Analiza ISW ajunge la concluzia că acest apel al oficialilor transnistreni oferă Rusiei condițiile pentru orice potențială intervenție - de la atacuri hibride până la sprijin militar sau chiar o decizie de anexare a Transnistriei - după un model folosit inclusiv pentru motivarea invaziei din Ucraina.
Kremlinul folosește intens retorica „compatrioților din străinătate” pentru a-și justifica continuarea războiului din Ucraina și pentru a stabili condiții pentru provocări ulterioare în țări ca Republica Moldova, arată analiza ISW.
Institutul pentru Studiul Războiului precizează că, în ciuda declarațiilor evidente, nu e clar ce va face Moscova pe termen scurt sau lung în privința Transnistriei.
Experții institutului descriu însă mai multe scenarii posibile:
- Kremlinul ar putea decide să nu întreprindă nicio acțiune imediată, variantă care nu exclude o decizie ulterioară de intervenție;
- Moscova ar putea presa suplimentar Moldova să renunțe la Codul Vamal intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Oficialii transnistreni spun despre această lege, care aliniază Republica Moldova la reglementările europene, că e un instrument al „războiului economic” al Chișinăului împotriva Transnistriei;
- Kremlinul ar putea încerca să trimită asistență militară suplimentară forțelor transnistrene. Experții ISW afirmă însă că ar fi o acțiune greu de realizat având în vedere că nu există o rută terestră de transport pentru Rusia. Aerian, transporturile militare rusești ar trebui să treacă prin spațiul aerian al Ucrainei și al României;
- Rusia ar putea intensifica operațiunile hibride de destabilizare și polarizare politică în Republica Moldova, înainte de două evenimente politice majore din 2024: începerea negocierilor de aderare a țării la UE și alegerile prezidențiale din toamnă;
- Kremlinul ar putea decide să anexeze oficial Transnistria în viitor pentru a justifica intervenția militară împotriva Moldovei pe termen lung. Kremlinul a folosit anterior justificări similare, în special protecția cetățenilor ruși și a „compatrioților” din străinătate, pentru a justifica intervenția militară împotriva Georgiei și Ucrainei.
Ostilitatea Moscovei față de regimul democratic din Republica Moldova și față de parcursul european al Chișinăului este o informație de uz comun în conversațiile oficialilor occidentali și la nivelul NATO.
Așa-zisul argument al Moscovei este că SUA și UE controlează guvernul de la Chișinău. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a declarat la începutul lunii februarie că Republica Moldova defavorizează regiuni precum Găgăuzia, care se opun integrării în UE, și a spus că Rusia nu va lăsa rușii din Transnistria să cadă pradă „complotului vestic”.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a spus recent că Republica Moldova este supusă unor riscuri „de natură hibridă” și unei retorici strategice menite să creeze îndoială și teamă. El a precizat însă că Federația Rusă nu are capacitățile militare pentru a pune în pericol R. Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
