Conform programului, miercuri ar fi trebuit să aibă loc ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru dezbaterea proiectului de buget pe anul 2025, iar joi votul final.
Guvernul a aprobat sâmbătă proiectul de buget pentru anul în curs, construit pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB.
USR a votat împotriva bugetului „prin care PSD și PNL taie de la pensionari și copii, dar lasă privilegiile specialilor”. 401 amendamente
Parlamentarii USR nu au votat bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pe 2025 prezentate de Guvernul Ciolacu 2 „pentru că sunt bugete nerealiste, cu venituri umflate doar ca să acopere continuarea dezmățului pe bani publici, în timp ce românii sunt condamnați la sărăcie, prin înghețarea pensiilor, salariilor, alocațiilor și ajutoarelor sociale, iar domenii esențiale în stat, precum educația și sănătatea, sunt lăsate fără resurse și în 2025”, a transmis USR la scurt timp de la adoptarea bugetului.
„Bugetul pe 2025 ascunde aceeași minciună a lui Marcel Ciolacu, potrivit căreia statul ar strânge cureaua și Executivul nu ar vrea să crească taxele și impozitele. De când tot strânge cureaua Marcel Ciolacu a crescut numărul de angajați la stat cu câteva zeci de mii”, spune USR.
Parlamentarii USR spun că cheltuielile, care erau la 38% din PIB, au ajuns la 42% din PIB „și tot cresc.”
„PSD și PNL nu se mai satură să cheltuiască pentru că nu sunt banii lor. Și au trecut pe repede-înainte prin Parlament bugetul ca să nu se vadă toate hoțiile: 700.000 de lei pentru medicamente la CCR, de parcă pensiile speciale și indemnizațiile exorbitante nu le-ar fi de ajuns; prime de pensionare de 500.000 de lei pentru directori din agenții de stat, directori care se angajează apoi fix în aceleași agenții; milioane de lei pentru spitalul SIE în care românii nu au voie să intre; zeci de milioane de lei pentru vila locatarului de la Cotroceni care încă uzurpă funcția. Așa strâng PSD și PNL cureaua? Singura curea pe care o strânge coaliția PSD-PNL e la gâtul românilor”, a declarat Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei.
USR a depus 401 amendamente prin care propune să fie stopată risipa din banul public și să fie alocate, în schimb, fonduri pentru domenii esențiale, precum educație, sănătate și mediu, dar și pentru susținerea antreprenorilor și a categoriilor sociale vulnerabile.
Concret, USR a propus indexarea pensiilor și a alocațiilor cu rata inflației, masă sănătoasă pentru 1 milion de elevi și renovarea școlilor cu toaletă în curte.
Totodată, USR a cerut să se taie bani de la servicii și de la Administrația Prezidențială pentru a se finanța spitalele, medicamentele compensate și asistența stomatologică pentru români.
Pentru susținerea antreprenorilor, USR a cerut eliminarea taxei pe stâlp și a supraimpozitării contractelor part-time, precum și regândirea pragului de impozitare pentru IMM-uri.
PSD și PNL au respins toate amendamentele USR.
La dezbaterile din comisiile reunite pentru buget, USR a semnalat mai multe cazuri de risipă a banului public în beneficiul specialilor.
„Cel mai flagrant caz este cel al celor 700.000 de lei incluși în bugetul inițial al Curții Constituționale pentru medicamentele judecătorilor și personalului Curții. După ce deputatul USR Claudiu Năsui a semnalat aberația, PSD și PNL au fost nevoite să accepte ajustarea bugetului CCR, dar, în loc să direcționeze banii spre măsuri și proiecte importante, i-au mutat la Fondul de rezervă. Adică, i-au lăsat la pixul lui Marcel Ciolacu, spre a fi împărțiți discreționar”, transmite USR într-un comunicat remis presei miercuri seară.
USR a votat, miercuri, și împotriva legii prin care Guvernul Ciolacu 2 și-a stabilit limitele pe 2025 pentru anumite categorii de cheltuieli (Legea plafoanelor).
„Ni s-a dovedit, în ultimii ani, că Legea plafoanelor este o formă fără fond și că premierul Ciolacu nu dă două parale pe ce scrie acolo. Așa cum are respect zero și față de alte legi. Anul trecut, a venit și ne-a spus că vom avea deficit de 5% din PIB, ca să avem, la finalul anului 2024, 9%. Iar acum vine și ne spune că repară greșelile de anul trecut. Dar cine le-a făcut, Marcele? Tu și gașca ta. Cum să-l mai credem acum că va respecta ceva? Guvernul Ciolacu 2 nu a dat dovadă nici de predictibilitate, nici de credibilitate, iar Marcel Ciolacu s-a dovedit a fi premierul Nordis, nu premierul românilor”, afirmă Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR.
Ce prevede Legea bugetului de stat pe anul 2025
Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 357,819 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de 744,554 miliarde lei credite de angajament şi în sumă de 500,049 miliarde lei credite bugetare, cu un deficit de 142,223 miliarde lei.
Calculul bugetului pentru 2025 s-a făcut pe baza impozitelor şi taxelor în vigoare şi obiectivul principal este ca acesta să fie dus la bun sfârşit fără modificări, prin reducerea cheltuielilor, a declarat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.
„Măsurile au fost luate de Guvern în decembrie şi am făcut calculul bugetului bazându-ne pe impozitele şi taxele care sunt astăzi în vigoare şi n-avem nicio intenţie să modificăm aceste impozite şi taxe. Reducem cheltuielile şi ne încadrăm în 7% deficit. (...) O să fac tot posibilul să ducem la bun sfârşit acest buget fără să modificăm taxe şi impozite în 2025, acesta este obiectivul nostru primordial şi sunt convins că, dacă reuşim să ţinem sub control cheltuielile, vom reuşi acest lucru fără nicio problemă”, a spus ministrul la dezbaterile generale privind bugetul pe 2025, în comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi bănci.
El a spus că prognozează o creştere a veniturilor care să acopere creşterile de cheltuieli de anul trecut și creşterile de salarii şi de pensii, care au un impact pe anul 2025.
Tanczos spune că vor creşte și investiţiile, care ajung la peste 150 de miliarde în 2025, o sumă datorată faptului că 2025 este vârful anual al investiţiilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care se suprapun cu investiţiile din fonduri structurale și cu cele finanţate din bugetul naţional.
Ministrul a recunoscut că balanţa comercială este în continuare o provocare foarte mare pentru România, în contextul în care exporturile au pierdut teren în competiția cu importurile.
