„Haideți să vedem care sunt cele mai toxice și false organe de presă" îndemna AUR într-o postare care a adunat 5.000 de reacții, 4.000 de comentarii și aproape 200 de distribuiri. Postarea nominaliza site-ul G4Media ca fiind punctul de plecare al listei. Au curs zeci de nume de publicații și chiar președintele partidului, George Simion, a adăugat Digi24 pe lista cu cele mai nocive publicații.
Cristian Pantazi, redactor-șef G4Media spune pentru Europa Liberă că, după postarea AUR au venit multe mesaje negative la adresa redacției prin comentarii la articole sau prin comentariile pe paginile de Facebook ale ziariștilor G4Media, dar că jurnaliștii nu au primit amenințări din partea politicienilor AUR.
„Prin realizarea de liste negre, AUR vrea să intimideze ziariștii care relatează onest faptele, intențiile și poziționarea acestui partid. AUR a realizat lista după ce G4Media a decis să eticheteze partidul drept unul extremist, pe baza unui lung șir de gesturi publice ale liderilor partidului: asaltul violent asupra Parlamentului, violențele fizice și verbale asupra unor parlamentari, minimalizarea Holocaustului și numirea ca președinte de onoare a lui Călin Georgescu, care i-a numit eroi pe criminalii Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.”
Pantazi spune că pericolul realizării de liste negre este însă real și că odată ce semnalul public e dat de un partid, nu ar trebui ca publicul să se mire că unii dintre membrii sau admiratorii partidului vor urma linia și vor decide să-și facă singuri dreptate, prin acte de violență la adresa presei sau a celor considerați adversari politici ori ideologici.
Nu e prima dată când avem liste negre cu instituții media sau jurnaliști. Acum câțiva ani, Carmen Dan, ministru de Interne la momentul respectiv, făcea liste cu jurnaliști indezirabili.
„Dar tot politicienii trebuie să înțeleagă că acesta e rolul presei: să pună întrebări, să aducă context, să explice. Nu trebuie să fii prietenul lor și nici măcar să îți placă de ei; trebuie însă să respecți rolul lor într-o democrație”, precizează Cristina Lupu de la Centrul de Jurnalism Independent.
E ușor de înțeles de ce politicienii nu sunt fanii jurnaliștilor. Poate să fie tare neplăcut să ai pe cineva care stă în coasta ta, se uită la ce faci, te critică și pune întrebări.Cristina Lupu, Centrul de Jurnalism Independent
Lupu spune că rețeta aplicată de AUR se încadrează într-un tipar clasic de folosire a unor cuvinte provocatoare pentru a trezi reacții și pentru a face publicul fidel să reacționeze. Nevoia de a identifica un dușman vine direct din manualul de manipulare.
„Induci ideea că toată presa este cumpărată, toxică, coruptă, iar publicul ajunge să creadă că cei care critică partidul pe care îl susține mint, dezinformează, sunt teroriști (cum au fost în Turcia acuzațiile președintele Erdoğan la adresa jurnaliștilor critici), e mult mai ușor să justifici de ce trebuie să dispară, să nu fie crezuți, să fie băgați la închisoare sau alte atacuri grave”, mai arată Lupu.
Acțiunile pot duce inclusiv la o autocenzură a jurnalistului care ajunge să prefere să nu mai publice informații, dacă știe că există riscul să fie supus oprobriului sau, dacă este vorba despre o publicație mai mică, să evite să publice informații delicate.
Facebook nu sancționează, dar încasează
Pentru că postarea a fost pe rețeaua Facebook, sunt puține metode ca ea să fie scoasă din spațiul public.
„Singura interacțiune pe care ar trebui să o avem cu postarea e raportarea ei. Altfel, orice comentariu pe care îl punem acolo, orice interacțiune, orice critică a noastră, nu face decât să hrănească algoritmul lui Facebook. Astfel, ajutăm ca postarea să ajungă la cât mai mulți oameni”, arată Cristina Lupu.
Dragoș Stanca, antreprenor și specialist în media digitală, descrie procesul complicat prin care postarea unui utilizator simplu ajunge să fie analizată de un om și nu de o mașină.
Problema fundamentală a Facebook este că încearcă să tranșeze pe baza unor reguli și proceduri strict tehnice chestiuni care țin de etică - un lucru cvasi-imposibilDragoș Stanca, expert media digitală
Răspunsul Facebook pentru diverse raportări sunt de cele mai multe ori răspunsuri automatizate, „gândite din punct de vedere al eficienței operaționale să descurajeze de fapt reclamațiile.” Abia după un număr de răspunsuri automate o sesizare e analizată de un om, nu de un soft.
„Când acel om are de luat o decizie care implică o analiză etică aceasta a fost externalizată spre așa-numitul și misteriosul 'Consiliu de Supraveghere'. De ce a considerat 'Consiliul de Supraveghere' că acea postare este în regulă ar trebui să răspundă acest organism: nu știm cine face parte din el, dar ar fi interesant de aflat”, mai punctează Stanca.
Stanca spune că, pentru că multe dintre raportările postării au primit un răspuns negativ de la rețeaua de socializare, cel mai probabil ea este „OK” in opinia lor pentru că, în interminabilii si mereu actualizații „Termeni si Condiții”. Strict tehnic postarea se poate încadra la „consultare publică”, „opinie”: o pagină consideră o publicație ca fiind „toxică" și cere opinia publicului.
Ștergerea unei postări de acest gen vine în directă coliziune cu modelul de business al platformei care, asemenea multor altora similare, au explodat din punct de vedere al profitului în timpul pandemiei tocmai pentru că orice scandal, orice dispută, orice controversă este monetizată eficient astfel.
Stanca spune că platformele de distribuție necontrolată a conținutului au un rol negativ major în deteriorarea discursului democratic și implicit în erodarea credibilității presei.
„Pe lângă erodarea credibilității, în spațiul online vorbim și de transferul veniturilor din publicitate în proporție masivă spre aceste platforme în ultimii 10 ani (Google, Facebook, TikTok și alte platforme similare adună împreună peste 85% din banii destinați campaniilor publicitare online azi, în România)”, mai arată Stanca.
Ce câștigă AUR politic
„Toate partidele extremiste se bazează pe divizarea societății, ați văzut-o peste tot, inclusiv în Europa occidentală”, spune profesorul Andrei Țăranu
Țăranu spune că AUR a luat modelul Trump care demoniza și el toată presa care nu-i era pe plac.
Cu siguranță AUR vrea să crească în sondaje și să devină un partid politic important.prof. Andrei Țăranu, politolog
„Ceea ce face AUR este un melanj de campanie de tip USR, dar dus spre electoratul PSD. Tacticile sunt preluate din campaniile americane, ultra-popularizante care îți cer să fii de acord aproape indistinct cu ceea ce spune liderul.”
Profesorul Țăranu crede că întreaga clasă politică ar trebui să își schimbe discursul și să iasă din starea care denotă lipsa de empatie către cetățean, într-o perioadă istorică complicată din punct de vedere social când cetățenii sunt folosiți doar ca mașină de vot
Ce spune George Simion
Europa Liberă a contactat biroul de presă al AUR pentru a afla care scopul realizării unei liste cu instituții de presă pe care publicul le consideră toxice.
Acesta ne-a îndreptat către cei doi copreședinți, dar fostul jurnalist Claudiu Târziu a spus că nu îi permite timpul pentru o reacție. George Simion nu s-a dezis de colegii care postaseră mesajul pe Facebook.
„Nu există o listă neagră a presei. Consider o astfel de etichetare ca fiind un cuvânt cheie folosit în propaganda mediatică, care are rol de demonizare a noastră. Nu mă dezic de postarea colegilor noștri din echipa de social media și chiar am scris acolo că după G4 care nu face un jurnalism echidistant, nici Digi24 nu face acest lucru, că nu ne-a invitat niciodată în platou la vreo emisiune de când am intrat în Parlament și totuși suntem partid parlamentar”, a declarat Simion pentru Europa Liberă.
Digi24, postul declarat „câștigător” al așa-zisei competiții realizată pe pagina AUR nu a dorit să comenteze pe marginea subiectului.
Guvernul și CNA condamnă mesajul AUR
Întrunit în şedinţă publică joi, Consiliul Naţional al Audiovizualului a luat act de demersul partidului Alianţa pentru Unirea Romanilor - A.U.R., anume îndemnul public formulat pentru realizarea unui top al celor mai „toxice organe de presa”. Îndemnul a fost asumat fără rezerve de către copreşedinţii formaţiunii politice, concretizându-se în nominalizări ale unor posturi de televiziune sau radio.
„Acest tip de atac politic la adresa presei este o încercare de intimidare a jurnaliştilor şi o subminare a angajamentelor statului român în privinţa libertăţii mass-media, ca parte a parcursului european al României şi un atac la adresa valorilor democraţiei”, a fost reacţia CNA în cazul acestui derapaj.
Și premierul Nicolae Ciucă, într-o postare pe Facebook, a considerat de neacceptat ca în spațiul public să fie promovate așa-zise liste cu „redacții toxice” și condamnă categoric manifestarea diferențelor de opinii prin orice tip de violență.
Printre „propunerile” făcute de simpatizanții au s-au numărat Antena 3, RTV, Realitate Digi24, B1 TV, TVR, zeci de radiouri și site-uri și chiar organul de propagandă al Rusiei, Sputnik.
