Guvernul Cîțu va trebui să creioneze un buget care să se bazeze pe un deficit bugetar de 7%, printre măsurile așteptate fiind și tăierea anumitor sporuri sau restructurarea unor companii de stat neperformante. Anunțul eliminării de sporuri din leafa bugetarilor a inflamat deja sindicatele iar posibilitatea ca Guvernul să taie și mai mult în carne vie – până la eventuale restructurări de personal– nu este plauzibilă, potrivit economiștilor.
Dan Chirleșan, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, susține într-un interviu telefonic acordat Europei Libere că nu crede că guvernul își va asuma concedieri colective în rândul instituțiilor deconcentrate ale statului, însă nu exclude ca anumite restructurări individuale să aibe loc la nivelul instituțiilor locale.
„Să nu uităm că partidul care a stat până acum un an la Palatul Victoria a oferit posibilitatea primarilor să umfle salariile. Și au făcut-o atât de mult încât unele primării, în afară de a plăti salariile, nu mai pot face absolut nimic. Sunt foarte multe unități administrative locale, comunale sau chiar de orașe mai mici care închid bugetele pe deficite, fără a avea surse de finanțare a deficitului. Ei așteaptă întotdeauna realocări de la consiliul județean. Cred că aici vom vedea și diminuări ale încărcărilor organigramei: pe primării, pe consilii județene”, ne-a spus economistul.
În schimb, profesorul crede că cei 14.000 de angajați care au ocupat funcțiile temporare înființate în 2020 pe fondul stării de urgență și a celei de alertă ar putea să rămână fără locuri de muncă. Nu este exclus ca atunci când starea de alertă se va încheia acele posturi să fie și ele desființate de la sine.
Riscul concedierilor masive: pierderea guvernării
Dan Chirleșan spune că România este obligată să taie din cheltuieli pentru a acoperi deficitul bugetar iar asta se poate face doar dacă Guvernul „strânge cureaua”. Matematic, reducerea salariilor bugetarilor sau eventualele restructurări ar ajuta la diminuarea cheltuielilor însă acest lucru ar însemna modificarea legislației în Parlament, fapt puțin probabil, dar și un uriaș risc politic pentru coaliția de guvernare.
„Matematic, ar fi utile, dar cine zice asta primește înjurături și voturi negative. E un risc politic și el trebuie făcut cu foarte multă delicatețe. Eu cred că nu întâmplător luni a ieșit să declare unele măsuri de austeritate președintele Camerei Deputaților. Nu l-a mai expus pe premier sau pe președintele României. Și dacă ne uităm comparativ cu momentul 2010, când Boc a făcut tăierea și Băsescu a făcut anunțul, amândoi și-au luat-o, și Boc, și Băsescu. O decizie similară precum cea din 2010 ar însemna o revenire foarte rapidă la Palatul Victoria a partidelor de stânga sau a partidelor de extremă stânga”, mai crede economistul.
Spre deosebire criza economică din perioada 2008-2010, România are în prezent avantajul de a putea contracta împrumuturi de pe piețele internaționale la dobânzi de zece ori mai mici, adică în jur de 2%.
„Cred că se vor produce reforme bugetare și ajustări fiscale pas cu pas. Nu se va ajunge la o tăiere de 25% in corpore. În primă fază vor tăia ceea ce deja au identificat și au găsit a fi un exces al autorităților publice. De exemplu: de ce să primească spor de antenă un funcționar public, și îl primește gradual: directorul ia 10.000 de lei și portarul ia 200 de lei. Dar de ce să nu ia spor de antenă și locuitorii de lângă acea instituție, că și ei sunt expuși”, a încheiat Chirleșan.
