Linkuri accesibilitate

Alegeri prezidențiale 2019. Cine va conduce România în următorii cinci ani

Rezultate provizorii din țară și diaspora după centralizarea rezultatelor din 19.494 (99,45%) - 9.706.306 voturi: Klaus Iohannis - 65.68% - 6.375.565 voturi Viorica Dăncilă - 34.31% - 3.330.619 voturi

Românii își aleg duminică noul președinte, iar lupta pentru fotoliul de la Cotroceni se dă între Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă.

17:26 24.11.2019

La ora 17, prezența la vot a fost de 40,29% în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin. În primul tur, prezența la aceeași oră a fost de 37,9%.

Dintre cei peste 7,3 milioane de votanți, 4,1 milioane sunt din mediul urban și 3,1 milioane sunt din mediul rural. Diferența între mediul urban și rural urcă din nou la un milion de persoane.

Județe unde se înregistrează cea mai bună prezență sunt Ilfov (52,3%), Cluj (46,8%) și Sibiu (45,5%), iar la polul opus se află Harghita (17,8%), Covasna (19,9%), Satu Mare (30%).

În București, până la ora 17.00, au votat 749.941 dintre alegători, reprezentând 41,7%.

În Diaspora, deja peste 780.000 de persoane au votat. Prezența cea mai mare se înregistrează în Marea Britanie (131.000), Italia (161.000), Spania (104.000). În Republica Moldova au votat până acum 46.000 de persoane.

17:08 24.11.2019

Ce poate face președintele

Potrivit Constituției, președintele „veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate” (Art 80, al. 2).

Legea Fundamentală precizează că șeful statului poate

  • desemna un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numi Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament
  • în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, revoca şi numi, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului va putea exercita această atribuție numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru
  • consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită
  • participa la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii. Președintele prezidează ședințele de Guvern la care ia parte
  • După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

De asemenea, președintele mai poate cere organizare unui referendum, are atribuții în domeniul politicii externe: poate încheia tratate în numele României, după ce au fost negociate de guvern; poate acredita și rechema reprezentanți diplomatici ai României și poate aproba înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

De asemenea, președintele are atribuții în domeniul apărării, de pildă: este comandantul forțelor armate și are funcția de șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate; în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj.

Totodată, președintele mai poate institui, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale.

Dar sunt unele atribuții care au „zburat” din mâna președintelui, despre care puteți citi aici

Puteți citi și:

De ce a fost întărită legea stării de asediu și de urgență

Ce poate face președintele pentru economie și cât de pregătiți sunt prezidențiabilii dacă vine criza

16:40 24.11.2019

Peste 7 milioane de persoane au mers la urne în România, iar gradul de participare la nivel național pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale se apropie de 39%. Lor li se adaugă și cei 741.000 de cetățeni români care au votat în afara granițelor.

În Diaspora sunt 838 de secții de votare, dintre care trei pentru votul prin corespondență. Țările unde prezența la vot în turul al doilea este mare sunt Italia, Spania, Marea Britanie. Deja, la unele secții de votare din străinătate s-au format cozi. De pildă, în Marea Britanie, la secțiile de votare din Stratford și Barking, Ambasada României le-a sugerat alegătorilor să se îndrepte și spre alte secții de votare pentru a evita să stea la coadă.

Potrivit legii, pot vota la secțiile de votare deschise în străinătate cetățenii români care, în ziua alegerilor, se află în afara granițelor țării, indiferent de motivul prezenței acestora pe teritoriul altei țări: fie că au domiciliul acolo, sunt rezidenți sau turiști.

Programul de votare la secțiile din străinătate se poate prelungi la alegerile prezidențiale până la ora 23.59, dacă se formează cozi.

16:15 24.11.2019

Incidente la vot

Aproape 100 de sesizări de posibile incidente și infracțiuni electorale au fost înregistrate până în prezent, însă 32 nu sunt confirmate, a anunțat Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI, citată de Mediafax.

Polițiștii au aplicat 15 sancțiuni contravenționale, între care 4 sunt amenzi în valoare de 4.500 lei.

„Potrivit celei mai recente raportări de la nivelul Centrului Național de Conducere Integrată al MAI, de la începerea procesului de vot și până la această oră au fost înregistrate 96 de sesizări de posibile contravenții și infracțiuni electorale”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbpg.

Încarcă mai mult

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG