În după-amiaza lui 14 octombrie, românii asistau la ceva nemaivăzut: mai multe forțe de ordine erau față în față, gata să se încaiere.

Polițiștii locali angajați de Primăria Sector 4 (PS4) apărau gardul care împrejmuia o lucrare administrată de PS4. De cealaltă parte, primarul general Nicușor Dan, înconjurat de polițiști locali angajați ai Primăriei Sector 1 și ai Primăriei Generale, cerea demolarea împrejmuirii și oprirea lucrărilor, considerate ilegale.

Cei care puteau tranșa problema erau polițiștii „adevărați”, din subordinea Ministerului de Interne, doar că ei asistau pasivi la întreaga scenă și fugeau de Nicușor Dan, când mergea la ei să le ceară să intervină.

După mai multe ore de tensiune, după o intervențe în forță cu un excavator, soldată cu rănirea ușoară a doi oameni de ordine, în miez de noapte, cetele de „locali” s-au retras. Primăria Generală a demolat gardul, iar disputa a fost mutată la nivel politic, de unde și pornise.

„Din punctul meu de vedere nu a câștigat nimeni, toată lumea a pierdut. Au pierdut și primarul general, și primarul de sector, nu trebuia să se ajungă la acest lucru”, anunța pe 15 octombrie premierul Marcel Ciolacu (PSD).

Casus belli – motivele „războiului”

„Am început să punem în siguranță centrul Bucureștiului”, anunța triumfalist Daniel Băluță (PSD), primarul Sectorului 4, în conferința de presă organizată în dimineața zilei de luni, 14 octombrie.

Povestea cum, la primele secunde de după miezul nopții, o armată de subordonați împrejmuise, cu un gard lung de câteva sute de metri, un segment din parcul Unirii.

La apariția soarelui, zeci de angajați și utilaje excavau deja. Căutau o parte din planșeul care acoperă râul Dâmbovița, pentru a-l reface. Lucrarea de 461 milioane lei (aproape 100 de milioane de euro) avea deja desemnat câștigătorul: asocierea de firme Erbașu-Bog Art și Concrete & Design Solution. Banii abia fuseseră aprobați de Guvern, toate păreau să fie în ordine, mai puțin un aspect: lucrarea nu avea avizele cerute de Primăria Generală.

Pentru a evita obținerea avizelor, care presupune un proces birocratic de lungă durată, PS4 a speculat o eroare din Cartea Funciară, în care fuseseră intabulate Apele Române ca proprietar pe tot terenul, inclusiv la suprafață, nu doar pe lucrarea hidrotehnică din subsol, cum ar fi fost normal.

„Acel teren dintotdeauna a fost al Primăriei Capitalei, am găsit acte de proprietate de la 1910, în Cartea Funciară au fost înscrise și parcul, și străzile din jur ca domeniu public”, a declarat pentru Europa Liberă Nicușor Dan, primarul general al Capitalei.

Acesta a explicat și cum s-a născut eroarea.

„Instituția Apele Române a venit la noi să-și pună (intabuleze, n.r.) în subteran cursul de apă și, dintr-o eroare, la Cartea Funciară nu s-a intabulat cursul de apă și subteran, pe o suprafață mică, ci tot parcul, ca și cum Apele Române ar avea competență să repare semafoare, să repare drumuri și să pună băncuțe în parc”, susține Nicușor Dan.

Conform acestuia, eroarea a fost corectată a doua zi după incidentele din Piața Unirii, pe 15 octombrie 2024.

Cu acest argument, al faptului că Primăria Generală e adevăratul proprietar al întregului teren din Piața Unirii din București, a încercat edilul să oprească lucrările pe 14 octombrie.

„Niște cetățeni au pus niște garduri pe un teren care nu le aparține și noi o să le luăm, pentru că e administrarea noastră”, anunța pe 14 octombrie, dimineața, primarul general.

Împiedicat de polițiștii locali de la Sector 4, care au reclamat la 112 că are loc o „distrugere”, a cerut implicarea poliției naționale. Nu a obținut-o. A revenit în noapte, cu un ordin de demolare, și în cele din urmă șantierul a fost oprit, „până va avea toate avizele”, a spus Dan.

Ce este Planșeul Unirii/ Dâmboviței

În urmă cu exact 90 de ani, în octombrie 1934, Primăria Municipiului București decidea acoperirea râului Dâmbovița, pe o lungime de 635 de metri și o lățime de 32 de metri.

Dat în folosință în 1936, planșeul începea de la intersecția Căii Victoriei cu Splaiul Independenței și se termina pe Podul Șeban Vodă, la intersecția Splaiului Independenței cu actualul bld. Dimitrie Cantemir. Scopul era unul de fluidizare a traficului în zonă.

Acolo unde nu servea drept carosabil, planșeul a fost acoperit cu un strat de pământ gros de jumătate de metru și folosit ca spațiu verde.

Inaugurarea noului planșeu a fost un moment important pentru București, lucru dovedit de faptul că la eveniment, în noiembrie 1935, participa și Regele Carol al II-lea.

În perioada 1985-1987, planșeul este îndepărtat pe o suprafață de 300 de metri, de la intersecția Dâmboviței cu Calea Victoriei (actuala Piața Națiunile Unite) până aproape de Hanul lui Manuc.

Planșeul este consolidat, capătă forma actuală și traversează în diagonală piața de la Hanul lui Manuc până în apropierea Magazinului Unirea. Cea mai mare parte este sub parc, dar există și două noduri rutiere importante amplasate exact pe el.

Scurta serie a expertizelor

La cererea administrației Străzilor București, în 2017 era realizată o expertiză tehnică a planșeului, iar structura era încadrată în stare tehnică IV (nesatisfăcător) din cinci posibile. Asta înseamnă că renovările nu pot fi autorizate în regim de urgență, ci la fel ca pentru orice structură care nu prezintă un pericol public.

Principalele probleme semnalate acum șapte ani erau grinzi fisurate, armături corodate, infiltrații în placa de beton sau defecte în placa de execuție, conform Expertizei consultate de Europa Liberă.

Pentru că nu avea acces la finanțare, Primăria Generală semna în 2022 un protocol de asociere cu PS4, iar aceasta din urmă își asuma să facă toate demersurile legale.

Noua expertiză, din acel an, arăta că elementele constructive sunt într-o avansată stare de degradare, cel puțin pe anumite porțiuni, în care există riscul de cedare a structurii. Era păstrată încadrarea în clasa tehnică IV.

Pe 6 august 2024, sub planșeu intra expertul tehnic Mihai Predescu. „Degradările sunt de așa natură”, concluziona în raport Predescu, „încât un colaps al structurii, nu neapărat general, dar foarte probabil local, este posibil să se producă în orice moment”.

Europa Liberă a mers la fața locului și a discutat cu expertul tehnic. Accesul subteran nu a fost posibil, dat fiind că pentru asta trebuie oprit cursul Dâmboviței, în lacurile de acumulare din amonte.

Problemele de la Planșeul Unirii

„În partea de intersecție cu pasajul subteran (bd Dimitrie Cantemir cu Spaiul Unirii, n.r) sunt două infrastructuri care sunt practic rupte, au semne de cedare chiar în zona de circulație, adică nu sub parc. Dacă acele infrastructuri își continuă degradările, s-ar putea ajunge la lucruri foarte grave, cum ar fi un colaps. Din acest motiv, încadrarea tehnică ar putea intra în categoria a cincea (maximă, n.r.)”, răspunde Predescu la întrebarea cum ar cataloga stadiul actual.

Lucrările începute pe 14 octombrie nu vizau însă acea zonă, pe care inginerul Predescu o estimează la un careu de cel mult 30 pe 40 de metri, puțin mai mult ca un teren de handbal.

Săpăturile pentru intervenția la planșeu erau în parc, în diagonala opusă, către Hanul lui Manuc.

De la momentul în care au fost oprite, pentru că erau executate în baza unei autorizații de construire contestate de primarul general, primarul Sectorului 4 nu a mai comunicat ce va face în continuare.

„Dacă va fi lăsat de izbeliște, cum a fost de exemplu de la prima expertiză (din 2017, n.r.), e posibil să vină un seism cu magnitudine ceva mai mare și atunci, fundațiile acelea care sunt cu semne destul de clare de degradări, să cedeze complet, caz în care planșeul din zona respectivă s-ar putea prăbuși în Dâmbovița. De aici poate să urmeze un efect de domino pentru că, sub deschiderea centrală a podului, pe sub ea, există caseta de ape reziduale a Dâmboviței. Dacă și la aceea se prăbușește planșeul de beton peste ea, s-ar putea să se degradeze și ea. În plus, căderea planșeului în apă înseamnă practic blocarea cursului Dâmboviței, care poate avea efecte destul de grave pentru că, bănuiesc, Dâmbovița poate fi reținută o vreme în amenajările din amonte, nu am idee cât de mult, și se poate ajunge la lucruri foarte, foarte grave”, detaliază pentru Europa Liberă expertul tehnic, inginerul Predescu.

Printre infrastructurile care pot fi afectate se numără și linia de metrou Berceni-Pipera.

„Metroul ar putea fi afectat în zona pasajului subteran, unde sunt galeriile respective (intersecția bd Dimitrie Cantemir cu Spaiul Unirii, n.r.). Dacă este să cadă structura (planșeul, n.r.) în Dâmbovița, e posibil să degradeze și pereul (strat de piatră care căptușește un taluz, n.r.) respectiv, să degradeze și caseta de ape reziduale și să se infiltreze apa, să ajungă la galeriile de metrou. E posibil”, susține expertul tehnic.

„Ce spune legea, în cazul pericolului public: spune că vei consolida acel element care riscă să producă paguba iminentă”, răspunde, în replică, primarul general Nicușor Dan, la solicitarea Europei Libere.

„Dacă expertul spune că «acest element poate să cadă», noi suntem obligați să dăm o autorizație în regim de urgență pentru a fi pusă o structură de rezistență acelui element, dar nu a întregului pasaj, asta spune legea”, completează Dan.

El le cere reprezentanților Primăriei Sector 4 „să vină cu un proiect de autorizație în regim normal, ceea ce orice om din orașul ăsta, dacă vrea să construiască, obține”.

Avizele lipsă

La momentul în care anunța triumfalist, pe 14 octombrie, începerea lucrărilor, Europa Liberă îl întreba pe Daniel Băluță dacă are și toate avizele necesare.

Printre ele erau de la Apele Române, Metrorex, Ministerul Culturii sau Administrația Străzilor.

„În acest coș sunt toate avizele despre care dvs. vorbiți, cu excepția celor pe care, într-un mod abuziv, domnul Nicușor Dan le-a cerut”, răspundea atunci Daniel Băluță, arâtând un cărucior de hipermarket plin cu dosare.

Ulterior, Europa Liberă a cerut Primăriei Sector 4 lista detaliată cu avizele și acordurile obținute. Nu am primit răspuns.

Metrorex, de exemplu, a transmis Europei Libere că PS4 a solicitat aviz abia pe 11 octombrie 2024 și că este în curs de analiză.

„Specialiștii de la Metrorex trebuie să se pronunțe pe structura pe care o pun cei de la Sectorul 4 acolo, ca nu cumva să le afecteze structura lor de rezistență, deci e o chestiune foarte serioasă, nu putem să dăm așa, pe genunchi, o autorizație”, a declarat pentru Europa Liberă primarul general, Nicușor Dan.

Limitare cu amânare

Până va fi reparat întreg planșeul, adică nu mai puțin de doi ani de la începerea lucrărilor, expertul tehnic a propus limitarea vitezei la 30km/h, eliminarea opritoarelor pentru că determină vibrații în placa de beton și interzicerea vehiculelor de peste 10 tone.

„Acele opritoare de viteză o să le luăm”, a spus Nicușor Dan, la solicitarea Europei Libere. „În ceea ce privește viteza, oricum se circulă încet prin zona respectivă. Nu putem aplica restricția în ceea ce privește transportul public, pentru că autobuzele care trec pe acolo sunt puțin mai mari de zece tone, dar nu cu mult”, a continuat el.

Europa Liberă l-a întrebat pe Nicușor Dan dacă poate fi restricționat măcar transportul privat care depășește zece tone.

„Da, putem să luăm asta în calcul. Este ceva ce va fi discutat, împreună cu tot ce ține de devierea traficului pe lucrarea care va fi făcută acolo. O să fie discutată într-o ședință a Comisiei de Circulație în care o să fiu și eu”, a mai spus Dan.

Până vor începe discuțiile, se vor elibera avizele și se va face, când se va face, lucrarea, semnalul de alarmă rămâne.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.