se pare că a avut și o relație constantă cu Securitatea Statului. Oamenii se obișnuiseră într-atâta să-l vadă cu pistolul mitralieră în mână că nu s-au mai mirat când a apărut pe 22 decembrie după-amiază la fereastra Comitetului Central ridicând arma deasupra capului, cum ar fi făcut comisarul Moldovan după o luptă cu legionarii. Ba chiar l-au aplaudat ca la cinema și-au simțit mai siguri pe ei. După aceea, Nicolaescu a făcut carieră și în noul regim, ca senator PDSR. A fost membru al comisiei care ar fi trebuit să aducă lumină în dosarul Revoluției române.