Candidata Uniunii Salvați România (USR) la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi, susține că unul dintre contracandidații săi, Mircea Geoană, s-ar fi întâlnit la o dată neprecizată cu un fost agent al forțelor israeliene care ar conduce o echipă de hacking și dezinformare în masă și care a influențat zeci de alegeri din lume.
Mircea Geoană neagă că întâlnirea ar fi avut loc.
Miercuri dimineață, premierul Marcel Ciolacu – care candidează și el la alegerile prezidențiale, din partea Partidului Social Democrat (PSD) – l-a atacat, de asemenea, pe Mircea Geoană.
„Știam că într-o clădire există foarte multe servere. Ferme de boți pentru Geoană. Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui sa se sesizeze. Am transmis și celor care se ocupă, azi dimineață”, a spus candidatul PSD.
Marcel Ciolacu nu a oferit dovezi în acest sens.
„Este o aliniere interesantă între candidatul PSD Marcel Ciolacu și al USR Elena Lasconi care îl atacă împreună pe Mircea Geoană. Amândoi aruncă cu acuzații fără probe și asta este o iresponsabilitate din partea unor persoane care candidează la cea mai înaltă funcție în statul român”, a răspuns Liviu Iolu, purtător de cuvânt al echipei de campanie a lui Mircea Geoană, pentru Europa Liberă.
Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, a declarat de la Digi24 că instituția pe care o conduce nu a primit nicio solicitare oficială privind verificarea „unei ferme de boți”.
Autoritatea Electorală Permanentă este instituția care verifică modul în care candidații la alegerile prezidențiale cheltuie banii în campanie.
„Aşteptăm mai multe informaţii cu privire la ceea ce şi unde se pot întâmpla astfel de lucruri şi vom verifica”, a spus Greblă.
La rândul său, ministrul Cercetări și Inovării, Bogdan Ivan, a declarat miercuri, în Parlament, că ministerul pe care îl conduce ar fi primit sesizări prin intermediul unei platforme online prin care i se cere să verifice posibile activități de viciere a rezultatului alegerilor prin intermediul social-media.
Ce este o fabrică de trolli
O „fabrică de boți” – sintagmă cunoscută mai degrabă sub numele de „fabrică de trolli” este o entitate care se ocupă cu propagandă și dezinformare pe internet. De multe ori, activitatea acestei entități este controlată de persoane sau companii care își ascund identitatea. Operațiunile fabricilor de trolli sunt de obicei concentrate pe sfera politică sau economică, iar scopul poate fi atacarea politică a adversarilor. Fabricile de trolli obișnuiesc adesea să promoveze știri false sau să instige la ură. Pe lângă persoane reale care se pot afla în spatele unor conturi false, fabricile de troli mai pot folosi și inteligența artificială pentru a promova dezinformarea pe Internet – în special pe rețelele sociale.
Răspunsul lui Mircea Geoană și fotografiile publicate imediat
Presupusa dezvăluire a Elenei Lasconi a fost făcută mai întâi printr-o întrebare pe care candidata USR i-a adresat-o public contracandidatului ei, Mircea Geoană într-o emisiune electorală, organizată marți seară (29 octombrie) de Antena 3.
„De ce v-aţi întâlnit recent cu Tal Hanan, recunoscut şi sub numele de Jorge?”, a întrebat Lasconi, fără a oferi detalii precise cu privire la presupusa întâlnire dintre Mircea Geoană și controversatul om de afaceri israelian.
Fostul secretar general adjunct al NATO a negat că s-ar fi întâlnit cu Tal Hanan, spunând în direct, când a fost, la rândul său, invitat de Antena 3, că nu cunoaște această persoană. Geoană a recunoscut însă că s-a întâlnit cu consultanți din Israel – țară din care este originar Hanan.
„Nu l-am cunoscut niciodată. Dacă există o fotografie, e foarte posibil să fie cu altcineva. M-am gândit că în viața mea am avut întâlniri în Israel cu oameni care fac consultanță pentru Netanyahu sau pentru președintele Herzog”, a spus Geoană.
În timpul dezbaterii, Elena Lasconi a postat pe contul de Facebook trei fotografii.
Într-una dintre ele apare o persoană care pare a fi Tal Hanan, în fața Institutului Aspen din București – un ONG înființat în România de Mircea Geonă. În altă fotografie apare Geoană în timp ce iese din sediul institutului.
Cei doi nu apar însă în același cadru în nicio poză, a căror proveniență Elena Lasconi nu a precizat-o.
Ulterior, un purtător de cuvânt al campaniei lui Mircea Geoană a transmis presei un mesaj în care a spus că acuzațiile Elenei Lasconi sunt „complet false”.
„Nu îl cunoaște și nu a existat nici o întâlnire între candidat cu persoana indicată. Din păcate pentru decența dezbaterii prezidențiale, Elena Lasconi a fost intoxicată și a distribuit fără discernământ un fake-news grosolan”, a mai transmis Liviu Iolu, membru în echipa de campanie a lui Mircea Geoană.
„Aceste intoxicări servite sunt nedemne de un candidat care vrea să fie președintele României și reflectă doar disperare”, a completat acesta.
Contactat de Digi24, Tal Hanan a confirmat că a fost în România, însă în vacanță.
„Confirm că am fost în România în vacanță. Este o țară minunată, cu oameni minunați. M-am întâlnit și am vorbit cu oameni, dar nu discutăm despre clienți”, a spus el.
Europa Liberă a cerut mai multe lămuriri de la Tal Hanan despre presupusa întâlnire cu Mircea Geoană. Le vom publica imediat ce ne vor fi trimise.
Cine este Tal Hanan
Numele afaceristului israelian este legat de compania Demoman International, care are legătură cu Ministerul Apărării din Israel și care, potrivit unei investigații internaționale de presă, ar fi oferit servicii de hacking și ar fi fost implicată în campanii de dezinformare în țări din Europa, America, Africa și Asia.
Dezvăluirile privind presupusele servicii de influențare & manipulare a alegerilor din diferite zone ale lumii pe care le oferă Hanan au fost făcute de o echipă de jurnaliști coordonată de organizația non-profit franceză Forbiden Stories.
Ancheta a fost realizată de peste 100 de reporteri de la zeci de publicații internaționale, printre care The Guardian, Le Monde, Der Spiegel, El País și Haaretz.
În timpul documentării, Tal Hanan, fost agent al forțelor speciale israeliene, în vârstă de 51 de ani, care acum lucrează în privat, folosind pseudonimul „Jorge”, a declarat, vorbind cu reporteri sub acoperire care au pretins că sunt interesați de serviciile sale, că s-a implicat în „33 de alegeri prezidențiale, dintre care 27 au avut succes”.
De exemplu, potrivit investigației publicate anul trecut, echipa condusă de Hanan a lucrat sub acoperire în alegerile prezidențiale din Nigeria, în 2015, alături de Cambridge Analytica – compania acuzată că colectat informații despre utilizatorii de Facebook, pe care le-a folosit pentru și schimbarea opiniei votanților înaintea alegerilor. Cambridge Analytica a fost suspectată că a influențat inclusiv referendumul din iunie 2016 de ieșire din Uniunea Europeană a Marii Britanii, deși o investigație ulterioară nu a confirmat acuzațiile.
În discuțiile cu ziariștii sub acoperire de la Forbitten Stories, Tal Hanan a spus că a avut clienți care au dorit să manipuleze în secret opinia publică, de la agenți de informații, politicieni și până la companii private.
Într-o întâlnire care a avut loc în apropiere de Tel Aviv, se pare s-ar afla sediul firmei, membrii echipei lui Tal Hanan le-au spus ziariștilor de investigație că percepe între 6 și 15 milioane de euro pentru interferențe în alegeri, iar plata poate fi făcută în mai multe valute, fie electronic , fie cash, dar și în criptomonede precum Bitcoin.
Contactat ulterior pentru comentarii, Hanan nu a răspuns solicitării, susținând că are nevoie de „aprobarea” unei autorități nespecificate, afirmând: „Neg orice abatere”.
Cine este Tal Hanan
Potrivit propriei prezentări de pe site-ul companiei Demoman International, Tal Hanan a fost ofițer în forțele speciale ale armatei israeliene. El a fost comandant adjunct al unității EOD de elită a forțelor aeriene israeliene.
În timpul carierei sale militare, el a antrenat forțele militare străine și a fost ofițerul de legătură al Forțelor Armate Israeliene (IDF) la Comandamentul Forțelor Speciale a Flotei a șasea a Statelor Unite.
„Hanan a condus numeroase misiuni de informații, securitate, aplicare a legii și anticorupție, precum și misiuni și proiecte de consultanță pentru mai mulți membri NATO, guverne din America de Sud și corporații private din sectoarele petrolului și gazelor. El a comandat operațiuni de protecție executivă cu risc înalt în Mexic, Columbia și Venezuela”, se menționează în biografia de pe site.
El mai spune că pregătit aproape 5.000 de ofițeri superiori din rândul militarilor, ai forțelor de ordine și de securitate internă și că a condus programe de instruire pentru combaterea terorismului.
Mircea Geoană și întâlnirile controversate
Numele lui Mircea Geoană este legat de mai multe întâlniri care îi sunt imputate în timpul campaniei electorale.
Dacă întâlnirea cu Tal Hanan este negată cu vehemență de candidatul independent la președinția României, Mircea Geoană a recunoscut în trecut că s-a văzut sau a avut legături cu persoane controversate – unele certate cu legea.
Cea mai cunoscută întâlnire de acest fel este cea despre care mulți spun că a făcut ca Mircea Geoană să piardă alegerile prezidențiale din 2009.
Atunci, cu o seară înainte de dezbaterea prezidențială cu Traian Băsescu – contracandidatul în alegeri – Geoană a mers acasă la controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, patron pe atunci al unui trust de presă.
Sorin Ovidiu Vântu era cercetat în mai multe dosare penale la acea vreme și avea să fie condamnat ulterior pentru infracțiuni de corupție și de evaziune fiscală.
O altă întâmplare despre care presa a scris repetat în ultimele săptămâni este vizita pe care Mircea Geoană a făcut-o tot în acel an, în 2009, la Moscova. Geoană era candidat la președinția României.
Într-un interviu pentru Europa Liberă acordat la jumătatea lui octombrie, el a spus că acea vizită a fost una privată, și nu a reprezentat statul român.
„În 2009, când am fost în vizită, Medvedev (n.r. Dmitri Medvedev – președintele Rusiei între 2008 și 2012) de abia preluase președinția Federației Ruse [...] În acel moment, eram candidat la Președinție și nu puteam să antrenez statul român într-o vizită exploratorie.”
Întrebat care au fost rezultatele acelei vizite pentru el și pentru România, Geoană a răspuns: „Niciunul. N-am câștigat președinția României, deci niciunul!”.
Mircea Geoană a spus recent, în mai multe interviuri acordate presei din România, că este cel mai atacat candidat la președinție.
El a contrabalansat controversele din trecutul său prin faptul că ulterior incidentelor controversate a devenit secretar general adjunct al NATO (2019-2024) și că acest lucru demonstrează fără dubii orientarea sa pro-occidentală, dar și că trecutul său nu ascunde nimic compromițător.
Înainte de a fi secretar general adjunct la NATO, Mircea Geoană a fost președintele mai multor partide politice din România, cel mai important fiind Partidul Social Democrat – cel mai mare partid din România.
În perioada în care a condus PSD (2008-2011), mai mulți lideri ai acestui partid au fost acuzați de fapte penale, multe dintre ele confirmate de justiție.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
