Ambasada Ucrainei a reacționat vineri seara, printr-o postare pe Facebook criticilor aduse legii minorităților adoptată, la finalul anului trecut, de parlamentul de la Kiev.
„Cu părere de rău, chiar și în condițiile războiului pe scară largă al federației ruse (!!) împotriva Ucrainei, precum și a sprijinului puternic al Ucrainei din partea autorităților și a poporului român, se difuzează mituri cu privire la statul, care apără cu prețul vieții cetățenilor săi independența, libertatea și democrația întregii Europe”, se arată în comunicare.
Ambasada arată și care sunt, în viziunea guvernului de la Kiev, principalele beneficii pe care minoritățile le-ai obținut în urma adoptării noii legislații:
- afirmarea drepturilor minorităților (comunităților) naționale din Ucraina: dreptul la autoidentificare, libertatea asociațiilor civice și a adunărilor pașnice, libertatea de exprimare a opiniilor și convingerilor, de gândire, de expresie, de conștiință și de religie, de a participa la viața politică, economică, socială, la utilizarea limbii și la educația în limbile minorităților (comunităților) naționale, precum și păstrarea identității culturale a minorităților (comunităților) naționale.
- afirmarea competențelor organului central de autoritate executivă, care asigură implementarea sistematică și cuprinzătoare a politicii de stat în domeniul de protecție a drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale, ce respectă standardele europene.
- afirmarea dreptului de a crea organe consultative cu minoritățile naționale în cadrul organelor executive de stat la diferite niveluri.
- afirmarea posibilității de a crea centre ale minorităţilor naţionale în centre regionale sau localități stabilite, în scopul de a lua în considerare interesele persoanelor aparţinând minorităţilor (comunităţilor) naţionale.
- minoritățile (comunitățile) naționale pot utiliza limba maternă în mass-media, în interacționarea cu autoritățile.
Istoric - Legea afectează șansele Ucrainei de a intra în UE
Istoricul Cosmin Popa, specialist în Rusia și spațiul ex-sovietic explică, într-un interviu pentru Europa Liberă, motivele pentru care legea nu poate fi catalogată acceptabil nici în condiții de războ. „Este dată în spiritul legalității sovietice”, afirmă Popa care consideră că ucrainenii se grăbesc să adopte legi, „crezând probabil că nimeni nu le citește numai pentru că sunt publicate în ucraineană sau rusă.”
„Este o lege pe care nu pot să mi-o explic decât prin încercarea autorităților de la Kiev de a expedia problema și de a pune în circulație câteva idei generoase legate de minorități”, mai arată Popa.
El spune că, în fapt, legea este doar una despre uzul limbii ruse, nicidecum despre uzul limbilor minoritare și este completată de un alt act normativ, tot cu rol de lege, despre rolul consultativ al organismelor minorităților pe lângă autoritățile locale. Conform documentului, minoritățile se pot organiza în diverse comunități care să îndeplinească un rol consultativ pe lângă autoritățile locale, organisme care nu ar avea nicio relevanță de fapt.
„Ar fi cazul să anunțe un plan credibil și consistent referitor la minorități, pe care să îl aplice în perioada postbelică”, explică Popa cum ar trebui să procedeze guvernul de la Kiev. Istoricul consideră că executivul ucrainean are destule argumente astfel încât să tragă niște concluzii foarte clare cu privire la loialitatea minorităților față de statul ucrainean.
„Ucraina este pe cale să aplice față de minoritățile sale aceeași politică pe care Rusia a aplicat o față de poporul ucrainean, iar acest lucru va duce această țară în fundătură, într-o fundătură politică”, mai explică Popa care spune că o astfel de atitudine nu ar face altceva decât să își afecteze serios șansele de a intra vreodată Uniunea Europeană pentru că va avea nevoie de acordul vecinilor săi, inclusiv România.
Istoricul spune că, la acest moment, nu există o lipsă de preocupare semnificativă la nivelul autorităților care însă se va sfârși la un moment dat.
Susținerea în mod direct a românilor din Ucraina, în situație de război, este esențială.
„Acei oameni trebuie să știe ca un stat de apartenență culturală, lingvistică și civilizațională care îi protejează și care, chiar în variantele cele mai dramatice ale dezvoltării acestui subiect, îi poate fi evacuat pe teritoriul statului de proveniență”, explică Popa care consideră că interesul minorităților trebuie să primeze în fața războiului. El crede însă că nici o atitudine similară cu cea a Ungariei lui Viktor Orban nu trebuie urmată, dar politicienii de la București ar trebui săfie mai prezenți în această problemă.
„Nu am cum să spun spună că așteaptă la nesfârșit îmbunătățirea situației românilor, fie că vorbim despre români, fie că vorbim despre bisericile și preoții români din Ucraina. De la autoritățile ucrainene, cu atât mai mult cu cât ele se află în război și cu atât mai mult cu cât ele nu au o reputație foarte bună. Istoric vorbind, în tratamentul aplicat minorităților române. Este cel puțin o dovadă de lipsă de curaj politic, să nu spun de lipsă de inteligență politică.”, mai arată Popa.
Legea minorităților a dus la nenumărate reacții din partea politicienilor români, inclusiv a președintelui Klaus Iohannis și a ministrului de Externe, Bogdan Aurescu. MAE a transmis că este „regretabilă” adoptarea unei astfel de legi, în timp ce președintele a considerat că ea „a creat nemulțumire și preocupare la nivelul autorităților”.
Cele mai puternice critici au venit însă de la Budapesta unde Viktor Orban are o dispută care datează de dinainte de război cu autoritățile ucrainene în privința minorităților. Politica lui Viktor Orban față de minorități este axată pe finanțarea școlilor și bisericilor de limba maghiară și cultivarea spiritului pro-Ungaria în scopuri electorale. Atitudinea sa are și o componentă internă menită să cultive aspirațiile spre o Ungarie mare apărute într-o anumită parte a societății maghiare.
