Klaus Iohannis a spus, în urma ședinței CSAT de miercuri, că, personal, își dorește alegeri anticipate în primăvara anului viitor și a anunțat că dorește să discute cu toți liderii politici ai partidelor parlamentare.
Declarația președintelui, pe care a enunțat-o și în seara alegerilor, este o discuție serioasă, care a trecut de nivelul tatonărilor, potrivit unor surse politice. Există o strategie deja, însă nu este încă stabilită tactica, nu s-au stabilit termenele și nu s-au definitivat negocierile cu celelalte partide.
Câștigă teren ideea ca aegerile parlamentare anticipate să nu fie cuplate cu cele locale. Înainte de alegerile locale, care ar putea avea loc în luna mai sau la început de iunie, ar fi nevoie de câteva măsuri care să fie deja implementate.
ALEGERI ANTICIPATE. Procedura
- Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Guvern sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului. În plus, președintele are și acordul celor două președinți ai celor două camere ale Legislativului, care este doar consultativ
- Singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie. Preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
- Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.
- Pe de altă parte, Constituţia mai prevede şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență
România s-a aflat cel mai aproape de o astfel de situație în 2009, înainte de alegerile prezidențiale, când retragerea de la guvernare a PSD a dus la căderea Guvernului condus de Emil Boc și implicit la o criză guvernamentală.Traian Băsescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul. Ulterior, Traian Băsescu l-a propus pe Liviu Negoiță, însă această a doua nominalizare nu a mai ajuns la votul Parlamentului, după ce opoziţia reuşise să blocheze audierea miniştrilor în şedinţa conducerii celor două Camere. Premier a fost validat apoi de Parlament liderul PDL, Emil Boc.
Liberalii și Klaus Iohannis analizează procedura prin care să se declanșeze anticipatele, pentru care este nevoie de o cădere sau demisie a guvernului, urmată de două respingeri consecutive de Cabinete noi, într-un interval de două luni.
Cel mai simplu plan de aplicat ar fi o moțiune de cenzură, anunțată inițial de Viorica Dăncilă, dar asupra căreia s-a pronunțat noul lider PSD, Marcel Ciolacu. El a spus că abia după congresul PSD (care ar putea avea loc în luna februarie) ar fi posibilă depunerea unei moțiuni de cenzură și i-a transmis lui Ludovic Orban „să stea liniștit”. Sesiunea parlamentară începe în februarie, iar regula spune că se depune o singură moțiune de cenzură de-a lungul unei sesiuni care durează până în vară - iunie sau iulie.
Un impuls ar putea fi dat și de asumarea răspunderii Guvernului pentru o lege. Iar acest artificiu constituțional este cel mai la îndemâna unui guvern minoritar care dorește alegeri anticipate. Orice asumare a răspunderii pentru o lege sau pentru un pachet de legi poate avea parte de o moțiune de cenzură, al cărei rezultat duce, teoretic, la căderea Guvernului.
Klaus Iohannis a spus, miercuri, că este convins că „multe lucruri pot fi rezolvate, ca de exemplu acea nefericită ordonanță (OUG 114 - n.r), prin asumarea răspunderii și este posibil să se adopte aceeași soluție și pentru alte acte normative. Eu cred că ar fi foarte bine să mergem spre alegeri anticipate în primăvara anului viitor”.
Este nevoie de 233 de voturi pentru cele trei ședințe în care se discută căderea celor trei guverne, iar liberalii mizează pe succesul pe care l-au avut la instalarea Cabinetului Orban.
Pentru ce și-ar putea asuma răspunderea Cabinetul Orban
- OUG 114, invocată de Ludovic Orban și, mai apoi, și de Klaus Iohannis
- Legea de revenire la două tururi la alegerea primarilor (obligatoriu să fie aprobată în următoarele două-trei săptămâni. Cu mai puțin de șase luni înainte de alegeri, nu mai poate fi modificată legislația electorală)
- Un pachet de legi pe justiție, care să includă desființarea Secției speciale (mai puțin probabil), amânarea pensionării magistraților cu 25 de ani de vechime, abrogarea recursului compensatoriu, amânarea trecerii la completul de trei judecători pentru apelurile judecate începând cu 2020 la instanțele inferioare.
Președintele Iohannis a mai oferit un indiciu în declarația sa de după CSAT - va discuta cu toți liderii politici ai partidelor parlamentare pentru formarea unei noi majorități.
Desigur, o nouă majoritate se poate forma și în interiorul acestei legislaturi, însă o reconfigurare a Parlamentului, conformă cu actualul peisaj politic este scopul PNL și al USR. Așadar, cu cine discută președintele?
- PNL, partidul care a câștigat două rânduri de alegeri, în cazul în care nu taie salarii și pensii și ia măsuri spectaculoase în sensul restituirii independenței Justiției, ar fi avantajat de alegerile anticipate. Cu cât mai puțin timp trece pe fondul problemelor economice, cu atât mai posibil să-și conserve voturile pozitive
- USR are nevoie să-și închidă inadvertențele cu PLUS cât mai curând și să recupereze din deficitul de imagine legat de decizia de a nu-și asuma intrarea la guvernare
- PMP și ALDE sunt interesate de asocierea cu PNL, iar în cazul ALDE, se vorbește și de trecerea unora dintre parlamentari la PSD, dacă mai este loc.
- ProRomânia nu are în acest moment niciun avantaj dacă intră în alegeri anticipate, pe fondul disputei Tudose-Ponta. Tudose este baron de Brăila înainte de a fi fost premier sau europarlamentar și controlează o întreagă filială (Brăila). Adrian Țuțuianu controlează încă filiala de Dâmbovița, iar dacă revin la PSD, partidul lui Victor Ponta își pierde infrastructură importantă.
- PSD este marea necunoscută. În principiu, un partid care deține încă aproape jumătate din mandatele din Parlament nu are niciun interes să voteze în favoarea alegerilor anticipate, care le scurtează șederea în legislativ unui număr important dintre aleșii săi, mai ales că la orizont se prefigurează opoziția. PSD are nevoie de timp pentru „resetare”, cum au spus liderii săi. Pentru viitorul președinte al PSD însă, alegerile, asta însemnând controlul listelor și al locurilor eligibile, reprezintă un prilej de consolidare a autorității.
Klaus Iohannis a spus, miercuri seara, că va discuta cu toate partidele, iar PSD-ului i-a transmis un avertisment. „PSD a fost mereu în dezacord cu mine și cu PNL. Au fost sancționați drastic la alegeri. Dacă nu vor, mergem mai departe”, a spus președintele, referindu-se la negocierile care vor continua.
Cât de departe vor ajunge aceste negocieri, este puțin previzibil. Instinctele actualilor parlamentari, de a-și conserva mandatul și pensia specială, vor cântări greu. Depinde de ce anume se oferă și se obține în aceste negocieri.
Facebook Forum