Miercuri 11 octombrie 1989

Soarele răsare la ora 6.25 și apune la ora 17.38. Vremea se îmbunătățește treptat, începând din sud-vestul țării dar se va răci. Cer variabil, cu înnorări accentuate. Ploi, pe alocuri cu caracter de aversă, cad pe arii relativ extinse în jumătatea de nord a țării. La munte, lapoviță și ninsoare. Ceață în zonele joase. Temperaturi minime între 2 și 12 grade și maxime între 10 și 20.

Ziua și vizita de lucru. Vizitele, de fapt, că face mai multe pe zi. Și de astă dată Nicolae Ceaușescu străbate, cu suita lui, piețele, complexele comerciale agroindustriale și Institutul de cercetare științifică și ingineri tehnologică pentru mașini și utilaje agricole. Cuvintele de ordine sunt: respectarea cu strictețe a prevederilor legale, întărirea ordinii și disciplinei, desfășurarea unui comerț modern. Să se asigure prepararea pâinii la un nivel de calitate superior, să se respecte tehnologiile stabilite, să existe permanent în brutării mai multe feluri de pâine și cât mai multe specialități. Azi celor care au trăit acele vremuri li se par fanteziste pretențiile lui Ceaușescu. Pâinea se cumpăra în multe zone ale țării pe cartelă și chiar dacă era luată la liber nu aveai voie să iei mai mult de o pâine de om, două – dacă te plăcea vânzătoarea. În gări, reporterii de televiziune făceau emisiuni în care îi demascau pe țăranii care veneau în oraș să cumpere pâine pentru că la ei la țară nu se găsea. În magazine nu se găseau decât franzele de 2,20 și, eventual, intermediare de 3,60. În acea zi, Ceaușescu a vizitat și complexele comerciale din Unirea și Delfinului unde „au fost discutate principalele probleme legate de dezvoltarea și modernizarea în continuare a acestui sector al industriei alimentare”. Și din nou Ceaușescu îi laudă pentru totul și le cere să utilizeze mai bine spațiile existente și să se organizeze mai bine pentru a-și putea dubla capacitatea de producție în scurtă vreme. Le-a cerut să monteze o linie suplimentară de pregătire a mâncărurilor, să crească gradul de mecanizare a tuturor operațiilor, să respecte „cu strictețe” regulile de igienă. Ideea care pare să-l bântuie în acele zile este de a centraliza prepararea alimentelor pentru a elimina consumul casnic al gazelor pentru prepararea mâncării. Spațiul din sălile de producție, le-a spus el miniștrilor și băgătorilor de seamă care-l urmau, trebuie să fie folosit pentru pregătirea mâncăturilor calde. Diversificarea preparatelor culinare, mai spunea el, trebuie corelată cu necesitatea de a se asigura în fiecare zi 5-6 meniuri diferite. Și i-a dat ordin ministrului alimentației „să întocmească un program cuprinzător de modernizare a tuturor unităților de acest gen, prin care să se asigure sporirea considerabilă a producției de mâncăruri calde și semipreparate. Acolo trebuie să se lucreze în două schimburi, „pentru a se realiza un număr tot mai mare de meniuri diverse, de bună calitate, pentru locuitorii Capitalei.” A mai cerut de asemenea să fie repuse în funcțiune unitățile de autoservise „Expres”. Apoi s-a reîntors la Institutul de cercetare științifică și inginerie tehnologică unde mai fusese cu o săptămână înainte reluând discuțiile pe tema tractoarelor, combinelor și utilajelor tot mai performante. Specialiștii i-au prezentat nivelul de mecanizare „la principalele culturi, programul de mecanizare a lucrărilor de arat, fertilizat cu îngrășăminte organice, semănat și balotat paie, programul de recoltare a grâului și cel de strângere în știuleți a porumbului pentru boabe, transportul culturilor de toamnă, precum și structura optimă a bazei energetice din agricultură.” Cu toții, ingineri, maiștri, experți i-au mărturisit preocuparea lor să producă tractoare, mașini și utilaje cu randamente sporite în vederea executării mecanice a tuturor lucrărilor agricole pe toate tipurile de sol existente. Și aici, ca și prin piețele pe unde bântuise în acele zile, Ceaușescu a fost primit „entuziast” de mii de oameni „ai muncii” care au scandat „cu însuflețire” minute în șir: Ceaușescu – PCR!; Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres! „exprimând, odată cu ferma lor voință, și hotărârea de a face totul pentru înfăptuirea politicii interne și externe a partidului, care deschide țării noastre orizonturi tot mai largi spre viitorul luminos al comunismului.”

Se raportează, în continuare, recolte-record. La soia, consiliului județean Iași spune că s-au recoltat 5,65 tone la hectar. La ceapă în județul Olt se raportează că s-au făcut 70,6 tone la hectar. CAP Jirlău din județul Brăila, anunță că a făcut 120,5 tone la hectar de ardei gras iar CAP Surdila-Găiseanca susține că a realizat 126,2 t/ha la tomate. În județul Alba, CAP Mirăslău raportează altă producție record: 112,55 t/ha la sfecla de zahăr. Asociația economică de stat și cooperatistă legumicolă Izvoarele din jud. Giurgiu spune că a realizat 70,2 t/ha la vinete.

Victor Felea, urmărind de departe viermuiala Capitalei, scrie în acele zile în jurnal: „Șeful statului a făcut ieri o nouă vizită într-un mare magazin alimentar din Capitală. Se pare că în ultimele zile nemulțumirea muncitorilor bucureșteni s-a manifestat mai susținut (poate tocmai la ședințele de partid) iar ecourile ei au ajuns mai sus decât de obicei. Așa se explică preocuparea specială a conducerii pentru problemele alimentației. E însă o preocupare ce nu va da rezultatele scontate, fiindcă nu există mărfuri suficiente pentru satisfacerea nevoilor interne, ele figurează doar pe hârtie, în telegramele umflate prin care i se anunță Șefului mari producții... iluzorii. Totul merge la export. Oare el chiar nu știe acest lucru?” Nu uită să consemneze, din lumea universitară faptul că Ion Dodu Bălan tocmai fusese numit rector al Universității din București. „Vestea, deși m-a surprins ca o bruscă necuviință, nu mă mai uimește acum. Puterea își împlântă adulatorii acolo unde vrea. Vorba francezului: Tel maître, tel valet.”

Gazetarii își continuă controalele prin piețe. Nicolae Băbălău de la Scânteia vizitează Piața centrală din Craiova unde legume și fructe nu prea se găsesc, în schimb dă de vânzători indolenți, rău-voitori, leneși, obraznici sau șmecheri. Acolo sunt dosite câteva mii de borcane cu mazăre sute de kilograme de fasole verde conservată iar roșiile nu se vindeau decât cu punga clientului (deși aveau o sută de kilograme de pungi în depozit): Marfa mai căutată o păstrăm pentru zilele de sâmbătă și duminică, îi spune responsabilul de Gostat. Unitățile sunt aprovizionate doar în zilele de sărbătoare, îi spune economistul de la biroul comercial al pieței. Dar și când aprovizionează, o fac haotic iar furnizorii nu respectă condițiile de calitate. În Slobozia există 22 de unități comerciale de legume și fructe. Se plătește pentru sortarea produselor la producător însă sunt unii ca de pildă cei de la cooperativele din Amara sau Scânteia, care nu respectă contractele: „De bună seamă, gradul scăzut al conștiinței de producători, al simțului etico-moral al celor din unitățile respective alterează calitatea produselor destinate consumului oamenilor muncii, al populației.” Dar nici măcar șefii nu se sinchisesc de situația aceea, se scandalizează gazetarul Mihai Vișoiu. „Lipsa simțului gospodăresc, indisciplina și nepăsarea față de calitatea produselor destinate aprovizionării populației se strecoară uneori, din păcate, chiar și pe lângă măsuri menite să asigure o bună activitate, dar care nu sunt suficient urmărite.” De pildă măsura ca roșiile, mai perisabile, să fie vândute în ziua livrării iar cele rămase să fie destinate industrializării. Unii gestionari, însă, nu vor să se mai chinuie și se străduiesc să primească marfă cât mai puțină. În ziua în care gazetarul și-a făcut rondul, câțiva gestionari refuzau să mai primească marfă deși mai aveau ore bune până la închidere. Problema e că nu se fac controale, spune gazetarul, nici de stat, nici obștești, astfel au fost posibile aceste acte de indisciplină, „de ignorare a intereselor cetățenilor, ba chiar de păgubire a unităților, prin reducerea planului de vânzări.”

La Ministerul Finanțelor a avut loc ședința Comisie Centrale pentru sprijinirea acțiunii de economisire. S-au discutat măsurile pentru organizarea Săptămânii economiei „ce se desfășoară în fiecare an în perioada 25-30 octombrie.” S-a discutat despre Casa de Economii și Consemnațiuni, punându-se în evidență faptul că indicatorii de economisire au crescut. Populația deținea 24,5 milioane de librete de economii iar soldul general al economiilor populației era de 22,7 ori mai mare ca în 1963. CEC are 10377 de unități în toată țara și au apărut forme noi de economie cum ar fi conturile curente personale și depunerile prin virament pe bază de consimțământ scris. Pe atunci peste șase sute de mii de oameni își depuneau economiile în felul acesta. În cadrul Săptămânii economiei vor avea loc, conform planului aprobat în ședința Comisiei Centrale pentru sprijinirea acțiunii de economisire, schimburi de experiență, simpozioane, consfătuiri, expuneri, proiecții de filme, mese rotunde, expoziții cu cele mai bune afișe prezentate la concursul cu tema „Avantajele economisirii la CEC” și cu lucrări de artă plastică realitate de elevi la concursul cu tema Economisirea la CEC- foloasele personale și generale ale actului economisirii. De asemenea, spune Petre Popa în Scânteia, la centrele de cultură și creație socialistă Cântarea României „vor avea loc spectacole cultural-artistice cu un pronunțat caracter educativ iar în marile întreprinderi, pe șantiere și platforme industriale, în cartiere și la sate se vor organiza puncte mobile de informare și servire promptă a depunătorilor.” Pe data de 26 octombrie se serbează Ziua elevului econom și pentru a marca acest moment se vor organiza numeroase manifestări specifice menite să contribuie la educare tinerei generații în spiritul economiei, iar data de 31 octombrie coincide cu sărbătorirea în RSR și alte țări a Zilei mondiale a economiei.

Tinerii continuă să efectueze ore suplimentare în cadrul muncii patriotice. În Hunedoara, în cadrul „Lunii record în recuperarea materialelor refolosibile”, tinerii din județ s-au angajat să recupereze 50 de tone de fier vechi și alte materiale refolosibile. 450 de uteciști de la Combinatul siderurgic Hunedoara anunță, sub umbrela aceleiași acțiuni, să recupereze 150 de tone de fier vechi iar alți 300 de tineri se angajează tot acolo, în cadrul „acțiunilor de muncă în sprijinul producției”, să repare 10 armături de înaltă presiune, două oale de turnare, 26 de role de bandă transportoare, cinci cilindri hidraulici. Ei spun că vor recupera patru tone de praf electrofiltru și zece tone de cărămidă refractară. 250 de uteciști mineri de la Întreprinderea minieră Deva vor să realizeze 25 de tone de lemn de mină, să extragă peste plan 15 tone de minereu complex și să recondiționeze 150 de bucăți de piese de schimb. Între timp, la cariera minieră Mintia are loc expunerea cu tema: Proiectul Programului-Directivă și Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului, documente de inestimabilă valoare pentru viitorul socialist și comunist al patriei.” La Întreprinderea minieră Barza-Brad este prezentată o altă expunere: Tineretul României – detașament activ al luptei pentru pace, progres și colaborare între popoare. La Centrul pentru creație și cultură socialistă din Deva are loc o seară de muzică și poezie patriotică destinată tinerilor. O altă seară similară are loc la Centrul de creație și cultură socialistă din Petroșani. La Cluj a avut loc, vreme de două zile, simpozionul Tineret, competență profesională, creativitate și informatică în învățământ și economie organizat de Comitetul județean UTC Cluj în colaborare cu Centrul de cercetări pentru problemele tineretului. Au venit cadre didactice, cercetători, specialiști și elevi din București, Cluj, Iași, Timiș, Arad etc. Lucrările ne spune Ioan Gavra în Scânteia tineretului, „au abordat teme și aspecte esențiale ale integrării socio-profesionale a tinerilor” și de un larg interes au fost cercetările legate de introducerea calculatorului în procesul instructiv-educativ.

Nicolae Ceaușescu îi scrie lui Rezső Nyers. E o telegramă rece și prevenitoare. Nyers fusese ales președintele Partidului Socialist Ungar și Ceaușescu îi spune că e convins că, împreună, „pe baza principiilor egalității în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc relațiile dintre PCR și PSU, dintre țările noastre vor cunoaște un curs pozitiv, de colaborare, înțelegere și bună vecinătate, în interesul poporului român și poporului ungar, al cauzei socialismului, progresului și păcii în lume.” Nu mai vorbește despre prietenia și armonia popoarelor vecine, nici nu mai are nimic „călduros” sau „vibrant” de adăugat. Nyers prezidase, cu patru zile înainte, Congresul extraordinar al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar care s-a transformat cu acea ocazie în Partidul Socialist Ungar care se pronunța pentru o societate pluralistă și economie de piață. Nyers a spus în discursul său că, date fiind schimbările din cadrul societății ungare, rolul PMSU se încheiase și era nevoie de un nou partid „care nu putea să fie socialist” care să se implice profund în reforme la toate palierele sociale. Economie de piață și pluralism erau exact acele reforme care, spunea Ceaușescu, ar aduce țările socialiste înapoi în capitalism.

În acele zile avea loc Plenara CC al Partidului Comunist Cehoslovac și Miloš Jakeš îi critică pe cei care voiau „destabilizarea socialismului, slăbirea rolului conducător al partidului și discreditarea acestuia.” Spune că restructurarea este necesară dar că nu va permite ca partidul să piardă influența.

Pe ultima pagină a Scânteii, un lung articol despre succesul înregistrat de apariția la Cairo a cărții Progrese în chimia și tehnologia polimerilor de Elena Ceaușescu. Cartea a apărut, în limba engleză, sub egida Academiei de cercetări științifice și tehnologice din capitala Egiptului. Se publică telegrama transmisă de președintele Academiei, care era și membru al guvernului egiptean. Acesta spune că „Academia noastră se simte onorată să publice această lucrare în Egipt, cu convingerea că va avea o contribuție deosebită la informarea cercurilor noastre științifice asupra înaltului nivel la care a ajuns cercetarea științifică și tehnologică în România.” Apoi i se adresează direct Elenei Ceaușescu spunându-i că oamenii de știință egipteni urmăresc cu admirație „activitatea dumneavoastră științifică și eforturile pe care le depuneți în alte domenii ale vieții politico-sociale din țara dumneavoastră” etc. etc., mai ceva ca presa de propagandă. În prefața cărții se spune că apariția ei este „un eveniment de excepție, de o covârșitoare importanță pentru oamenii de știință egipteni și ai comunității științifice arabe, în general”

Circul de Stat București anunță că de la 15 octombrie va avea loc spectacolul extraordinar al circului din Sofia: Arena atracțiilor. În reprezentație: dresuri de tigri, urși, câini acrobați, cămile, yaci, elani, maimuțe și șerpi. Cascadorie pe cai, Numere acrobatice de mare atracție. Momente comice cu Bobby și Palio – comicii circului bulgar.

Marți seara a avut loc la Holbaek meciul dintre selecționatele de fotbal ale Danemarcei și României contând pentru Campionatul european de tineret. Românii au câștigat cu 2 la 1. Golurile au fost marcate de Ilie Dumitrescu, Răducioiu și Vingaard pentru oaspeți. Miercuri seara are loc meciul echipelor de seniori ale celor două țări. În sala de atletism a Complexului sportiv 23 August din București se desfășoară Campionatele balcanice de scrimă pentru juniori. Proba de floretă a fost câștigată de Laura Badea care a învins-o cu 8 la 5 pe colega sa Ioana Ionescu. În finala probei masculine, a câștigat Andrei Săveanu cu 10 la 5 față de S. Ionaș.

Se fac angajări:„ Caut femeie serioasă pentru îngrijire copil 4 ani, zona Crângași”; „Caut femeie 25-45 de ani, internă (eventual externă), cu experiență, îngrijire băiat 2 ani și jumătate și fată 5 ani și jumătate (eventual și menaj ușor). Preferăm provincia”

De vânzare: „Rostov 105 S1 sigilat, televizor Astronaut, garnitură hol, dulap haine, pat relaxa”; „Covor Tebriz, șifonier, patine hochei, casete audio imprimate, diapozitive, vederi turistice”; „Haină blană măsură 48, stare foarte bună”; „Videoplayer cu înregistrare Național, autoradiocasetofon revers Uniset, port bebe import, cămală blue-jeans, cojoc nou 56, cort două persoane”; „Singur curte, cu grădină, trei camere, baie boiler, bucătărie cu gresie, posibilități garaj, lângă metrou, tramvai, autobuz. Aragaz cu butelie”; „Baba Novac, apartament două camere, excelent, zonă parc, complez comercial, metrou, cu telefon, aragaz, hol Thonet, hol mic stil brâncovenesc, mobile, mașină cusut Singer, radiouri Philips colecție”; „Minicasetofon, butelii aragaz voiaj, transformator. Cumpăr injector automat păcură cu preîncălzitor nou sau puțin folosit.”; „Lada 1500 fabricație 1979, vioară Steiner și aparat acupunctură”;„Elegante: pat cu două fotolii, garnitură hol, covoare, oblinzi, măsuțe, serviciu masă și ceai, cergă, pilotă, perne, casetofon mic Philips, videocasete sigilate, îmbrăcăminte”; „Pianină J.S. Bach, placă bronz, corzi încrucișate, perfectă stare, cojoc damă măsura 46”

Se cumpără: „Televizor color în garanție, antenă, geacă piele”; „Mașină tricotat cu una sau două plăci, cu cartelă, masă originală, haină sau scurtă piele, geacă blue-jeans 54-56 noi și cojoc fabrică.” „Haină (jackă) piele model deosebit și ochelari de soare Ray Ban și casetofon auto, nou”; „Geacă piele, canadiană (pufoaică), pantofi Otter Salamander (similar), mărimea 41, ceas quartz, modele deosebite”; „Tapet deosebit, calculator științific, fototapet, costum blue-jeans 44-46 deosebit”

La Ateneul Român e Seară de sonate. Opera Română prezintă Capodopere simfonice în viziuni coregrafice. La Operetă, Prințesa circului. În Sala Mare a Teatrului Național, Titanic Vals. În Sala Amfiteatru, Contrabasul iar în Sala Atelier, Act venețian. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra se hoacă Omul cu mârțoaga, în sala din bd. Schitu Măgureanu și Cântec despre mine însumi, la sala Studio. Teatrul de Comedia a programat Scaiul. În sala Majestic a Teatrului Giulești se joacă Să nu-ți faci prăvălie cu scară. La Teatrul Ion Creangă se joacă Belmondo al II-lea. La Teatrul Tănase, în sala Savoy, Cavalcada râsului.

Pe marile ecrane rulează: Un studio în căutarea unei vedete; Ciuleandra; Cortul roșu; Miss Arizona; Fata fără zestre; O farsă pentru cuscru.

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. Urmează la 19.30, Partid și țară – o unică voință. Industria – programe prioritare. La 20.05, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. Etapele procesului recoluționar și stadiul actual de dezvoltare a societății socialiste românești. La 20.30, Trăim decenii de împliniri mărețe. Versuri și cântece patriotice, revoluționare. La 20.55, Țara în anul Congresului al XIV-lea al PCR. Edificatoare prefaceri socialiste. La 21.15 Înalta răspundere patriotică revoluționară a tineretului pentru viitorul României. La 21.35, Te cântăm, iubită țară! Muzică ușoară românească. La 21.50 Telejurnal. Programul se încheie la ora 22.00