Declarația cancelarului austriac a fost făcută cu puțin timp înainte de începerea summit-ului UE-Balcanii de Vest, de la Tirana/Albania, unde participă și președintele României, Klaus Iohannis, alături de ceilalți lideri europeni.
„Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus liderul austriac.
Anunțul Vienei a stârnit imediat reacții din partea politicienilor români. Într-un mesaj postat pe Facebook de ministrul de Interne al României, Lucian Bode, acesta a susținut că „problemele de migrațiune cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României”.
„În mod categoric, țara noastră nu poate fi sancționată nemeritat și nejustificat pentru această situație. Nu prin România trece fluxul migratoriu și nu România este generatoarea acestui flux”, se arată în continuarea mesajului transmis de Bode.
O decizie finală în privința aderării va fi luată joi, 8 decembrie, de Consiliul de Justiție și Afaceri Interne.
Expertul în relații internaționale, Ștefan Popescu, spune că decizia Austriei de a-și anunța poziția oficială prin intermediul presei și nu printr-un comunicat oficial, așa cum prevăd practicile diplomatice, este „total de neînțeles”.
„E de neînțeles cum cancelarul Austriei nu a pus mâna pe telefon și nu și-a sunat omologul de la București sau ministrul de Interne”, a precizat Ștefan Popescu.
„Însă mai cred că România ar fi trebuit să cunoască, având în vedere proximitatea față de Austria, poziția ei înainte ca ministrul de Interne să o exprime într-un mod atât de brutal și public”, a adăugat el.
Cristian Diaconescu spune că subsumarea politicilor interne – în cazul Austriei, grijile față de imigrație – e necesară în contextul solidarității din interiorul UE și Schengen.
Decizia Austriei de a trata pozițiile instituțiilor europene ca fiind interpretabile, precum unda verde dată de Comisia Europeană în ceea ce privește aderarea României, Bulgariei și Croației la Schengen, nu duce decât la o situație extrem de periculoasă pe plan diplomatic, susține fostul ministru de Externe.
„Nu vorbim doar de o asumare a responsabilității de către România, Bulgaria sau Croația”, spune Diaconescu. „De exemplu, în ceea ce privește Acordul Schengen, în condițiile în care România și Bulgaria ar deveni state membre Schengen, atunci frontiera Schengen se mută pe Dunăre. Frontexul, la rândul său, va trebui să asigure alături de București și Sofia sistemele necesare de protecție, inclusiv în ceea ce privește migrația.”
Problema migrației, demontată de experți
Motivul invocat oficial de Viena pentru opoziția țării față de intrarea României și Bulgariei în Schengen ține de numărul mare de imigranți care au pătruns pe ruta Balcanilor în Austria.
Ministrul de Interne al României, a declarat, însă, că din cei aproape 130.000 de migranți ajunși în UE pe ruta Balcanilor de Vest, sub 3% (3.574) au intrat prin România. Datele furnizate de oficialul român au fost preluate de la agențiile europene din domeniul migrației.
Alături de Bulgaria, România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la Schengen încă din anul 2011, iar în ultima perioadă rapoartele pozitive ale celor două misiuni de evaluare ale României au fost „dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanților Austriei”.
Însă problema corupției și a statului de drept, cât și privatizarea vămilor bulgărești, au ridicat semnale de alarmă în rândul mai multor state din Occident, precum Olanda, care a dorit să condiționeze aderarea celor două țări la Schengen de suspendarea MCV-ului.
Pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a recomandat încheierea MCV-ului în cazul României, după ce Bucureștiul a adoptat legile Justiției, menite să îndeplinească ultimele criterii prevăzute în acordul semnat odată cu intrarea României în UE.
În cazul în care Frontex ar ajuta la securizarea granițelor Schengen ale României și Bulgaria, „s-ar putea îndeplini un anume tip de deziderat invocat politic astăzi de Austria”, spune Cristian Diaconescu.
„Fără a fi cinic, aș putea spune că, pe de altă parte, nu poți să prezinți României, în afara Acordului Schengen, să îndeplinească obiective dinăuntrul Acordului”, a continuat el, făcând referire la combaterea migrației din interiorul spațiului Schengen.
Însă, problema opoziției Austriei rămâne în continuare nerezolvată. Atât Popescu cât și Diaconescu, sunt sceptici cu privire la ceea ce se mai poate rezolva în următoarele două zile, înainte de reuniunea Consiliului JAI de la Praga.
Ștefan Popescu afirmă că, în contextul de față, o măsură corectă ar fi ca statul român să numească un reprezentant cu însărcinări speciale – sau inclusiv un vicepremier sau consilier prezidențial – care să se ocupe numai de dosarul Schengen.
El afirmă că, indiferent de răspunsul pe care-l vor da joi miniștrii Justiției și pentru Afaceri Externe ai UE, este nevoie de un bilanț pe care diplomația română ar trebui să și-l facă.
„Sincer, dincolo de cuvintele mari, pentru că am observat că la întâlnirea (NATO, n.r.) de la București au curs laudele și auto-laudele”, a declarat el. „Aici (la Consiliul JAI de joi, n.r.) se vede cât de important și ce eficiență ai”.
În perioada 4-6 decembrie, președintele Senatului României, Alina Gorghiu, a fost în Austria pentru a discutat despre problema migrației, ridicată de autoritățile de la Viena.
„România nu a fost şi nu este sursa migraţiei din Austria şi nu este rută de tranzit pentru migraţia din această ţară”, a spus Gorghiu după o discuție cu preşedintele Consiliului Federal al Republicii Austria, Korinna Schumann.
Pe 5 decembrie, ministrul de Interne al României, Lucian Bode, a plecat într-o vizită fulger la Viena, ca să-l convingă pe omologul său austriac să nu-și exercite dreptul de veto, la Consiliul JAI de joi, unde, miniștrii de Interne ai Uniunii Europene se vor întâlni pentru a discuta despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croația și România și pentru a încerca să ia o decizie în acest sens.
Oficialii europeni vor evalua, de asemenea, starea generală a spațiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceștia se vor concentra în special pe combaterea traficului de migranți și pe interoperabilitatea sistemelor informatice.
Alături de problema imigrației și a cererilor de azil, ei vor aborda riscurile traficului de persoane ca urmare a războiului din Ucraina, vor evalua progresele înregistrate în ceea ce privește proiectul de regulament pentru prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor pe internet și vor raporta situația actuală a recomandării propuse de Consiliu privind reziliența infrastructurilor critice. De asemenea, se așteaptă ca miniștrii să adopte fără ezitare directiva privind reziliența entităților critice.
