Joi 12 octombrie 1989

Soarele răsare la ora 6.26 și apune la ora 17.37. Vreme răcoroasă mai ales în vest, nord și centru. Cer variabil cu înnourări accentuate în nord-vest și nord, unde pe alocuri va ploua. La munte, la altitudini de peste 1800 de metri ploaia se va transforma în lapoviță și ninsoare. În vest și în zonele subcarpatice se produce brumă iar în zonele de depresiuni, ceață Temperaturile maxime se situează între 12 și 22 de grade iar cele minime între zero și 10 grade.

Are loc ședința Consiliului Politic Executiv. Conform agendei Elenei Ceaușescu, ședința s-a desfășurat între 10.30 și 11.50 și pare-se că a început cu o diatribă a lui Ceaușescu, iritat de înfrângerea României în fața echipei daneze de fotbal în preliminariile Campionatului mondial de fotbal. Apoi Elena doamna a primit mai mulți demnitari dintre care, cel mai mult a stat la ea în cabinet ministrul Sănătății (să fi fost în legătură cu starea de sănătate a șefului statului, mereu în declin?) Apoi, înainte de ședința de lucru cu soțul despre organizarea și modernizarea chimiei, o discuție de seară care a durat aproape o oră și trei sferturi, s-a văzut aproape o oră cu fiul cel mic. Unii spun că punea țara la cale, alții că-l certa pentru escapadele sale.

În „Dispozițiunea privind munca de partid” emisă de Comandamentul Aviației Militare se vorbește despre pericolul ca, „în scopul creării convingerii că agresiunea împotriva țărilor socialiste are un caracter justificat” inamicul ar putea desfășura „o intensă acțiune de influențare psihologică, prezentând denaturat și tendențios realitățile din țările socialiste.” Ar determina astfel solidaritatea și simpatia opiniei publice din țările NATO. „Este de așteptat ca, în următoarele zile, acțiunile de propagandă psihologică să crească în intensitate, să se diversifice ca forme și metode, predominând emisiunile de radio și televiziune, lansarea de zvonuri false, calomnierea conducerii de partid și de stat prin toate mijloacele de informare în masă.” Se precizează de asemenea, că inamicul „va folosi, probabil, grupuri de cercetare-diversiune, elemente teroriste și reacționare pentru crearea unei stări de nesiguranță și teamă.” Printre operațiunile psihologice ar fi și atacul informațional și lansarea de din avioane a unor materiale de propagandă pentru a slăbi încrederea populației. Însă, se spune în document, starea de spirit a armatei este bună „militarii și populația civilă sunt hotărâți să se opună cu dârzenie inamicului, să apere cuceririle revoluționare, independența și suveranitatea patriei, mergând până la sacrificiul suprem”. (cf. Alesandru Duțu, Revoluția din decembrie 1989. Cronologia, Institutul Revoluției Române)

Intelectualii de partid și de stat continuă să dezbată în Scânteia (dar nu numai) Proiectul Programului-Directivă și Tezele pentru Congresul al XIV-lea. Dumitru Ghișe spune că „Educația politică și culturală devine (...) o condiție importantă a progresului social și uman, a atingerii nobilelor scopuri configurate în Programul partidului nostru.” Apoi laudă partidul că a dat șanse democratice la cultură pentru toată lumea pentru că socialismul, bazat pe „principiile eticii și echității socialiste” a asigurat „accesul maselor largi la creațiile spirituale cele mai înalte.” Pe de altă parte, masele populare, „geniul inepuizabil și mereu creator al poporului” au un rol determinat în crearea culturii noi și partidul a creat acest mediul de expresie care este Festivalul Național Cântarea României, un festival „al muncii și hărniciei, implicând o largă și cuprinzătoare activitate de creație cultural-artistică și științifico-tehnică” grație căruia „cultura devine un puternic instrument al întăririi noii societăți, al educării prin muncă, în spiritul eticii și echității a întregului popor.” Este cadrul în care au fost obținute „succese notabile prin apariția unor creații valoroase, inspirate din prezentul socialist al patriei, cultura socialistă îmbogățindu-se cu noi și importante realizări în toate domeniile creației științifice și literar-artistice etc.etc.” Trebuie însă amintite și „rămânerile în urmă”, „minusuri din activitatea educativă.” Încă mai sunt sesizabile discrepanțe „între tabloul uman viu, bogat de o mare diversitate și de o pregnantă înălțime morală, civică și patriotică oferit de realitatea noastră socialistă” și personajele pe care le propune unele lucrări „cu slab impact educativ” care au un mesaj confuz, derutând prin lipsa de orizont filosofic, prin neclaritate. Altele „deși au idei bune, vădesc o slabă calitate artistică.” Or în artă, filosofează Dumitru Ghișe, nu contează că ideile sunt bune, dacă nu emoționează, sunt moarte. De aceea critica trebuie să fie mai fermă față de lucrările cu mesaj confuz, „fără orizont filosofic, să combată totodată nonvaloarea, militând pentru o înaltă calitate artistică a tuturor lucrărilor, pentru o mai mare bogăție ideatică a creației inspirate din realitățile României contemporane” pentru că, „noua condiție umană din societatea noastră socialistă trebuie să-și găsească o reflectare și mai substanțială, convingătoare, emoționantă în literatură și artă.” Dumitru Ghișe a cochetat cu filosofia și a publicat cărți despre umanism, existențialism și locul omului în materialismul științific. Își lua în 1960 doctoratul în filosofie la Universitatea din Cluj. A primit Ordinul Meritul cultural clasa a II-a și a IV-a, Steaua RSR clasa a III-a, Ordinul Tudor Vladimirescu. Vicepreședinte al Consiliului Educației Socialiste între 1971 și 1977. A fost membru în Comitetul Central al PCR din 1970, deputat în MAN din 1985. Muzicologul Vasile Donose crede și el că documentele Congresului oferă „o solidă orientare programatică și metodologică, creează condiții și premise noi, științific fundamentate pentru impulsionarea și ridicarea proceselor culturale la un superior nivel de abordare și înțelegere a vieții, a existenței.” Stimulat de vorbele îmbărbătătoare ale secretarului general al PCR, muzicologul îi îmbie pe români să treacă la acțiune pentru ca fiecare membru al societății „să fie un om cult, înarmat cu cele mai noi cuceriri ale geniului uman, cunoscător al legilor obiective ale naturii și societății”. Imboldul mobilizator venit din genunile politicii reprezintă, crede Vasile Donose, imperativul unui demers social-politic cu profunde semnificații umaniste la orizontul căruia contradicțiile, deseori imaginare dintre știință și viața spirituală a oamenilor (...) se vor armoniza la nivelul unei înalte conștiințe morale.” Iar fenomenul care ajută sinteza și coagularea forțelor naționale este Festivalul Cântarea României care antrenează nu doar afirmarea talentelor, ci și „un dialog continuu și nemijlocit al publicului cu valorile creației și interpretării” impunând, în ultimă instanță, „expresia participării directe a poporului la făurirea culturii de azi.” În fine, spune Vasile Donose oamenii de cultură și creație trebuie să promoveze mai ferm o artă umanistă, „profund educativă, inspirată din realitățile contemporane, combătând lipsa mesajului, spiritul de imitație ce se mai face simțit în unele lucrări. Avem tradiții minunate, dispune de mari rezerve de vitalizare a artei: viața și munca poporului nostru.”

În Informația Bucureștiului Ion Butnaru spune că teatrele muncitorești din capitală „au o contribuție deosebită la diversificarea mișcării artistice de amatori, la sporirea aportului acesteia în vastul proces al modelării omului nou, cu o înaltă conștiință politică, profesională, etică și estetică.” Pentru a avea acest impact, teatrele muncitorești are în repertoriu lucrări inspirate din realitate, „din tumultul prefacerilor contemporane”. Unul dintre teatrele muncitorești este, de pildă, cel de la Întreprinderea de Confecții și Tricotaje care se află sub patronajul Teatrului Național și se bucură „de sprijinul competent și exigent al unor regizori, actori, scenografi apreciați astfel că teatrul ICT s-a afirmat în ediții succesive ale Cântării României „drept un factor de creație și educație cu un profil distinct, cu o personalitate artistică demnă să se împlinească armonios cu fiecare premieră, cu fiecare apariție în fața oamenilor muncii”. Au în repertoriu piese de actualitate, cum ar fi O clipă de încredere, scrisă de Dragomir Magdin și inspirată din viața tinerelor muncitoare de la ICTB. Piesa a primit premiul I la a VI-a ediție a Cântării României. Altă creație teatrală interpretată de actrițele de la ICTB este „Inimă fierbinte” de Octavian Sava, piesă despre destinul unei tinere din acele zile (în care a debutat Diana Gheorghian ajunsă, între timp, actriță la Teatrul Național din Craiova) Primul succes al teatrului a fost montarea piesei satirice Vânzări-cumpărări de Dumitru Solomon. Au mai câștigat un loc întâi la Festival cu evocarea scenică „O seară la Union”. Tot artiștii de la textile au avut ideea să inițieze concursul Masca devenit între timp competiție la nivel de municipiu. Alexandrina Filip de la ICTB a câștigat o mască de aur și una de argint. Ea interpretează cu predilecție eroine muncitoare prinse de febra producției și iubirii de colegul de secție. Îi spune gazetarului: „Activitatea mea în acest colectiv, precum și cea di cadrul brigăzii artistice a întreprinderii răspunde nevoii lăuntrice de a comunica acele gânduri și sentimente, acele năzuințe și idealuri ce animă tânăra generație, pe fiecare dintre noi. Ne însuflețește aspirația spre împlinirea profesională prin strădania proprie, printr-un acut sentiment al responsabilității față de calitatea muncii noastre, față de înfăptuirea exemplară a sarcinilor de producție, condiție obiectivă a propășirii tuturor.”

Liliana Nițescu, de la Scânteia tineretului, s-a dus la Întreprinderea de Mașini Grele București să stea de vorbă cu uteciștii de acolo a căror viață politică și efervescentă este demonstrată de susținuta activitate de propagandă audiovizuală făcută „atât la nivelul comitetului UTC cât și la nivelul celor 93 de organizații de tineret.” A stat de vorbă cu secretarul UTC Ștefan Nicolau să afle cum de este așa eficientă propaganda iar acesta „a subliniat atenția pe care uteciștii o acordă desfășurării în condiții optime a acțiunilor de propagandă.” Omul adusese un dosar unde avea înregistrări făcute la zi cu date și cifre concrete, care să reflecte realizările și lipsurile. Dar știe exact ce vrea: „Activitatea de propagandă, ne spune el, reprezintă pionul principal, mobilizator, al tuturor acțiunilor și inițiativelor politice, având ca scop imediat educarea tinerilor în spirit comunist, formarea în rândurile acestora a unei conștiințe de tip nou, care să țină în permanență pasul cu mărețele și glorioasele înfăptuiri economice și politice ale epocii înnoitoare pe care astăzi o trăim.” Pentru a fi mai eficienți au înființat la nivel de organizație o „Comisie de propagandă și cultură” care-și desfășoară activitatea pe mai multe paliere dar care au același obiectiv unic: „creșterea angajării revoluționare a tinerilor, participarea lor la cote tot mai înalte în scopul progresului productiv al întreprinderii.” Dar cum arată propaganda vizuală? Sunt, în primul rând gazetele de perete în cadrul fiecărei organizații (adică 93 la număr) care cuprind materiale despre „cele mai importante evenimentele politice ale acestui sfârșit de ani”. Se realizează săptămânal și o emisiune de radio săptămânal numită Ora tineretului care conține știri politice interne și internaționale și un raid-anchetă realizat „sub forma unei analize minuțioase a activități curente a fiecărui comitet UTC în parte. Biroul respectiv este supus uni interviu privind realizările și nerealizările colectivului. Gazetara a mers prin secție să vadă propaganda utecistă în natură iar la secția Turbine a fost încântată de numărul mare de gazete de perete, vitrine, panouri și diverse afișe „reflectând tematici referitoare la: calitatea muncii ,rezultatele Festivalului național Cântarea României și ale competiției de masă Daciada, noutățile din biblioteca tehnică și economică.” A mai văzut și Panoul întrecerii uteciste unde se aflau angajamentele de muncă ale colectivelor fruntașe, colțul inventatorului cu brevete de invenție și colțul întârziaților „unde periodic sunt afișate numele absenților nemotivați și ai întârziaților de la diferite locuri de muncă.” Toate acestea sunt amplasate în locuri circulate să fie văzute de cât mai multă lume. Sunt realizate exemplar „atât din punct de vedere al calității materialelor afișate, cât și al esteticii afișajului folosit”. Articolele se înlocuiesc frecvent și se abordează „în exclusivitate subiecte de maxim interes politic și educativ.” La gazeta de perete a colectivului 34 stă de vorbă cu beneficiarii mulțumiți de articolele care cuprind periodic „și probleme legate de participarea uteciștilor la ședințele cercurilor de învățământ politico-ideologic, informații despre spectacole, organizarea de excursii și seri distractive, anunțuri privind organizarea de expuneri și mese rotunde pe teme de educație materialist-științifică, juridică și medicală precum și propuneri ale tinerilor de a înființa cercuri pe teme de filosofie, materialism dialectic și istoric, economie politic, istorie și ateism științific. Doru Ene, secretarul UTC de la laboratoare este cel care deține în această lună fanionul galben. Este un însemn transmisibil și deținătorul este câștigătorul concursului Cea mai bună gazetă de perete. Doru Ene are visuri de mărire: vrea să îmbunătățească activitatea de propagandă, să schimburi de experiență între organizații și instructaje. Cu toții spun că vor ca prin intermediul articolelor de la gazetă să vină în întâmpinarea Congresului XIV și afirmă că „principala preocupare a tinerilor, ridicarea pregătirii profesionale și politice la cote tot mai înalte de muncă și creație reprezintă o datorie de onoare, un obiectiv de importanță majoră care își pune cu putere pecetea pe întreaga lor activitate prezentă și viitoare.”

La Întreprinderea Electroputere din Craiova, peste 250 de tineri execută reparații curente pentru patru electrocare, au finalizat realizarea a 15 pompe pneumatice tip LD 517 și au efectual lucrări pentru punerea în funcțiune a unui motor de mare putere. Firește, în timpul liber și peste plan. La Întreprinderea de transformatoare și motoare electrice Filiași, 350 de uteciști au făcut lucrări de bobinaj și au montat un lot de 60 de trafe de 1600 de KVA, 14 motoare gabarit 225 la 75 kW/1500 rot/min. Tot în Dolj, 1700 de uteciști din CAP Moțăței, Dăbuleni și Poiana mare participă la recoltarea legumelor și a fructelor. Alți 1050 depănușează porumbul cules de pe 1100 de hectare iar 400 de uteciști mecanizatori fac arături și pregătesc terenurile pentru semănăturile de toamnă pe 820 de hectare. La Centrul de creație și cultură socialistă din Craiova are loc concursul profesional Trofeul energeticianului la care participă peste 200 de uteciști din toate județele, câștigători ai fazelor pe centrală. În organizațiile UTC din Craiova și Calafat s-a desfășurat ciclul de expuneri-dezbatere cu tema „Epoca Nicolae Ceaușescu – Epoca grandioaselor realizări ale socialismului.” Au participat peste 200 de tineri. De asemenea tot la Centrul de creație și cultură socialistă din Craiova a avut loc o masă rotundă cu tema: „Programul-Directivă și Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului – documente de însemnătate cardinală pentru viitorul socialist și comunist al României.” Uteciștii brigadieri pe Șantierul național al tineretului Câmpia Caracal, jud. Dolj, au realizat lucrări pentru irigații pe 40 de mii de hectare și mai au două mii pe care promit să le pună în funcțiune până la Congres. Aceiași brigadieri au desecat și repus în circulație 15800 de hectare de terenuri mlăștinoase și au regularizat 13 km de văi. Angajamentul luat de cei 500 de brigadieri a fost îndeplinit prin realizarea planului de muncă patriotică cu 150%.

Într-un meci care a avut loc la Copenhaga, România a pierdut, în preliminariile Cupei Mondiale la fotbal cu 3 la 0 în fața echipei Danemarcei. La Bârlad echipa de rugby a României a întâlnit într-un meci amical echipa din Samoa de Vest pe care a învins-o cu 15-10. În cadrul Campionatelor balcanice de scrimă pentru juniori care au loc la Complexul sportiv 23 August are loc proba de floretă pe echipe. În cadrul competiției masculine locul întâi a revenit echipei României urmată de Iugoslavia, Grecia și Bulgaria. De asemenea întrecerea feminină a revenit și ea României urmată de Bulgaria, Iugoslavia, Grecia și Turcia.

Se fac angajări: „Întreprinderea de turism, hoteluri și restaurante București, încadrează urgent paznici cu domiciliul în București”; „Biblioteca Municipală Mihail Sadoveanu încadrează urgent în condițiile prevăzute de lege, șofer-mecanic, absolvent liceu, posesor carnet de conducere literele B, C, D, domiciliul stabil în București”; „Leagănul pentru copii nr. 1 din Bd. Miciurin, scoate la concurs conform legii posturile de: director adjunct economic, achizitor și încadrează portar”; „Unitate cultural sportivă (zona Tei) angajează paznici, zugravi-vopsitori, instalatori sanitari, amenajatori terenuri sportive și muncitori necalificați”

De vânzare: „Cromatic 09, Sport, adaptat video, haină bizam măsura 46, Oper Kadet și piese”; „Convenabil mobilă dormitor Solka cuptor aragaz, cadă baie, mașină de cusut Singer, recamier simplu, bibliotecă mare”; „Sufragerie Gordoba originală, butelie voiaj 7 litri cu ceas, tacâmuri alpaca, casete, sufragerie florentină.”; „Dog german pui, magnetofon Akai, haină hamsteri negri”; „Sufragerie florentină, salonaș vienez, diverse mobile, obiecte casnice”; „Casă la curtem zonă centrală, încălzire lemne, necesare reparații și bicicletă Pegas ergonomică”; „Minicombină muzicală, lustră semicristal deosebită, fototapet cai, adidași 42, blue-jeans 44 prespălați Puma, discuri, cutie machiaj deosebită”; „Haină blană lup siberian, jachetă vulpe roșie noi, măsura 46-48, căciulă vulpe, covor persan 2,5/3,5 m”; „Dacia 1300 fabricație 1983, scurtă piele și cojoc bărbătesc măsura 54, cojoc cu glugă 42, covor Tebriz 2/3, tacâmuri deosebite, televizor Venus, cameră tineret Brândușa, corpuri bibliotecă Dana, lustră 8 brațe”

Se cumpără: „Video nou, sobă ardere completă”; „Videocasete sigilate, aspirator deosebit, absolut nou, stabilizator tensiune”; „Telecolor, generator electric pe benzină sau motorină, boxe auto”; „Îmbrăcăminte modernă calitate deosebită damă 41-42, bărbătească 46048, similar încălțăminte 37,41, aragaz deosebit, geantă deosebită, numai noi.”

Opera Națională a programat Nunta lui Figaro. Teatrul de Operetă, O noapte la Veneția. La Teatrul Național în Sala Mare se joacă O scrisoare pierdută, în Sala Amfiteatru, Torquato Tasso, în sala Atelier, Clovnii. Pe afiș la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, Omul cu mârțoaga, în sala din bd Schitu Măgureanu. În sala Studio a teatrului se joacă Dimineața pierdută. La Teatrul de Comedie, Arma secretă. La Teatrul Nottara (sala Magheru), Într-o dimineață și Al patrulea anotimp în sala Studio. La Teatrul Mic, Arta iubirii iar la Teatrul Foarte Mic, Lewis și Alice. În sala Majestic a Teatrului Giulești se joacă Bărbierul din Sevilla. La Ion Creangă se joacă dimineața Turandot și seara, Romanțioșii. În Sala Savoy a Teatrului Tănase se joacă Mi se pare că mă-nsor iar în Sala Victoria, Cavalcada râsului.

Pe marile ecrane rulează: Ciuleandra, Furtună în Pacific, Cortul roșu, Miss Arizona, Fata fără zestre, O farsă pentru cuscru; Omul de pe Bulevardul Capucinilor.