România se află în topul țărilor europene privind numărul accidentelor mortale, iar cifrele de anul trecut sunt similare cu cele din ultimii cinci ani.
Peste 8.500 de români au murit în accidente rutiere grave între 2019 și 2023, arată datele Poliției Române, prezentate de Europa Liberă într-o ediție Țară în Service din august, când am analizat această problemă.
Noile date ale Poliției arată că, în perioada ianuarie - noiembrie 2024, în România s-au produs peste 3.800 de accidente. Comparativ cu anul 2023, numărul accidentelor mortale şi al răniţilor în accidente rutier este mai scăzut, arată un comunicat transmis de Poliţia Română.
Comparativ cu perioada similară a anului 2023, a scăzut numărul de accidente (-234), cel al persoanelor decedate (-55 ), dar și al celor care au fost rănite grav (-217).
Aceste cifre nu cuprind accidentele care au avut loc în luna decembrie 2024.
Care sunt cauzele accidentelor
Statisticile Poliției arată că principale cauze ale accidentelor de circulație grave sunt:
- indisciplina pietonilor: 685 de accidente:
- 292 de persoane decedate;
- 400 de persoane rănite grav;
- nerespectarea regimului legal de viteză: 617 accidente:
- 245 de persoane decedate;
- 524 de persoane rănite grav;
- indisciplina bicicliştilor: 433 de accidente:
- 83 de persoane decedate;
- 352 de persoane rănite grav.
„Accidentele produse pe fondul acestor cauze reprezintă 44,9% din totalul accidentelor rutiere grave. Cele trei cauze menţionate anterior au generat 46,4% din totalul deceselor”, arată comunicatul IGPR.
Chiar dacă în statistica poliței nu este inclusă și luna decembrie 2024, relatările media prezentat mai multe accidente cu victime.
De pildă, pe 26 decembrie, în a doua zi de Crăciun, trei persoane – doi soți de 36 și 33 de ani și fiul lor de 4 ani – au murit după ce mașina condusă de bărbat s-a izbit într-o cisternă și a luat foc.
Polițiștii din Suceava au concluzionat că șoferul a intrat într-o depășire periculoasă și a pierdut controlul volanului.
Tot în Suceava, pe 3 ianuarie, un bărbat de 32 de ani a murit după ce mașina în care se afla a derapat și a ieșit de pe partea carosabilă.
România a condus ani la rândul clasamentul mortalității rutiere în UE.
Informațiile preliminare pentru 2023 arată că rata deceselor de pe șoselele a scăzut la 81 de persoane la 1 milion de locuitori în România, fiind devansată doar de Bulgaria – 82 de decese – într-un top nefast la nivel european.
Care sunt cauzele
Într-o acțiune de control al vitezei – SPEED – desfășurată la începutul lunii august 2024 de polițiștii rutieri din toată Europa, șoferii a mai bine de 50% din cele peste 52.000 de mașini controlate în România au fost sancționați pentru depășirea vitezei.
Peste 2.300 dintre ei depășiseră cu peste 50 km/h viteza admisă. Alți peste 230 au depășit-o cu peste 70 km/h. Cu toții au rămas fără permis.
Cum pot fi prevenite însă accidentele mortale sau grave cauzate de viteză? Greu, dar nu imposibil, cel puțin în viziunea Comisiei Europene.
Forul de la Bruxelles a fixat prin documente strategice ținta ca statele membre să reducă cu 50% numărul deceselor și al răniților grav până în 2030 (raportat la datele din 2019), respectiv să reducă la zero numărul deceselor până în 2050. E așa numită „viziune zero”.
România mai are încă multe de făcut, după cum a transmis Comisia Europeană (CE) la final de 2022, când a cerut modificarea Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră 2022-2030, adoptată de Guvernul român în acel an.
Executivul s-a angajat să facă acțiuni concrete, între care sancțiuni mai aspre pentru vinovații dee accidentele rutiere și reducerea vitezei maxime pe anumite sectoare de drum.
În februarie 2023, Guvernul a adoptat modificările strategiei, care figurează și ca obiectiv în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
De altfel, România și-a asumat să reducă „punctele negre” ale accidentelor rutiere din România la aproape jumătate, cu 129 mai puține decât cele 267 din prezent.
Aceste porțiuni totalizează peste 800 de kilometri de drum, situați pe cei 17.000 de kilometri de drumuri naționale și peste 1.000 de kilometri de autostrăzi, administrați de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Într-un interval de cinci ani (2015-2019), în punctele respective (punctele negre) au avut loc peste 5.000 de accidente grave, în care au murit 504 oameni și alșe peste 9.200 au fost răniți.
Peste 200 de milioane de euro sunt prevăzute în PNRR pentru investiții precum:
- montarea de parapete din beton, parapete cu role sau cabluri (spre exemplu, pe DN 7C Transfăgărășan și Transalpina) în zonele cu risc crescut de accidente;
- campanii de conștientizare;
- iluminarea și semnalizarea zonelor periculoase;
- reintroducerea de radare fixe.
Totuși, autoritățile nu fac încă destul, spunea în august 2024, pentru Europa Liberă, președintele Asociației Victimelor Accidentelor Rutiere (AVUAR), Cătălin Codescu.
Asta chiar dacă se poate admite că schimbarea conduitei pe șosele implică și alți factori, începând cu educația în familie și în școlile de șoferi.
„Suferim la aceste capitole”, dar autoritățile nu se pot ascunde după asta, spune el.
„Există un principiu în strategiile internaționale ale statelor care au reușit să reducă rata accidentelor: omul poate greși, pentru că este supus greșelii, dar tocmai de aceea trebuie să creștem atât de mult calitatea factorului drum, încât, dacă apare o eroare umană, fie să nu se producă accidentul, fie, dacă totuși se produce accidentul, consecințele să fie mai puțin grave”, explică Codescu.
Acest principiu nu ar fi nici măcar cunoscut de autorități, cu atât mai puțin implementat.
„Avem mai mulți kilometri de autostradă decât în urmă cu zece ani, însă acești kilometri de autostradă sunt prea puțini dacă ne raportăm la parcul auto din România, la suprafață și la populație, la orice care ține de țara noastră. Mai mult decât atât, acești kilometri de autostradă nu sunt, de multe ori optimi”, spune el.
Este sceptic cu privire la reușita (re)introducerii de radare fixe, întrucât ar acoperi foarte puțin din necesarul real al României. Acestea au fost eliminate de pe drumuri în valuri, începând cu 2010, întrucât nu exista o legislație clară pentru instalarea și funcționarea lor.
Asta în condițiile în care, pe lângă drumurile naționale și autostrăzile administrate de CNAIR, sunt mii de kilometri de drumuri județene și comunale unde de asemenea au loc accidente.
În plus, există diferențe mari între infrastructura din diverse județe, mai atrage el atenția.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
