Pentru că gazele naturale rusești pompate la Sudzha în sistemul ucrainean de conducte ajung după un drum îndelungat la centrala electrică de la Cuciurgan (MGRES), controlată tot de Rusia, care asigură cea mai mare parte a necesarului de energie electrică al Republicii Moldova.
Autoritățile de la Chișinău au spus de multe ori în ultimul mai mult de un an că Repubica Moldova nu mai este dependentă de livrările de gaze de la gigantul rus Gazprom. Însă o dependență indirectă rămâne datorită curentului electric produs la Cuciurgan, pe care Republica Moldova nu l-a putut înlocui în ultimii ani cu alte livrări din surse mai stabile, sigure și ieftine.
Ce măsuri au luat autoritățile
Pe 8 august, la trei zile după ce forțele ucrainene au întreprins o incursiune în regiunea rusească Kursk, ministerul Energiei de la Chișinău a cerut Comisiei pentru situații excepționale (CSE) să instituie starea de alertă timpurie.
Decizia CSE care a urmat a fost motivată prin faptul că la stația de compresare a gazelor „Sudzha” au loc acțiuni militare.
Instituirea stării de alertă timpurie, a explicat ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov, presupune că există „un anumit risc ce este monitorizat, dar nu se intervine”.
Parlicov spune că instituțiile abilitate din sectorul energetic vor elabora „un plan de acțiuni pentru situații concrete, în funcție de ce se întâmplă” și precizează că, pentru moment, în Republica Moldova nu există „întreruperi” în livrarea gazelor naturale și nici „vreun risc iminent pentru sistem”.
Numai în luna iulie, în Rep. Moldova au intrat din Ucraina 180,9 milioane de metri cubi de gaze provenind din Federația Rusă, trecând prin stațiile de compresare a gazelor „Grebeniki” și „Alexeevka” pentru a ajunge mai departe în regiunea transnistreană.
Ce pârghii în plus aduce guvernului starea de alertă
Nu este totalmente limpede, dar există un precedent. În octombrie 2022, când concernul rus de stat „Gazprom” a redus cu circa 30% volumul de gaze livrate Republicii Moldova, autoritățile de la Chișinău (prin decizia CSE) au adoptat măsuri care prevedeau reducerea iluminatului stradal, a iluminatului decorativ, iluminatului publicitar, precum și niște recomandări privind raționalizarea consumului de curent de către consumatorii casnici.
După alte câteva reduceri ale livrărilor rusești, Tiraspolul a anunțat că întreprinderile mari din regiunea transnistreană vor primi mai puține gaze, inclusiv MGRES, care asigura atunci circa 60% din consumul de electricitate pe malul drept al Nistrului.
Chișinăul a recurs la importuri de energie electrică achiziționată pe piață, în România, dar au fost importuri costisitoare pentru care autoritățile au achitat de trei ori mai mult decât pentru curentul de la Cuciurgan.
Actualmente, 80% din necesarul de consum al malului drept este produs la Cuciurgan. Introducerea stării de alertă timpurie și ridicarea treptată a gradului de alertă, dacă va fi necesar, poate permite guvernului să reacționeze rapid, fără să aibă nevoie de aprobări împovărătoare.
Compania de stat Energocom va putea acționa și ea cu celeritate pentru a cumpăra din nou energie electrică la bursa românească OPCOM, dacă MGRES nu mai poate produce. Cantitatea de curent cumpărată acum de la bursa OPCOM acoperă aproximativ 5-8% din necesarul Republicii Moldova.
România a reacționat deja la îngrijorările de la Chișinău și a spus, prin ministrul Energiei, Sebastian Burduja, că poate sprijini securitatea energetică a Republicii Moldova.
Ce se știe despre capturarea stației „Sudzha”
Primele informații că Forțele Armate ale Ucrainei ar fi capturat stația de măsurare a gazelor „Sudzha”, prin care se transportă gazul rusesc către Europa, au apărut pe 7 august pe un canal de Telegram apropiat de Ministerul Apărării al Federației Ruse.
Pe 8 august, un consilier al președintelui Ucrainei a declarat, sub protecția anonimatului, că Forțele Armate ale Ucrainei au preluat controlul asupra stației.
Aceasta se află la doar 500 de metri de graniță. Pe acolo, trece gazoductul magistral Urengoi – Pomarî – Ujgorod, o rută cheie și singura care funcționează de când a început invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
În 2023, prin stația „Sudzha” au fost transportate aproximativ 14,65 miliarde de metri cubi de gaze, aproape jumătate din întregul export de gaz rusesc către Europa, care a fost redus semnificativ după invazie și care este destinat în principal unor prieteni pe care Rusia îi mai are în UE, precum Ungaria, dar și Republicii Moldova (regiunii transnistrene și MGRES).
Există riscul ca livrările să fie suspendate?
Nu este limpede. În 2022, Ucraina a sistat tranzitul gazelor rusești prin stațiile măsurare „Sohranivka” și „Novopskov”, după ce a pierdut controlul asupra acestora Kiev.
Pierderea controlului asupra punctului strategic Sudzha poate constitui foarte bine un motiv pentru ca autoritățile ruse să suspende livrările de gaze prin această stație. Dar este oare interesată să sisteze livrările către „prietenii” de mai la vest? Kremlinul nu a spus nimic deocamdată.
De la Kiev, într-o discuție cu The Washington Post, un consilier al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că este puțin probabil ca Ucraina să utilizeze stația pentru a exercita presiuni asupra Rusiei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
