Duminică 1 octombrie 1989

Vreme răcoroasă, rece chiar în nord și în nord-est. Cer variabil cu înnorări accentuate în est, temporar cad ploi pe arii relativ extinse. La munte și în zonele deluroase precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperaturile continuă să scadă. Minimele sunt cuprinse între 2 și 12 grade mai coborâte în depresiuni. Maxime se situează, în general, între 12 și 18 grade. Dimineață se produce pe alocuri, în vest și centru, ceață.

La Varna, în R. P. Bulgaria, a avut loc, la finalul lui septembrie, Consfătuirea secretarilor cu probleme internaționale ai comitetelor centrale ale partidelor comuniste și muncitorești din țări socialiste. Reprezentanți unul din unul. Din partea României socialiste, Ion Stoian, membru supleant al CPEx, secretar al CC al PCR (care reprezenta întru totul punctul de vedere al lui Nicolae Ceaușescu). Au discutat despre „problemele actuale ale activității internaționale a partidelor lor” și s-a stabilit că la nivel mondial se fac simțite două tendințe: cea de destindere, de dezarmare și pace și alta reprezentată de forțele acționând „de pe poziții imperialiste” care încearcă să mențină cursul „spre confruntare și încordare”, continuând politica de presiune și dictat, de sporire a înarmărilor, acțiunilor„ îndreptate împotriva socialismului și păcii”.Însă nu e cazul să deschidă sticla de șampanie, spun politrucii țărilor socialiste pentru că „în cadrul NATO se promovează, ca și înainte, doctrina descurajării nucleare, continuă sporirea și modernizarea armamentelor, amestecul imperialist în treburile interne ale altor state, șantajul militar, politic și economic și amenințările la adresa unor țări suverane.” Pentru a se stabili noi relații pe continent, spuneau delegații prezenți la întrunire, trebuie respectate realitățile teritorial-politice și a egalității suverane a statelor, aplicarea neabătută a principiilor independenței naționale, egalității depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, renunțării la politica de folosire a forței și de amenințare cu forța.” De asemenea, pe lângă invocarea necesității unui climat de destindere și încredere reciprocă s-a insistat asupra necesității „de a se da o ripostă hotărâtă acțiunilor forțelor revanșarde și neonaziste, manifestărilor șoviniste, încercărilor de a contrapune unele țări și popoare altora, de a semăna vrajbă între ele.” O aluzie fină la mișcările de înlăturare a monopolului socialist și, în ceea ce privește România, de ripostă la manifestațiile care avuseseră la Budapesta cu ocazia reînhumării lui Imre Nagy. Sunt, în fapt, teme recurente tot mai des întâlnite în discursurile și interviurile lui Ceaușescu ale cărui ultime cuvântări revin obsedant la ideea intervenției străine (dușmanul externe ajutat de forțe ostile interne) în cursul istoriei țărilor socialiste. Au discutat cum să se întărească împotriva acestui asalt, schimbând păreri despre „desfășurarea luptei de clasă”, despre „apărarea valorilor generale ale umanității în interesul cauzei păcii și progresului social” și au stabilit fără doar și poate că ”tezele privind dezideologizarea relațiilor internaționale” sunt „netemeinice și neștiințifice”. „S-a subliniat că o mare însemnătate are întărirea unității de acțiune a partidelor comuniste și muncitorești în lupta pentru înfăptuirea unor adânci transformări politice și sociale, pentru afirmarea unui curs nou spre destindere și dezarmare, pace și progres.” De asemenea, au căzut cu toții de acord că tentativele forțelor imperialiste și antisocialiste de destabilizare și slăbire a socialistului, de folosire „tendențioasă a temei drepturilor omului, propaganda dușmănoasă și de ponegrire a țărilor socialiste trebuie respinse cu toată hotărârea, acestea fiind în contradicție cu interesele păcii, securității și înțelegerii între popoare.” S-au declarat solidari cu țările socialiste „care sunt supuse în prezent atacurilor imperialismului îndeosebi R.P.D.Coreeană, Cuba, RDG, R.P.B.

Ioan Totu, ministrul de externe ia cuvântul la cea de-a 44 sesiune a Adunării Generale ONU și formulează mai multe cereri „pentru a realiza o schimbare radicală în actuala situație gravă din economia mondială și din relațiile economice internaționale.” El se laudă cu experiența României de plată a datoriei externe: „Mobilizându-și întregul potențial material și uman, România a reușit ca în luna martie 1989 să scape de această povară, realizare cu o profundă semnificație pentru asigurarea independenței politice și economice a țării.” Au fost necesare mari investiții în timpul acelui deceniu, mai spune Totu, asigurându-se astfel ca lichidarea datoriei externe „să nu afecteze programele de dezvoltare economică a țării și nici nivelul de trai și veniturile populației.” România, afirmă Ioan Totu, cunoaște „practicile de exploatare folosite de sistemul financiar internațional, FMI, WB și alte mari bănci creditoare, condițiile economice și politice impuse de acestea, care conduc la destabilizarea țărilor în curs de dezvoltare” provocându-le falimentul prin transferul de avuție către „principalele țări dezvoltate și marile bănci” și cere îmbunătățirea radicală a sistemului internațional de credit și dobânzi” prin stabilirea unor dobândi reduse, reeșalonarea creditelor, renunțarea la programe „de tip colonialist și, îndeosebi, la condițiile de reprivatizare a unităților productive.”

Victor Atanasiu scrie în Scânteia tineretului despre poetul Ion Munteanu, dându-l ca exemplu al creatorilor lansați de Cântarea României. Munteanu a luat premiul II la concursul de creație literară cu ciclul de versuri „Un fel de cântec eroilor neamului.” Gazetarul spune că nu vrea să facă critica ciclului de versuri, ci doar să dovedească faptul că poetul reprezintă o categorie de creatori tot mai bine reprezentată: profesor de română, „împătimit cititor, cunoscător ca puțini alții al poeziei naționale și universale din cele mai diferite timpuri”, el a înțeles respectarea principiului exigenței care presupune și „abordarea responsabilă a unei tematici de elevată ținută” și ce profunde valențe formative. Reiese chiar din ciclul de versuri premiat că autorul lor consideră că „poezia de inspirație civică și patriotică azi se cuvine a fi plămădită și șlefuită artistic pe măsura altitudinii temei. Un alt creator care ilustrează principiile poeziei responsabile și civice este Nicolae Fulga, și el profesor, și el șeful unui cenaclu literar și instructor principal la Centrul de creație și cultură socialistă al municipiului Slatina. El a luat premiul întâi la creație literară, secțiunea proză și premiul II la dramaturgie. „A te ridica la cota presupusă de exigențele contemporaneității, spunea prozatorul, înseamnă a privi cu gravitate profesiunea de scriitor dintr-o multitudine de puncte de vedere.” Trebuie, spune Nicolae Fulga, să iei în serios preocupările, problemele abordate și să nu uiți că trăiești într-o perioadă în care „procesul de democratizare a culturii este de o anvergură și o profunzime fără precedent, în care șansele acordate omului ca să-și manifeste individualitatea creatoare sunt, în cel mai deplin sens al cuvântului, impresionante.”

Continuă sărbătorirea tovărășească și frățească a 40 de ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Ceaușescu și Dăscălescu semnează o lungă telegramă adresată lui Jiang Zemin, secretarul general al PCC și lui Yang Shangkun, președintele Republicii Populare Chineze în care evocă eroismul și sacrificiile luptei revoluționare „desfășurată de poporul chinez” împotriva dominației imperialiste pentru eliberarea socială și națională. Data de 1 octombrie, spun cei doi boși comuniști de la București, „a inaugurat o nouă epocă în istoria multimilenară a Chinei, epoca revoluției și construcției socialiste, a modificat substanțial raportul internațional de forțe în favoarea socialismului și păcii.” Astfel, în cei 40 de ani scurși, poporul chinez a muncit cu abnegație și dăruire, învingând multe greutăți, a obținut succese remarcabile în opera de edificare a socialismului, în afirmarea tot mai puternică a Chinei pe arena mondială.” Încheie spunând că sunt convinși că, acționând împreună, în strânsă conlucrare, în spiritul înțelegerilor convenite la nivel înalt, „relațiile dintre cele două partide vor cunoaște o nouă și puternică dezvoltare, spre binele și în interesul popoarelor român și chinez, al cauzei generale a socialismului și păcii în lume.”

Zilele culturii din Republica Populară Chineză continuă în țară. La București a avut loc spectacolul de gală al Circului Liaoning care urma să prezinte o serie de 11 spectacole în arena Circului Globus. La spectacolul de gală au participat membri ai Consiliului Culturii, ai Asociației de prieteni, de la Ministerul Afacerilor Externe și mulți ani oameni ai muncii. Au fost programate în aceste zile peste tot în București și în alte orașe spectacole de teatru cu piese reprezentative pentru dramaturgia chineză clasică și contemporană. La Teatrul Nottara, de pildă, a fost reprezentată sâmbătă seara piesa Taifun a lui Cao Yu „creație (...) care aduce în prim-plan aspecte ale transformărilor politice și sociale, ale prefacerilor structurale înregistrate de societatea chineză în anii socialismului. Spectacolul a fost regizat de Alexandru Dabija. La Teatrul Foarte Mic se joacă piesa Pentru ce am murit de Xia Min. Teatrul Maghiar de Stat din Cluj pune în scenă, în stagiunea aceasta, piesa În stație de Kao Tzing Xien. Agerpres informează că printre manifestările dedicate Zilelor culturii din RPC” este programat vernisajul unei expoziții de tapiserie și broderii artistice în sălile Dalles din Capitală.

Francisc Vaștag este campion mondial la box după finala Campionatului mondial de box care avea loc în sala Olimpiski din Moscova. Vaștag (categoria semimijlocie) l-a întâlnit pe Siegfried Mehmert (R.D.Germană) care fusese de două ori campion european. Francisc Vaștag (21 de ani), era component al clubului Dinamo București a mai fost cu doi înainte campion mondial la juniori.

La Ateneul Român, Universul artei vocale: Gabriela Drăgușin (mezzosoprană), Despina Carabella-Oproiu (pian). La Opera Română la matineu Cosette. Don Quijotte (de la ora 18). La Teatrul de Operetă pe scenă dimineața Leonard iar seara Vânzătorul de păsări. La Teatrul Național se joacă, în Sala Mare, Hagi Tudose (matineu), Bădăranii (ora 18). În Sala Amfiteatru pe scenă, Vassa Jeleznova iar în Sala Atelier, la matineu Ultimul set. Seara se joacă Mantaua. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra pe scena sălii din bd. Schitu Măgureanu, Mizantropul iar în sala Grădina Icoanei, A treia țeapă. La Teatrul Mic, Ivona, principesa Burgundiei (matineu) și Fără aprobare (ora 18.30). La Teatrul Foarte Mic, Dragă Joey. La Teatrul de Comedie, dimineața – Pețitoarea iar după amiaza, Când comedia era rege. La Nottara, sala din bd. Magheru, Într-o dimineață iar în sala Studio, Al patrulea anotimp. La Teatrul Giulești (sala Majestic) Arta conversației (matineu); Bărbierul din Sevilla (ora 18); Doamnele domnului Caragiale (foaier, ora 11.30); Pasărea măiastră – Maria Tănase (ora 18.30)

La cinematografe rulează: Un studio în căutarea unei vedere, Călătorie peste mări (Zilele filmului din R. P. Chineză); Liceenii, Flori de gheață, Martori dispăruți, Artista, dolarii și ardelenii, Temerarii de la scara doi, O vară cu Mara, Zbuciumul iubirii, Liniștită ca noaptea, Nava lui Yang, Sorgul roșu, Agentul straniu.

La televizor, programul începe la ora 11.30 cu Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan. Surpriză cu peripeții. Producție a studiourilor cehoslovace. Premieră TV. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! La 12.40, Viața satului. În întâmpinarea Congresului al XIV-lea al PCR – Congresul marilor împliniri socialiste. La ora 13.00, Telex, urmat la 13.05 de Album duminical. Emisiunea se închide la ora 15.00 și se redeschide la 19.00 cu Telejurnalul de seară. La 20.05, Industria – programe prioritare. În spiritul sarcinilor subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. La 20.25, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. La 20.40, Știința pentru toți. La 21.05, Din lumea capitalului. La 21.20, Tezaur folcloric. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00.