Ministerul Transporturilor (MT) a pus în dezbatere publică, săptămâna aceasta, proiectul de hotărâre de guvern (HG) pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai autostrăzii Tg. Neamț-Iaşi-Ungheni (graniţa cu Republica Moldova).
E o porțiune de 93 de kilometri din totalul de 311 kilometri din ceea ce ar trebui să fie Autostrada Unirii (A8) – drumul de mare viteză care va lega Moldova de Transilvania.
Costul estimat al investiției este estimat la 5,3 miliarde de euro (26,4 miliarde de lei), cu tot cu TVA.
Autostrada Târgu-Neamţ–Iaşi–Ungheni este împărţită în patru loturi:
• lotul 1 Moţca-Târgu-Frumos (31,5 km) – include nodul rutier de la interesecţia cu A7;
• lotul 2 Târgu-Frumos - Leţcani (28,6 km);
• lotul 3 Leţcani-DN 24, care include și o legătură cu nordul municipiului Iaşi, printr-un drum judeţean, la kilmetrul 70 (17,7 km);
• lotul 4 DN 24-Ungheni – conexiune cu podul peste Prut, contractat deja pentru proiectare şi execuţie (15,5 km).
Pentru șoferii din Iași și din împrejurimi, primele două tronsoane, între Moţca și Leţcani (60 de kilometri), sunt cu atât mai importante. Ele vor asigura legătura cu o altă autostradă – A7 – aflată deja în execuție și care ar putea fi gata până în 2026.
În prezent, legătura dintre Iași și Pașcani se face pe un drum european (E58) pe care au loc foarte des accidente rutiere grave sau ambuteiaje.
Din acest motiv, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile din Moldova au cerut la, finalul lunii septembrie, după o întâlnire cu ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu lansarea cât mai rapidă a licitaţiilor pe această porţiune.
„Reprezintă principala dorință a comunității ieșene, atât din partea societății civile, cât și a mediului economic”, se menționează într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Transporturilor.
Reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructura, care monitorizează proiectele de investiţii rutiere şi feroviare din ţară, le dau dreptate.
„Spunem de multă vreme că porţiunea de la A7 la Leţcani/Iaşi, este practic cea mai importantă parte din întrega autostradă A8. Pe de o parte, drumul naţional, între Târgu Frumos şi Iaşi, Leţcani, este cel mai mortal tronson şi cel mai aglomerat. Ar salva foarte multe vieţi şi ar aerisi circulaţia”, spune preşdintele asociaţiei, Ionuţ Ciurea.
„În acelaşi timp este şi porţiunea cea mai ieftină şi cel mai uşor de realzat. Cumulând importanţa pentru siguranţa rutieră şi aspectele economice, ar trebui ca măcar acum să fie o prioritate”, adaugă el.
Deși construirea drumului rapid de la Moțca la Lețcani nu este la fel de complicată precum alte segmente ale A8 – care va avea porțiuni ce vor trece prin munți – tronsonul din care face parte este, din punct de vedere birocratic, cel mai întârziat.
Peste 100 de poduri şi 14 tuneluri
Aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către Guvern pentru tronsonul Tg. Neamț-Ungheni este un pas important înainte ca banii pentru proiect să fie alocați și lucrarea să fie scoasă la licitaţie.
„Trebuia să se întâmple de mult, dar e bine că se întâmplă măcar acum”, spune Ionuţ Ciurea, de la Pro Infrastructura.
După ce indicatorii tehnico-economici vor fi propriu-zis aprobați de Guvern – adică după ce va trece perioada de consultare publică – tronsonul va trebuie preluat de Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR) de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Abia apoi, CNIR va putea lansa licitația – pe diferite loturi – iar lucrărilor ar putea începe.
După lansarea licitațiilor și adjudecarea contractelor (care poate dura și peste un an), termenul de execuție al autostrăzii va fi de trei ani.
Autoritățile promit că licitațiile vor fi lansate până la începutul anului viitor.
Asta înseamnă, în cel mai optimist scenariu, că șoferii ar putea circula pe autostradă de la Lețcani, localitate situată în apropiere de Iași, până la Moțca, cel mai devreme din 2028.
Dincolo de munți, de la Tg. Neamț spre Tg. Mureș, proiectul este mai avansat. CNIR a preluat deja patru loturi – cunoscute ca „loturile montane” – de pe A8, între Sărăţeni şi Pipirig (116 km). Pentru două dintre acestea a lansat deja licitaţiile. Pentru celelalte două, se pregătesc documentațiile pentru licitații.
Proiectul de hotărâre de Guvern care ar urma să aprobe indicatorii pentru autostrăzii are la bază un studiu de fezabilitate care împarte autostrada Moțca-Ungheni în patru loturi, cu o lungime totală de 93,4 km. 4,5 km din traseu se suprapun însă cu traseul autostrăzii vecine, A7, astfel că lungimea care urmează să fie proiectată şi executată are 88 de km.
Câteva aspecte tehnice prevăzute:
• lățimea drumului: 26 de metri;
• opt noduri rutiere (plus unul de perspectivă, pentru legătura cu aeroportul Iaşi şi spitalul regional de Urgenţă);două drumuri de legătură (varianta ocolitoare Iaşi şi Leţcani – DN 28);
• peste o sută de 88 de poduri;
• 12 tuneluri de tip cut & cover, cu câte două galerii fiecare;
• două tuneluri tip „Twin Tunnels”, exacavate direct în subteran, de 520 m (tronsonul 3), respectiv 1,8 km (tronsonul 4), fiecare urmând să aibă la cele 2 capete câte tuneluri fals.
Toţi cei interesaţi pot trimite propuneri, sugestii şi observaţii cu titlul de opinie, cu privire la propunerea de indicatori, inclusiv în format electronic, până în 4 noiembrie.
Cost estimat, peste 5,3 miliarde de euro
Timpul de execuţie prevăzut pentru autostrada Moțca-Ungheni este de 36 de luni. Aici intră și perioada pentru proiectare. Sursele de finanţare ar urma să fie Programul Operaţional Transporturi 2021-2027 (cu termen de implementare 2030), respectiv bugetul de stat.
Costul total estimat al autostrăzii Moțca-Ungheni este de 5,3 miliarde.
Preşedintele Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR), Cătălin Urtoi, spune că suma include și rezervele de implementare – de 25% – dar și un buget pentru cheltuieli neprevăzute.
Rezervele de implementare sunt fonduri prevăzute într-un proiect de infrastructură din care se acoperă eventualele cheltuieli suplimentare apărute în timpul execuției proiectului.
Suma efectivă a investiţiei ar putea fi sub 4 miliarde de euro, spune Urtoi.
„Sunt 14 tuneluri, zeci de poduri, pentru că sunt multe văi, toate acestea presupun costuri mai mari”, explică el.
Costurile estimate per kilometru (peste 50 de milioane de euro, cu tot cu fondurile suplimentare menţionate) nu sunt relevante, întrucât licitaţiile vor fi organizate pe loturi, iar între acestea sunt diferenţe tehnice importante, mai spune reprezentantul CNIR.
Spre exemplu, pe tronsoanele 1 şi 2 din porţiunea Moţca-Leţcani, lucrările nu ar fi atât de complexe precum la celelalte două.
O altă problemă este cea legată de sursa de finanţare.
Conform proiectului de HG, banii vor fi asiguraţi prin Programul Operaţional Transporturi 2021-2027 (cu termen de implementare 2030), respectiv de la bugetul de stat.
Suma totală, de 5,3 miliarde de euro, echivalează, cu aproximaţie, cu întrega sumă din Programul de Transporturi.
Din acest program, autoritățile român vor să finanțeze şi alte proiecte de infrastructură: continuarea A7 de la Paşcani la Siret, două tronsoane din Sibiu-Piteşti, porţiuni din autostrada Transilvania.
Autorităţile şi-au asumat o supra-contractare de 200% şi chiar 300% a programului, în ideea ca proiectele să fie cel puţin începute.
„Important este ca aceste investiţii, aprobate de Comisia Europeană, să înceapă, pentru că lucrările vor putea fi decontate şi din exerciţiul financiar european viitor”, spune şeful CNIR, Cătălin Urtoi.
El spune că România poate inclusiv să se împrumute pentru a avansa cu proiectele de infrastructură, după care îşi va recupera banii din exerciţiul financiar european viitor, 2027-2033.
Faptul că Comisia Europeană ar fi dispusă să accepte un plan de investiţii masiv în economie, în următorii șapte ani, astfel încât deficitul să fie redus în mai mulţi ani, dă un semnal în acest sens.
„Ne vom putea împrumuta de la instituţii internaţionale, chiar dacă cu deficit, pentru a înainta şi finaliza unele proiecte, iar în exerciţiul financiar viitor le decontăm de la bun început”, spune Urtoi.
Va depinde şi de cum va negocia România finanţarea din viitorul exerciţiu financiar, mai spune el.
Preşedintele Pro Infrastructura, Ionuţ Ciurea, spune că în teorie, o astfel de abordare – de începere a proiectelor, continuarea lor cu împrumuturi şi recuperare ulterioară a fondurilor – poate avea argumente, însă România nu se va putea împrumuta şi nici să îşi crească deficitul la nesfârşit.
„Sigur, sună mai bine să te împrumuţi pentru autostrăzi sau pentru tehnologizarea companiilor decât pentru salarii, dar până la urmă e tot împrumut şi finanţele sunt finanţe, astfel de împrumuturi nu te scapă de risc de ţară, sau de infrigement”, atrage el atenţia.
Singura soluţie este prioritizarea investiţiilor, chiar dacă „toate vor trebuie făcute.”
„Trebuie să le facem cu cap, nu putem face dintr-o dată ce nu am făcut în zeci de ani”, subliniază el.
Din acest punct de vedere, porţiunea Moţca-Leţcani din autostrada Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni ar trebui să fie printre proiectele prioritare, conchide el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
