Orice credit poate fi plătit în două feluri: rate egale sau rate descrescătoare. Acest lucru, prevăzut în Ordonanța de Urgență 50/2010, ar trebui să îl afle oricine ajunge să discute detaliile unei creditări în sediul unei bănci.
Exemplu: un credit ipotecar de 200.000 de euro, adică puțin peste 1 milion de lei, ajunge să „coste” diferit la finalul său, în funcție de aceste două metode de plată.
Alegem un scenariu în care creditul de 30 de ani va fi unul în care dobânda este fixă în primii cinci ani, după care devine variabilă.
Dobânda fixă este de 5,99% în primii cinci ani, după care cea variabilă va fi de 7,75% – aceasta din urmă este formată din marja fixă a băncii și din indicele IRCC, care variază trimestrial.
Acum să vedem diferențele:
- dacă alegem rate descrescătoare - dobânda anuală efectivă (DAE) ajunge la 8,66%, iar rata lunară va fi de aproximativ 6.612 lei în primii cinci ani, după care va crește la 6.944 de lei. Suma totală de rambursat va fi la finalul celor 30 de ani de 1.855.378 lei, adică puțin peste 371.000 de euro.
- dacă alegem rate egale - dobânda anuală efectivă ajunge la 8,90%, iar rata lunară va fi de aproximativ 5.097 de lei în primii cinci ani, după care va crește la 5.981 de lei. Suma totală de rambursat în aceiași 30 de ani va fi de 2.196.153 de lei, adică 439.000 de euro.
Diferențele sunt clare între cele două opțiuni: rata este cu circa 1.500 de lei mai mică în cazul ratelor egale - prin urmare mai ușor de plătit lună de lună, însă, la final, clientul plătește cu 340.775 de lei mai mult - puțin peste 68.000 de euro.
Și atunci de ce nu apelează toată lumea la rate descrescătoare?
Cel mai important argument este că nu toți cei creditați „se califică” să plătească rate descrescătoare, deoarece, din cauza ratelor mai mari în primii ani de creditare, crește puternic gradul de îndatorare – caz în care suma creditată ar trebui să scadă sub nevoia celui împrumutat.
Aici a intervenit Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) în 2023 și a spus că băncile ar fi apelat la „practici comerciale înşelătoare”, deoarece componenta de principal care formează rata (împreună cu dobânda) ar fi scăzut mult prea lent.
Printr-un ordin al președintelui ANPC de atunci, Horia Constantinescu, instituția a impus băncilor refacerea graficelor de rambursare. Rând pe rând, băncile au atacat în instanță ordonanţa preşedinţială a Protecției Consumatorului.
De asemenea, preșdintele ANPC mai invocase că o persoană cu cunoștințe medii nu avea ar avea cum să înțeleagă graficul de rambursare „preponderent din cifre” emis de bănci.
Însă, în acești aproape doi ani, ANPC a pierdut procesele, în primă instanță sau în apel, cu toate cele 19 bănci.
Ultimele decizii pe fond au venit zilele acestea în cazul ING Bank și CEC Bank, potrivit portalului instanțelor de judecată. Profit.ro a relatat, de asemenea, luni, cu privire la acest subiect.
În iulie anul trecut, First Bank a fost prima care a câștigat definitiv procesul cu ANPC. De atunci, Libra Bank și ProCredit Bank au obținut și ele decizii definitive în instanță.
Ordinul ANPC din mai 2023 viza cele mai mari 19 bănci din România: Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD, ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, OTP (preluată între timp de Banca Transilvania), Exim Banca Românească, Garanti Bank, Libra Bank, First Bank, Intesa SanPaolo Bank, Alpha Bank, Vista Bank, Patria Bank, Credit Europe Bank, Techventures Bank și ProCredit Bank.
Avocat: Un nou ordin ANPC cu probleme
Avocatul Gabriel Biriș, specialist în fiscalitate, spune că judecătorii confirmă un lucru „evident” prin deciziile din dosarele băncilor împotriva Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
„De fapt, acolo a fost o falsă problemă din dorința asta declarată de a proteja cu orice preț consumatorii. La vremea respectivă, dacă ordinul ar fi fost aplicat, consumatorii ar fi avut de suferit pentru că le creșteau ratele”, spune Gabriel Biriș pentru Europa Liberă.
IRCC, indicele bancar după care se calculează dobânzile la credite începând din 2019, a început să crescă puternic în 2022 și a ajuns aproape de 6% pe parcursul anului 2023.
„Acum, lucrurile văd că se tranșează rând pe rând în instanță, unele definitive, altele doar la fond, în sensul pe care l-am așteptat”, mai spune Biriș.
Avocatul menționează că ordinul fostului președinte al ANPC, Horia Constantinescu, era „inaplicabil”.
Gabriel Biriș atrage acum atenția cu privire la un alt ordin al ANPC, emis zilele trecute de noul șef al instituției, Cristian Popescu Piedone.
El spune că este îngrijorător că instituția „continuă în direcția asta cu un ordin care a pus pe jar toată piața, și anume obligația vânzătorilor de a marca la raft adaosurile comerciale”.
„E o măsură profund anticoncurențială”, spune avocatul.
Pe 18 martie, autoritatea pentru protecția consumatorilor a pus în dezbatere publică un proiect prin care să reglementeze afișarea adaosului comercial la raft pentru fiecare produs în parte.
ANPC afirmă că este nevoie ca vânzătorii să arate adaosul comercial practicat - în raport cu preţul de achiziţie, precum şi preţul de import, respectiv preţul primului distribuitor - deoarece în acest fel s-ar asigura „o mai bună informare a consumatorilor din România cu privire la drepturile pe care le au la momentul achiziționării produselor”.
Pe de altă parte, ANPC spune în argumentarea sa că „dreptul la informare al consumatorului este un drept fundamental, (...) iar această obligație nu poate fi înlăturată prin invocarea secretului comercial sau profesional”.
„Pare că Guvernul a fost mai puțin atent la ce face domnul Piedone la ANPC, însă Comisia nu a lăsat să treacă neobservat și a atras atenția că o astfel de prevedere încalcă legislația europeană în materia concurenței”, spune Gabriel Biriș.
Săptămâna trecută, principala organizație europeană care reprezintă sectorul comerțului cu amănuntul, EuroCommerce, i-a transmis o scrisoare vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Teresa Ribera, în care își exprimă îngrijorarea cu privire la ordinul ANPC.
Organizația afirmă că, dacă propunerile vor intra în vigoare, comercianții vor fi obligați să dezvăluie „informații comerciale sensibile, ceea ce va distorsiona concurența pe piața de retail din România”.
„Marjele nu sunt egale cu profitul. (...) Comercianții cu amănuntul își determină profiturile pe baza profitabilității globale în toate departamentele, nu articol cu articol, având în vedere produsele multiple pe care le vând”, mai spune organizația europeană.
Și Confederația Patronală Concordia a transmis un punct de vedere împotriva inițiativei și cere respingerea ei: măsura va genera confuzie în rândul cumpărătorilor, iar companiile îşi vor alinia preţurile în mod ilegal.
„Proiectul va duce la distorsionarea mediului concurențial în lanțul de aprovizionare al produselor alimentare și nealimentare și la încălcarea drepturilor operatorilor economici ce își desfășoară activitatea pe teritoriul României”, mai spune organizația.
„Dacă va fi promovat și acest ordin mai mult ca sigur va avea aceeași soartă ca fostul ordin, cel cu dobânzile”, completează specialistul în fiscalitate Gabriel Biriș.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
