Decizia a fost luată după anularea, în decembrie, a alegerilor prezidențiale, în perspectiva noului scrutin programat în luna mai.

Doi arhierei – arhiepiscopul Tomisului, Teodosie și episcopul de Huși, Ignatie – au fost sancționați de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru implicarea în campania electorală.

Alți 27 de preoți au fost acuzați în februarie 2025 că ar fi încălcat standardele Bisericii în chestiuni electorale. Ei pot fi sancționați doar la nivelul arhiepiscopiilor sau episcopiilor din care fac parte.

Între „valorile europene și nord-atlantice” și „Georgescu, trimisul lui Dumnezeu”

Primul dintre cei de pe lista sancționaților este Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor – „un monah de vocație cu un duh frumos pe care-l transmite”, după cum au declarat mai multe surse intervievate de Europa Liberă.

În pastorala de Crăciun, episcopul de Huși, pe nume de mirean Ilie Trif, făcea o radiografie a realităților social-politice actuale, amintea despre transformarea credinței în capital electoral și despre cei „care vor să evadăm din citadela – fie ea chiar imperfectă – a valorilor europene și nord-atlantice”.

„Ne găsim într-o societate fragmentată de «pasiuni politice», susţinute de cei care hrănesc «ura socială»; de cei care transformă credinţa în capital electoral; de cei care iau numele Domnului în deşert; de cei care vor să evadăm din citadela, fie ea chiar imperfectă, a valorilor europene şi nord-atlantice; de cei care cred obsesiv că deţin telecomanda venirii lui Iisus pe pământ; de cei care cred mai mult în zeiţa ancestrală a pământului, cu energiile şi apele lui idolatrizate; de cei care ne amăgesc cu falsul patriotism şi pacifism; de predicatorii recenţi ai ereziei sincretiste New Age care este «cel mai mare pericol pentru viaţa noastră creştină» şi în care Hristos «este redus la rangul de mare maestru al spiritualităţii; de cei care propovăduiesc ideologia nocivă a progresismului totalitar, în care omul este cuantificat doar în dimensiunea lui biologică, fiind considerat doar un construct cultural şi fluid; de cei care cred că Biserica vie a lui Hristos dezbină, iar spiritualitatea uneşte»”.
Sursa - Pastorala de Crăciun a Preasfințitului Ignatie, Episcop al Hușilor

Prin publicarea pe pagina de internet a Episcopiei Hușilor, pastorala ieșea din Biserică și intra în lumea politică.

Deși texul nu nominalizează vreun candidat, împotriva episcopului Ignatie au curs acuzații de partizanat politic. Susținătorii candidatului extremist prorus Călin Georgescu au considerat că mesajul de aderare la valorile europene și nord-atlantice este, de fapt, îndreptat împotriva aspirantului pe care îl susțineau la funcția supremă în stat.

„Ignatie nu știe teologie, e un fel de Lasconi în politică”, scria avocatul Aurelian Pavelescu, președinte al Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat, imediat după ce textul a apărut în mediul online.

„Îl demonizați atât de mult pe Călin Georgescu, fără să vă gândiți la problemele esențiale din interiorul Bisericii, la unitatea în credință, fără să vă gândiți la câtă dezbinare creați în Biserică prin astfel de mesaje”, spunea o utilizatoare de pe TikTok, într-un clip devenit viral în care susținea că analizează aceeași pastorală.

Numele lui Călin Georgescu apărea însă explicit într-un interviu pe care un alt prelat de frunte, Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, îl oferea publicației franceze Le Figaro înainte de anularea, pe 6 decembrie 2024, de către Curtea Constituțională, a alegerilor prezidențiale. Interviul a fost difuzat între cele două tururi de scrutin.

„Este un credincios, nepot și strănepot de preot, care apără valorile creștine și se interesează de viața de zi cu zi a românilor. Spre deosebire de majoritatea celorlalți candidați, el are un temperament echilibrat, nu ridică niciodată vocea și nu se dezminte. Desigur, cum Diavolul există peste tot, există oameni care i se opun. Dar majoritatea credincioșilor mei îmi împărtășesc aprecierea. Noi credem că domnul Georgescu este un trimis al lui Dumnezeu”
Înaltpreasfinția Sa Teodosie, Arhiepiscopul Teodosie

Cu aceeași ocazie, Înaltpreasfințitul Teodosie plusa. Susținea că „nu trebuie să ne fie frică de Vladimir Putin, care este un om al păcii, dar și un constructor de biserici” și sugera că sacrificiile impuse de sprijinirea Ucrainei ar trebui reconsiderate: „Oamenii de aici sunt la capătul răbdării, pentru că Biden le-a ordonat să se sacrifice pentru a ajuta Ucraina. De aceea apreciez că Călin Georgescu, la fel ca Donald Trump, are curajul să vorbească despre pace.”

Declarația Înaltpreasfințitului Teodosie pe teme politice nu era singulară. Teodosie și-a arătat, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, admirația față de Vladimir Putin și s-a declarat un susținător fățiș al acestuia.

„Domnul Putin, care este atât de vehiculat în zilele acestea şi văzut atât de negru, nu-i negru cum îl prezintă toată lumea. Am spus-o şi o spun fără frică şi fără nicio ezitare. Este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte şi la Ierusalim. În ţara sa, şi Putin, şi Medvedev sunt ctitori şi am fost pe urmele lor în excursie şi m-am minunat câte jertfe au făcut şi noi îi judecăm ca pe nişte răufăcători“, declara Teodosie la o emisiune radio în 2022.

La judecata Sfântului Sinod, cele două atitudini ale fețelor bisericești au cântărit egal. Atât Episcopul Ignatie, cât și Arhiepiscopul Teodosie au fost sancționați cu dojană sinodală scrisă și li s-a pus în vedere că, în cazul recidivei, vor fi trimiși la judecată Consistoriului Arhieresc Prim.

Un tratament neortodox și discriminatoriu – au spus mai mulți intelectuali apropiați de Biserică și consultați de Europa Liberă. Problema este că în timp ce episcopul prooccidental s-a limitat la a puncta principii și a aminti ce este creștinesc și ce e necreștinesc, episcopul prorus l-a prezentat pe candidatul Călin Georgescu drept trimis al lui Dumnezeu, după cum vom analiza detaliat mai jos.

Cazul Mega – oprit de la slujire, își ține în continuare slujbele în biserica ctitorită de el

Ciprian Mega, preotul regizor care a slujit în bisericile Kremlinului și care a participat cu filmul său, „21 de rubini” la Festivalul de Film de la Moscova, în ciuda recomandărilor întregii comunități internaționale de boicot a acțiunilor Rusiei agresoare, este primul pe lista clericilor care fac politică. Sfântul Sinod spune că pe numele lui au fost depuse cele mai multe plângeri.

Într-un mesaj pe YouTube postat înainte de turul al doilea al prezidențialelor din decembrie 2024, intitulat „Suntem nevoiți să-l susținem pe Călin Georgescu”, preotul-regizor Ciprian Mega facea un apel explicit la enoriași să-l voteze pe candidatul independent.

Ciprian Mega spunea că, la fiecare tur de alegeri, cu excepția referendumului pentru familie din 2018, și-a anulat votul.

„Din păcate, această a treia opțiune (a anulării) nu mai este o opțiune, avem doi candidați care, la nivel declarativ, indică două direcții diferite”, își explică preotul Mega opțiunea.

Pentru a-și justifica alegerea, Ciprian Mega aduce două argumente considerate de experți ca aparținând seriei de narative rusești. El susține că Elena Lasconi „propagă dreptul la avort” și „pune problema înfierii copiilor de către cuplurile homosexuale”, în timp ce celălalt candidat ar respinge astfel de oferte.

„Avem două opțiuni, din care trebuie să alegem opțiunea Georgescu”, concluzionează preotul.

La momentul publicării clipului, Episcopia Ortodoxă a Oradiei – instituția căreia Mega i se supune ierarhic – încerca să-l cerceteze disciplinar pe cleric, pe care îl acuza de „viziuni rebele și extremiste”. Episcopia susținea că Mega ar fi fost „plantat” în Biserică de Biserica Ortodoxă Rusă.

De pe 15 ianuarie, preotul Mega, care a negat toate acuzațiile, dar care a lipsit de la cercetarea bisericească, a fost oprit de la slujire, sancțiune care a fost prelungită ulterior și din cauza faptului că acesta s-a implicat în politică.

În februarie, Ciprian Mega a fost reținut pentru 24 de ore de procurori, pentru că ar fi participat la incendierea propriei mașini, „ca să pară o victimă”, susțineau polițiștii.

În ciuda avertismentelor și a sancțiunilor, Ciprian Mega predică încă în biserica din Oradea ctitorită chiar de el, dar care este, în prezent, sub administrarea Episcopiei Oradiei.

Dintre colegii de slujire ai lui Ciprian Mega, doi sunt în concediu medical, iar un al treilea a cerut mutarea într-o altă parohie.

„Episcopia Oradiei a luat act, cu profundă mâhnire, de refuzul preotului Ciprian-Romeo Mega, de la Parohia Oradea Sfântul Spiridon, de a se conforma deciziei chiriarhale de oprire de la slujire, sfidând prevederile canonice, statutare și regulamentare ale Bisericii. În ciuda afirmațiilor controversate ale sfinției sale, autoritatea bisericească superioară nu i-a fost nicicând ostilă, ci a încercat constant să clarifice, pe calea rânduită, situația sa canonico-disciplinară și administrativ-bisericească, mai ales în contextul politic și social atât de sensibil în care ne aflăm. Din păcate, această atitudine nu face decât să agraveze situația sa din punct de vedere canonic și disciplinar”, a explicat Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei la cererea Europei Libere.

Ciprian Mega nu a mai răspuns solicitărilor de prezentare de punct de vedere imediat după ce a fost reținut. Pe rețelele sociale a transmis un mesaj că nu va mai putea fi contactat în perioada următoare pentru că i-a fost luat telefonul de către procurori.

Preoți sancționați și preoți față de care nu e luată încă nicio măsură

Cei 27 de preoți propuși pentru sancționare, în februarie, de către Sfântul Sinod, sunt din Arhiepiscopiile din Iași, București, Tomis, Cluj, Alba, Craiova, Suceava și Rădăuți, precum și din Episcopiile Tulcii și Oradiei.

Trei preoți din subordinea Arhiepiscopiei București, cea condusă chiar de Patriarhul Daniel, sunt pe lista celor care ar fi încălcat îndrumările bisericii referitoare la alegeri.

Unul dintre ei, cel de la parohia Tâncăbești, a fost oprit o lună de la slujire pentru că a oficiat la parastasul de pomenire a liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu, unde a fost făcut salutul nazist.

Un alt preot, Cristian Deheleanu, de la Biserica Adormirea Maicii Domnului Malaxa din București, distribuia pe 6 decembrie anul trecut, înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, un mesaj pro Călin Georgescu. Clericul promovase în noiembrie postări pentru susținerea lui Georgescu.

• Eu nu am uitat cine ne făcea „criminali” pentru că nu ne-am vaccinat. Aceeași presă care astăzi aduce acuze lui Georgescu.
• Eu nu am uitat cine susținea obligativitatea certificatului verde, care să ateste vaccinarea anticovid, pentru a putea munci. Același partid care a dat-o pe Lasconi, susținută astăzi de aceeași presă care aduce acuze lui Călin Georgescu.
• Eu nu am uitat cine a interzis accesul democrat al oricărei voci antivacciniste, indiferent cât de avizată era. Aceeași presă care astăzi aduce acuze lui Georgescu.
Sursa: postare pe Facebook, 6 decembrie 2024, a preotului Cristian Deheleanu

Al treilea preot din Arhiepiscopia București sancționat este profesorul Radu Preda.

Fost director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Radu Preda este preot paroh la Voluntari (lângă București).

Radu Preda spune, pentru Europa Liberă, că nu a primit documentul prin care să fi fost informat că a fost sancționat.

Radu Preda și-a arătat susținerea pentru Nicolae Ciucă într-o postare pe Facebook după ce s-a întâlnit la Parlament cu președintele pe atunci al Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă. Despre fostul candidat la președinție, Radu Preda a scris că:

- este un om onest;
- râde cu o poftă de viață molipsitoare;
- știe să fie inclusiv serios și aplicat;
- nu face piruete oratorice, dar își ține cuvântul;
- are o familie de toată frumusețea;
- nefiind politician de meserie, înțelege omul firesc;
- cea mai mare calitate: mi-a ascultat atent predica de azi!
Cu riscul să agasez: eu am pe cine vota! Voi?
sursa: Radu Preda, pagina de Facebook

Într-o discuție cu Europa Liberă, Radu Preda spune că e profesor de teologie socială și că mesajele pe care și le asumă public au legătură cu ceea ce transmite de la catedră.

„A nu fi ca restul lumii, dar dorind binele lumii este o sarcină ingrată, dar necesară.

În toate epocile și etapele istorice, Biserica lui Hristos nu a fost conformistă, de aceea toate dictaturile au urât-o, de la Mussolini la Hitler, de la Hitler la Dej, la Ceaușescu – că a fost ortodoxă, catolică, protestantă sau orice ar fi fost ea, confesional vorbind, toți au simtit-o ca pe un aliat pe care nu-l poți «vrăji». Această calitate de a nu fi vrăjită, de a nu fi cumpărată, de a nu fi ademenită trebuie să fie păstrată, iar teologia socială ca instrument în cadrul teologiei ca mare scut al învățăturii despre și cu Dumnezeu, își are rostul pe care îl merită și care e mai important ca oricând”, explică Preda.

Și preotul Marius Slevaș da la Alba Iulia a fost sancționat cu avertisment. Pe pagina de Facebook a comunității locale din Petrești – Alba este postat, pe 3 decembrie, un clip în care preotul Slevaș apare împreună cu actorul Dan Puric și candidatul Călin Georgescu în biserică, unde îi aduce osanale celui din urmă. „Așteptăm să vină în mijlocul nostru cel mai deștept român pe care l-am văzut eu vreodată”, spune părintele Slevaș din fața altarului.

O plângere a ajuns la Arhiepiscopia Alba și la Patriarhie, iar în ea preotul Slevaș este acuzat de propagandă electorală. Clericul este sancționat cu avertisment, dar, într-un răspuns trimis Europei Libere, spune că, de fapt, clipul era vechi, din 2021, și că fusese readus în spațiul public de un membru al comunității respective.

La Craiova, preotul Marian Daniel Bona apare și el pe lista clericilor care ar fi făcut campanie electorală, dar, în situația lui, Arhiepiscopia Craiovei nu luase până la publicarea acestui articol nicio măsură. Nici Episcopia Tulcii sau Arhiepiscopia Constanței, ultimele două sub autoritatea ÎPS Teodosie, nu au răspuns solicitării Europei Libere de a furniza date despre sancțiunile dispuse în cazul preoților acuzați de implicare în campania electorală.

La Vatra Dornei, preotul Emanuel Valică predica în ziua alegerilor anulate: „Drumul nostru nu este spre Bruxelles sau Washington”. Europa Liberă a relatat aici despre această slujbă. A fost propus pentru sancționare.

Un al doilea preot de la Vatra Dornei, Cătălin Axinte, apare și el pe lista celor propuși pentru sancționare pentru că a fost ales consilier municipal pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).

Sfântul Sinod atrăgea atenția, prin același document prin care prelații erau sancționați, că preoții pot candida doar pentru funcțiile de consilieri locali și județeni, dar doar după aprobarea prealabilă a episcopiei din care face parte.

Cine face parte din Sfântul Sinod

Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române în chestiuni și probleme de orice natură.

Conform datelor de pe site-ul Patriarhiei, din Sfântul Sinod fac parte 58 de înalți ierarhi - Patriarhul Daniel (care are, în același timp și calitatea de Arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Munteniei şi Dobrogei), toți mitropoliții (zece la număr – al Moldovei şi Bucovinei, al Ardealului, al Olteniei, al Clujului, al Maramureșului și Sălajului, al Banatului, al Basarabiei, al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi, plus mitropolitul onorific şi exarh patriarhal pentru relaţiile Patriarhiei Române cu instituţiile creştine internaţionale şi cu instituţiile europene), arhiepiscopii (zece în plus față de mitropoliții care ocupă și funcția de arhiepiscopi), episcopii (23), episcopii vicari (2) și arhiereii vicari ai Bisericii Ortodoxe Române (10).

Deciziile în Sfântul Sinod se iau cu majoritatea voturilor.

În hotărârea care privea (ne)implicarea preoților în politică, Biserica Ortodoxă Română își declară „neutralitatea” politică în ansamblu său și relua teza din Legea privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Acesta prevede că toate „cultele recunoscute sunt factori ai păcii sociale și orice atitudine de învrăjbire publică în societate, de partizanat politic, de atac la persoană ori de tensionare a relațiilor cu autoritățile publice sunt contrare misiunii spirituale a Bisericii în societate”.

Dubla măsură

Voci apropiate bisericii și istorici spun că, în pofida imparțialității și echilibrului afișat, sancțiunile împărțite recent de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe sunt discreționare.

Paul Palencsar este jurnalist și teolog. Dubla măsură, în viziunea sa, este atunci când Sfântul Sinod i-a pus pe episcopul Ignatie și Arhiepiscopul Teodosie pe aceași treaptă a sancțiunilor. Iar standardele duble nu fac decât rău Bisericii și societății, avertizează el.

„Preasfântul Teodosie nu era la prima abatere”.

„În timpul campaniei electorale, Ignatie nu a nominalizat, nu a zis votați cu X, votați cu Y, a făcut ceea ce trebuia să facă Biserica în totalul ei – a enunțat principii, a încercat să-i trezească pe credincioși – avea datoria să o facă, pentru că este păstorul turmei care, când vede lupul venind spre stână, nu întoarce spatele, trezește câinii, ia ciomagul și merge la lupul cu pricina”, spune Palencsar.

Eseistul și filologul Adrian Papahagi, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității Babes Bolyai, este unul dintre intelectualii români apropiați de Biserică.

„S-a încercat o echilibristică între Teodosie de la Constanța care, în mod clar, spune că criminalul Putin e un mare ctitor, care a fost asociat cu toată corupția sinistră care a existat în acel județ, care are o groază de plângeri pentru acțiuni necanonice și posibile corupții, plagiate pe care le-a tutelat, și este dojenit și un episcop care a fost în dreptate și adevăr și care a făcut un singur lucru – a explicat ce este creștinesc și ce nu este creștinesc. Lumea era liberă să înțeleagă cine se conformează adevărurilor de credință și cine nu, asta era tot ce a făcut preasfințitul Ignatie, nu e ok să fie sancționați la fel”, spune și Papahagi, care crede că rolul Bisericii în societate e de a fi profetică în rostirea adevărului.

„Să apere viața, dreptatea, adevărul, libertatea – toate acestea sunt daruri dumnezeiești – demnitatea umană mai presus de toate. Biserica trebuie să spună că nu e admisibilă corupția, să condamne crima, inclusiv un război de agresiune cum e cel început de Putin. Nu ai cum să fii creștin și să fii de acord cu așa ceva. Nu trebuie să facă politică, dar trebuie să spună aceste adevăruri”, mai crede Papahagi, care consideră că Biserica nu are de ce să fie timorată în misiunea de rostire a adevărului.

Profesorul universitar mai crede că Biserica ar trebui să dea mesaje clar că „nu e bine să pui mâna pe revolver să împuști adversarii politici, că mișcări legionaroide, neolegionare, fasciste nu au nimic de-a face cu creștinismul”.

Papahagi subliniază că preoții sancționați nu ar reprezenta majoritatea și că Biserica nu ar fi altceva decât o reflexie a societății: „ce avem în societate, avem și în biserică”.

Istoric: Biserica ar trebui să liniștească spiritele

Cristian Vasile este doctor în istorie și cercetător. A studiat cultura, sistemul educațional, ideologia și propaganda în perioada comunistă și a publicat monografii consacrate Bisericii Ortodoxe Române și Bisericii Greco-Catolice.

Spune că în momente de cumpănă marcate de puternice trasformări sociale, Biserica ar trebui să joace inclusiv „un rol spiritual de liniștire a sufletelor”.

„Biserica este parte din societate, inclusiv din societatea politică și aș zice că trebuie să respecte legile și constituția – vorbim de preoți, de mireni, de credincioși”, explică Cristian Vasile pentru Europa Liberă.

Istoricul spune că, în acest context, discursul episcopului Ignatie ar reprezenta o excepție bine-venită.

„Era vorba despre un discus antiextremist, ceea ce nu este des întâlnit între membrii Sfântului Sinod. De obicei, e păstrată o neutralitate nu tocmai dezirabilă, adică trebuie să te prezinți la un anumit moment dat în ceea ce privește fenomenul extremist”, mai spune Cristian Vasile.

Cristian Vasile spune că Sfântul Sinod ar putea să asculte mai mult de vocea unor intelectuali îmbisericiți și istorici ai Bisericii care asumă orientarea democratică și sunt cu adevărat apropiați de ortodoxie.

Și, în același timp, mirenii credincioși ar trebui să se implice mai mult în funcționarea Bisericii și maniera în care sunt construite mesajele ei în societate, mai ales în momentele tensionate.

Istoria recentă nu oferă însă exemple în care enoriașii să își fi asumat, la rândul lor, ajutarea Bisericii. Vasile dă exemplul demolării bisericilor în perioada comunistă, pe care mirenii le-au acceptat tacit. Actele de curaj, unele devenite folclor urban, stau încă ascunse între filele dosarelor fostei Securități și își așteaptă încă cercetătorii.

Actualizare - Numele Patriarhului apare în stenogramele celui mai recent dosar de trădare deschis de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism. El apare într-o discuție telefonică între unul dintre liderii mișcării care doreau schimbarea statului de drept și un altul aflat la Moscova. Conform înregistrărilor de la dosar, Patriarhul Daniel ar fi urmat să fie înlocuit din funcție cu un cleric apropiat sistemului de la Kremlin.

Cea mai recentă cercetare sociologică făcută de INSCOP Research, publicată în noiembrie 2023, arată că Biserica are o cotă de încredere de 62,5% în rândul cetățenilor României, oficial 19.053.815, potrivit recensământului din 2021. Biserica Ortodoxă se află astfel pe locul doi, după Armată, care avea, la acel moment, cel mai ridicat nivel de încredere, 70,4%.

Încrederea în Biserică era atunci în scădere față de 2013 (când era la nivelul de 65,2%). Remus Ștefureac, director general al institutului, spune că nu se așteaptă la diferențe în 2024 față de 2023.

În Biserica Ortodoxă Română funcționează peste 13.500 de preoți și 59 de prelați. Din cele 19 milioane de cetățeni români înregistrați la recensământul din 2021, în jur de 14 milioane s-au declarat creștin-ortodocși, cu 2,3 milioane de persoane mai puțin decât la precedentul recensământ, cel din 2011.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI