Laura Vicol invocă în expunerea de motive „necesitatea degrevării judecătorilor de unele sarcini consumatoare de timp” şi „sprijinul substanţial acordat judecătorilor în redactarea proiectelor unor hotărâri judecătoreşti”.
Angajările se vor face din rândul licențiaților în drept, în urma unei probe scrise, a unui interviu și o probă practică de verificare a abilităților de operare pe calculator.
Concursul va fi supervizat de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar numărul de asistenți de judecător va fi stabilit de președinții de Curți de Apel din țară, în funcție de încărcătura de dosare pe fiecare judecător.
Șef de instanță „angajator”
Potrivit proiectului de lege, carierele asistenților de judecători depind exclusiv de deciziile președinților de instanțe, ei fiind transferați la ordinul acestora. Tot ei sunt cei care îi pot demite, dacă nu sunt mulțumiți de activitatea lor.
Ideea nu este nouă. În toamna anului 2019, CSM anunța organizarea unui concurs pentru selectarea a 165 de asistenți ai judecătorilor printr-un proiect „pilot”, care includea 19 instanțe din țară.
Cei 165 de asistenți au fost angajați pe o perioadă determinată pe 21 de luni, cu posibilitatea prelungirii, cu un program de opt ore pe zi. Potrivit contractului, ei au fost plătiți cu 62 de lei pe oră „buget ce cuprinde taxele și contribuțiile datorate atât de angajat, cât și de angajator”.
După terminarea proiectul pilot, judecătorii din CSM au ajuns la concluzia că ar fi foarte bine ca acesta să fie extins la nivel național și așa a ajuns să fie depusă în Parlament inițiativa semnată de Laura Vicol.
Cât ar costa viitorii asistenți
Pentru activitatea desfăşurată, asistenţii judecătorului au dreptul la o salarizare stabilită în condiţiile prevăzute de lege pentru judecătorii stagiari.
În prezent, un judecător stagiar are un salariu de aproximativ 11.000 de lei brut pe lună. Suma netă lunară înseamnă aproximativ 7.000 de lei. În acest moment există 4.200 de judecători în întreaga țară.
În condițiile în care legea nu stabilește un număr maxim de noi angajați, acesta fiind decis în funcție de necesitățile fiecărei instanțe, este de așteptat ca fiecare judecător să-și dorească angajarea unui „ajutor”.
Acest lucru ar duce, practic, la angajarea a 4.000 de noi oameni plătiți din bugetul de stat. CSM a dat aviz pozitiv inițiativei propuse de deputat PSD.
Consilierii de judecători
Consiliul Legislativ a dat aviz nefavorabil și a explicat că această lege crează o nouă categorie de personal și că mai recomandată ar fi angajarea de noi judecători decât de „consilieri” ai acestora. În plus, atribuțiile acestora nu sunt clar specificate, ei devenind asistenții personali ai judecătorilor.
În expunerea de motive, avocata Laura Vicol arată, cu trimitere la programul pilot, că „activitatea desfăşurată de asistenţi a constituit un sprijin real pentru judecători, care s-au putut concentra suplimentar pe calitatea actului de justiţie”.
În plus, asistenții judecătorilor vor face parte din familia ocupațională „justiție”, cu toate avantajele ce decurg din acest statut.
În legătură cu impactul financiar asupra bugetului de stat, deputata arată că acesta ar fi de „doar” 3,8 milioane de lei, însă doar în cazul celor 165 de asistenți angajați deja.
Nicio vorbă despre cheltuielile viitoare
Deputata Laura Vicol nu pomenește despre cheltuielile cu celelalte 4.000 de persoane care ar putea fi angajate.
„Astfel, prin raportare la situaţia concretă a celor 165 de experţi jurişti încadraţi în prezent, impactul financiar suplimentar pentru un an calendaristic la nivelul bugetului general consolidat este de aproximativ 3.891 mii lei”, se mai arată în nota de fundamentare.
Am întrebat-o, în scris, pe Laura Vicol dacă această inițiativă legislativă a fost ideea ei sau dacă s-a consultat cu cineva din CSM când a veni cu propunerea.
În plus, i-am cerut să precizeze care ar fi impactul financiar al inițiativei în cazul în care s-ar decide angajarea a 4.000 de noi funcționari, câte unul pentru fiecare judecător. Laura Vicol nu a răspuns la întrebări.
Ce mai prevede proiectul de lege
Capitolul interdicții:
- Asistenţii judecătorului sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice;
- Asistenţii judecătorului nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic;
- Asistenţii judecătorului sunt obligaţi să păstreze secretul profesional, confidenţialitatea în legătură cu faptele şi informaţiile despre care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei;
- Asistenţilor judecătorului nu le este permis să comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluţiile date în dosarele despre care au luat cunoştinţă;
Atribuțiile asistenților:
- Acordă sprijin judecătorului în realizarea procedurilor specifice premergătoare stabilirii primului termen de judecată;
- Realizează activităţi de documentare, de verificare şi de prezentare a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a elementelor de fapt şi de drept relevante în cauză;
- Redactează, sub coordonarea judecătorului, proiecte de hotărâri judecătoreşti sau ale altor acte procedurale;
- Asistentul judecătorului îndeplineşte orice alte atribuţii de serviciu stabilite de judecătorul coordonator, de preşedintele instanţei sau de preşedintele de secţie;
Legea a fost votată de deputații PSD și PNL, iar cei de la UDMR s-au abținut de la vot. Împotrivă au votat deputații USR și AUR.
Proiectul a trecut de Camera Deputaților cu 169 de voturi „pentru”, 68 „contra” și 28 „abțineri”. Urmează votul în Senat care este Cameră decizională.
