Categoriile vulnerabile trebuie protejate în continuare, dar, în același timp este dificil ca statul să identifice cu exactitate persoanele eligibile, argumentează doctorul în economie, fost consultant pentru Banca Mondială și FMI.
În realitate, atât de plafonările la energie, dar și de subvenții acordate de autorități pentru Regiile de Termoficare beneficiază și persoane sau entități juridice, care nu ar avea o nevoie la fel de stringentă de astfel de sprijin.
Fezabile pe termen scurt, pe termen mediu și lung astfel de măsuri nu vor putea fi susținute de bugetul de stat, apune expertul.
Mai mult, plafonarea prețurilor și pentru persoane fizice și pentru companii ar „frâna” investirea în soluții alternative de energie, direcție promovată și asumată de Uniunea Europeană dar și de România, susține analistul economic.
În interviul acordat Europei Libere, Aurelian Dochia a mai vorbit despre cauzele inflației și ale majorărilor de prețuri, măsurile luate de BNR pentru combaterea fenomenului, dar și despre cum se vor remodela obiceiurile de consum ale românilor dacă prețurile vor continua să crească.
Principalele declarații ale lui Aurelian Dochia:
- La majorarea prețurilor au contribuit reluarea obiceiurilor de consum, inclusiv pe baza economiilor din pandemie, evoluția prețurilor la petrol și produse energetice și războiul din Ucraina.
- Băncile centrale au considerat fenomenul unul temporar și au amânat măsurile. BNR a început și ea mai târziu procesul de creștere a dobânzilor, dar a început. E principalul instrument de politică monetară pentru combaterea inflației.
- De câte ori există, la nivelul unei persoane, familii, o reducere a venitului real disponibil apare procesul de restrângere a consumului și de prioritizare a acestuia.
- Plafonarea prețurilor la energie, ca măsură provizorie, era acceptabilă. Măsurile de sprijin par să fie însă necesare pe o perioadă mult mai lungă şi până la urmă Guvernul, bugetul, nu vor putea să susţină aşa ceva; trebuie revizuit acest proiect.
- Cel mai eficient instrument de a determina consumatorii şi oamenii să îşi schimbe comportamentul şi să treacă spre altă sursă de energie este majorarea preţurilor.
- E greu de identificat cine sunt cei cu adevărat în nevoie.
- Bucureştiul şi marile oraşe beneficiază anual de subvenţionări, iarna, pentru regiile de termoficare. Şi sunt foarte multe persoane, dintre beneficiari, care nu ar avea nevoie de acest sprijin.
- Plafonarea are în spate și un interes politic, pe care, spre deosebire de mulți alții, îl înțeleg; într-un stat democratic depinzi de sondajele de opinie, de alegeri.
1. Care considerați că sunt principalele explicaţii pentru creșterea fără precedent a inflației, care a scăzut foarte puţin în iulie, ajunsă în prezent de 15%?
Aurelian Dochia: Creşterea generalizată a preţurilor a început de peste un an şi s-a observat nu doar în România, ci în majoritatea țărilor din Uniunea Europenă şi chiar în Statele Unite. Indicele inflaţiei a ajuns la recorduri pentru ultimele câteva zeci de ani.
La baza acestui fenomen a stat și revenirea de după pandemie, din anul 2021, când lucrurile au început să se dezmorţească după toate restricţiile care au predominat în timpul pandemiei şi oamenii au început să îşi reia obiceiurile de consum şi de viaţă. Ceea ce a făcut ca consumul şi cererea de consum în multe sectoare să crească în mod surprinzător de rapid.
În plus, se adaugă şi faptul că oamenii îşi făcuseră economii pe timpul pandemiei, au fost tot felul de programe de susţinere a veniturilor salariaţilor, de prevenire a şomajului şi au economisit bani, pe care i-au folosit ulterior, încercând să recupereze ce au „pierdut” în anul anterior. Şi toate astea au constituit probabil primul motor al creşterii preţurilor.
Un al doilea factor a fost că tot în 2021 s-a observat o majorare surpinzătoare la produsele energetice, în special la petrol. Companiile petroliere şi cele legate de energie, în general, renunţaseră să mai facă investiţii în ultimii ani, din cauza unei perspective de consum în declin. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar în 2021 companiile au fost luate prin surprindere şi n-au putut să facă faţă cererii în creştere de produse energetice. Preţurile au început să crească şi spre sfârşitul anului 2021 au fost foarte vizibile.
Un al treilea element, care s-a adăugat la începutul anului 2022, a fost războiul din Ucraina. Evident a avut un impact foarte mare pe produsele energetice pentru care Europa depindea în mare măsură de Rusia şi Europa a fost foarte lovită de această situaţie. E valabil şi la produse care ţin de industria alimentară, pentru că atât Rusia cât şi Ucraina sunt mari producători şi exportatori în zona alimentară, la nivel mondial. Războiul a îngrijorat foarte multă lume şi preţurile au crescut foarte repede.
2. A resimțit România mai puternic aceste efecte?
Aurelian Dochia: În România, evident că creşterile au fost mai mari decât în alte părţi din Europa, pentru că noi nici în perioada anterioară nu am fost în situaţia Germaniei, să avem deflaţie, la noi inflaţia a fost tot timpul cu câteva puncte procentuale mai mare decât în celelalte ţări europene.
3. Europa Liberă: Sunt şi domenii mai puţin atinse de această inflaţie, e de aşteptat să rămână aşa?
Aurelian Dochia: O astfel de creştere se simte cam peste tot, chiar dacă nu este egală în toate domeniile. Pe termen mai lung, chiar dacă un sector nu pare să dea dovadă de creştere a preţurilor, va fi şi el mai târziu „obligat” să le crească.
Să ne gândim ce se întâmplă cu salariile. Toţi oamenii aceştia care suferă de pe urma creşterii preţurilor vor face presiuni pentru salarii mai mari, care să le acopere măcar pierderile rezultate din scumpirea produselor. Şi atunci creşterea de salarii pe care le obţin se duc în preţurile produselor.
Asta se vede deja în zona ce ţine de servicii, care nu mai pot să facă faţă cu salariile. Fenomenul acesta nu este deplin vizibil de la început, ci pe parcurs poate să aibă unele momente surprinzătoare.
3. Europa Liberă: Cât de strâns legate sunt aceste creşteri de majorarea preţurilor la utilităţi şi la combustibili?
Aurelian Dochia: Bineînţeles că este un factor foarte important în creşterea aceasta de preţuri. Este interesant de observat faptul că în 2021, de când s-au manifestat primele semne ale creşterii preţurilor, băncile centrale, începând cu Rezerva Federală americană şi Banca Centrală Europeană şi chiar Banca centrală din România au avut tendinţa să considere că această creştere va fi un fenomen temporar, care până undeva în toamnă se va termina.
Ei au crezut că este totul datorat revenirii de după pandemie şi lucrurile se vor potoli de la sine. Din acest motiv nici nu au luat măsuri aşa cum se presupune că este rolul lor, să înceapă să combată majorarea preţurilor de la început.
Multor bănci centrale li se reproşează că au întârziat măsurile pe care ar fi trebuit să le ia. Banca Centrală americană a luat măsuri din toamna trecută, Banca Centrală Europeană a întârziat foarte mult, este chiar pe bună dreptate acuzată a amânat foarte mult, este adevărat că se află în faţa unor probleme dificile, iar BNR a început şi ea mai târziu procesul de creştere a dobânzilor, care este principalul instrument de politică monetară pentru combaterea inflaţiei.
Până la urmă ăsta este rolul Băncii Centrale. Una din principalele ei atribuţii este aceea de a menţine sub control preţurile.
4. Europa Liberă: Cum se poate proteja populația de aceste creşteri de preţuri, cheltuie mai puţin, îşi modifică obiceriurile de consum?
Aurelian Dochia: Lucrurile se produc automat, de la sine. De câte ori există, fie la nivelul unei persoane, familii, sau a unei economii întregi o reducere a venitului real disponibil apare procesul de restrângere a consumului și de prioritizare a acestuia.
Şi încet-încet, pe măsură ce condițiile se degradează, oamenii sunt „obligaţi” să se îndrepte spre nevoile de bază, cheltuielile de bază, ceea ce ţine de locuință, hrană, școală, în cazul celor cu copii, și să renunțe la cheltuieli discreționare, concedii, ieșiri împreună cu prietenii la restaurant, cumpărări, de echipamente şi mobilier, chiar şi cumpărările de locuinţe...
5. Europa Liberă: Așteptările cu privire la reducerea consumului existau şi în prmăvară. Şi totuşi nu s-a întâmplat, consumul nu a scăzut, în ciuda contextului internaţional şi al inflaţiei. Cum se explică lucrul acesta?
Aurelian Dochia: În niciun caz nu s-a redus consumul, s-a redus ritmul cu care creştea, pentru că am avut perioade lungi în care a crescut consumul cu două cifre, în România. Ritmul acesta s-a diminuat, dar a rămas încă pe plus.
Asta se datorează faptului că în prima parte a anului oamenii au folosit o parte din rezervele pe care le acumulaseră anterior, depozitele şi economiile pe care le aveau în bănci s-au diminuat cu câteva miliarde de lei, care în mod sigur s-au dus către consum.
Plus că încă nu am asistat la o creştere a şomajului, veniturile şi salariile nu au fost reduse, ba chiar în multe sectoare au crescut. De exemplu, Guvernul a luat decizia să mărească salariile bugetarilor. Deocamdată nu avem factori care să pună presiune pe veniturile nominale, ceea ce face ca consumul să aibă o mică evoluţie pozitivă.
Dar, dacă lucrurile continuă în felul acesta şi apare, așa cum se vorbește tot mai mult, posibilitatea unei recesiuni, fie spre finalul acestui an, fie în 2023, atunci lucrurile foarte sigur se vor îndrepta în direcție opusă, în sensul că vom vedea şi la nivelul consumului anumite reduceri.
Asta începând de la sectoarele unde sunt cheltuieli discreţionare, mergând apoi spre cele mai importante, pentru consum.
6. Europa Liberă: BNR prognozează o reducere a inflaţiei până la final de an, o scădere sub două cifre anul viitor şi sub 3% în 2024. E prea optimistă această prognoză?
Aurelian Dochia: Eu cred că este un pic cam optimistă, personal sunt foarte îngrijorat legat de ce va veni în toamna şi iarna asta dinspre partea de energie. Fiindcă ştim bine, în Europa nu s-au rezolvat problemele legate de sursele de energie, alternativele pentru Rusia sunt insuficiente şi nu toate sunt materializate, chiar dacă sunt declaraţii optimiste pe ici, pe colo, ale liderilor politici.
Adevărul este că ne aşteaptă o toamnă şi o iarnă grele, iar preţul gazelor naturale, aşa cum a ajuns el acum va face o mare, mare gaură în bugetul familiilor.
7. Europa Liberă: Ce efecte considerați că a produs în economie plafonarea preţurilor la energie și în ce măsură e de dorit ca ea să fie revizuită, aşa cum afirmă unii specialişti, motivând că statul nu o poate susține? În acelaşi timp e o formă de sprijin, tocmai ca gospodăriile să nu fie sufocate de aceste cheltuieli...
Aurelian Dochia: Măsura asta nu putea să aibă decât un caracter provizoriu. Aşa era o măsură acceptabilă; așa cum se conturează lucrurile, măsurile de sprijin par să fie necesare pe o perioadă mult mai lungă şi până la urmă Guvernul, bugetul, nu va putea să susţină aşa ceva şi trebuie revizuit acest proiect.
În plus, se mai întâmplă efectul advers. Prin această plafonare generală şi pentru companii şi pentru gospodării, nu se lasă să îşi facă efectul principala pârghie a creşterii preţurilor: de restructurare a consumului.
Până la urmă noi şi toată Europa vrem să schimbăm mixul energetic pe care ne bazăm, nu putem să continuăm să ne bazăm pe produsele venite din Rusia, nu putem să continuăm să ardem cărbuni şi gaze naturale şi petrol pentru că avem proiecte privind economia curată şi aşa mai departe.
Cel mai eficient instrument de a determina consumatorii şi oamenii să îşi schimbe comportamentul şi să treacă spre altă sursă de energie este creşterea preţurilor. Dacă nu laşi să acţioneze acest instrument, toată discuţia este degeaba.
8. Europa Liberă: Totuşi aceste soluţii alternative nu par aplicabile prea curând la nivel general, în sensul că multă lume nu îşi permite astfel de soluţii şi, în al doilea rând, nu pot fi implementate peste noapte, nu?
Aurelian Dochia: Evident, dar dacă nu laşi preţurile să acţioneze, cine şi pentru ce ar avea interes să facă nişte instalaţii de panouri fotovoltice, să îşi izoleze casa, să îşi facă ceva? Evident că presupune un efort, dar trebuie făcută şi trebuie începută de undeva.
Cel mai bine ar fi ca, treptat, o parte din impactul preţurilor crescute să fie lăsat către consumatori, astfel încât aceştia să aibă timp să simtă şi să înţeleaga necesitatea de schimbare. Se discută de necesitatea economisirii a 15% din consumul de energie la nivelul UE.
Cum poţi să impui cuiva o reducere dacă nu simte prin preţ că face un efort suplimentar şi că trebuie să îşi regândească consumul şi chiar modul de trai la urma urmei?
Ne trezim altfel că iarna viitoare - noi nu avem deja rezerve suficiente constituite pentru trecut iarna - dacă cumva se întâmplă să avem o iarnă mai grea, atunci nu ştiu cum o să fie rezolvată problema, nu e numai o chestie financiară. Apare necesitatea raţionalizării consumului, dăm unora astăzi şi săptămâna viitoare altora.
Nu există soluţie şi preţurile trebuie să fie lăsate să îşi exercite rolul, chiar dacă impui un mecanism treptat de transfer a creşterii preţurilor către consumator, dar trebuie să îl pui în aplicare.
Oamenii să fie anunţaţi, să fie bine explicate lucrurile, să ştie la ce să se aştepte. Vorbim și de firme: sunt mari companii, foarte mari consumatoare de energie şi dacă nu au o perspectivă clară pe o perioadă de 2-3 ani, practic nu îşi pot face un plan de afaceri. Poate că există soluţii tehnologice pentru ele, dar de ce să investească, dacă nu ştiu ce are Guvernul de gând să facă...
9. Europa Liberă: Sunt totuşi categorii care ar trebui protejate în permanenţă, sau vedeţi acest transfer al costurilor către toată populaţia? Sunt şi voci care spun că 'da, plafonare, dar nu pentru toţi'.
Aurelian Dochia: Este o discuţie asupra căreia aproape nimeni nu se pune de acord. Acordul există doar cu privire la faptul că bătrânii şi categoriile vulnerabile ar trebui protejate. Problema este că Guvernele au arareori instrumentele prin care să ţintească doar categoriile vulnerabile.
Nu există o listă cu persoane şi categorii vulnerabile, aşa că apelezi la nişte compromisuri, la nişte indicatori, de exemplu veniturile. Dacă, de exemplu, te uiţi cine este sub un anumit plafon de venituri şi spui: „ ăştia trebuie să fie protejaţi”.
Dar şi aici ai categorii diverse: unii folosesc gaze, alţii energie electrică, alţii folosesc lemne, mai ales în România la ţară. Nu toată lumea simte la fel impactul acesta al creşterii preţurilor, folosind diverse surse de încălzire. Din cauza asta Guvernele nu au fost şi nu sunt capabile să facă această ţintire a aumitor categeorii vulnerabile, ţintită în mod corect.
De exemplu, Bucureştiul şi marile oraşe de ani de zile beneficiază de subvenţionări iarna, plătite de Primării (dar și de Guvern și Ministerul Dezvoltării, n.red.) sume colosale. Şi sunt în Bucureşti foarte multe persoane care nu ar avea nevoie de aşa ceva. Ei au condiţii de trai şi venituri suficiente, nu ar trebui să fie protejaţi în felul ăsta. Numai că este o formulă generalizată de intervenţie pentru toţi cei care sunt legaţi la sistemul statului.
10. Europa Liberă: Şi e bine sau re rău că se întâmplă aşa?
Aurelian Dochia: Nu este bine, dar pe termen scurt nu se poate schimba. Şi apoi nu pot să pierd din vedere şi interesul politic, pentru că niciun guvern, într-o ţară democrată, nu poate să fie indiferent la sentimentul alegătorilor. Şi dacă condiţiile de trai se deteriorează, guvernul respectiv are toate şansele să cadă, chiar dacă este un guvern cu cele mai bune planuri, cele mai reformiste, nu le poate duce la capăt.
E un compromis care este făcut şi în zona aceasta politică şi spre deosebire de mulţi alţii, nu consuder că sunt lucruri ilegitime sau nepotrivite, sunt necesare, asta este situaţia. Mai ales într-un sistem democratic în care depinzi tot timpul de sondajele de opinie, de opinia alegătorilor, de viitoarele alegeri care se întâmplă mâine-poimâine sau peste doi ani.
