O conexiune a unor evenimente a creat un întreg scandal în plină campanie electorală pentru alegerea Președintelui României.
E vorba de vizita lui George Simion în America, de la sfârșitul săptămânii trecute, și un contract de lobby înregistrat – cu câteva zile înainte – în registrul special american de către o firmă de consultanță din Statele Unite, având client Alianța pentru Unirea Românilor.
Conform documentului, firma de lobby s-ar angaja ca, în schimbul a 1,5 milioane de dolari, să le mijlocească liderilor partidului o serie de interviuri cu influenceri și întâlniri cu oficiali americani.
George Simion neagă existența acestui contract și susține că toate activitățile pe care le-a avut în vizita din SUA au fost mijlocite de prieteni.
Managerul firmei de lobby susține și el că nu a primit niciun ban de la AUR.
Autoritatea Electorală Permanentă face verificări.
Pe 18 aprilie, pe site-ul Foreign Agents Registration Act, firma BGD Legal & Consulting LLC a încărcat patru documente:
- Short Form - formular prevăzut de legea FARA (Foreign Agents Registration Act din 1938, modificată), care trebuie completat de fiecare individ care acționează în numele unui agent străin în cadrul unei firme deja înregistrate în Statele Unite.
- Exhibit AB
Exhibit A (Formular NSD-3): Conține informații detaliate despre fiecare foreign principal (client străin) – în acest caz, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
Exhibit B (Formular NSD-4): Include contractul sau înțelegerea dintre firma de lobby (BGD Legal) și clientul străin (AUR). În acest document sunt menționate serviciile oferite, sumele plătite, durata etc. - Exhibit C - documentele juridice ale firmei de lobby (statut, acte constitutive etc)
- Registration Statement - este documentul principal prin care o persoană sau firmă se înregistrează ca agent al unui foreign principal (client străin) în SUA. Acesta include informații detaliate despre: identitatea clientului străin, serviciile prestate în numele acestuia, sumele implicate, datele de contact ale agenților implicați.
Conform documentului Exibit AB, Partidul AUR e reprezentat în relația cu firma BGD Legal&Consulting LLC de Cristiana Mateea Petrescu.
Iar în corespondența atașată – o scrisoare de intenție trimisă de firma de lobby către AUR – este menționată suma de 1,5 milioane de dolari în schimbul serviciilor.
Scrisoarea este semnată doar de managerul firmei de lobby, Daniel Lee Delnero.
Care ar fi serviciile oferite de firmă?
„BGD va sprijini membrii-cheie ai clientului străin în stabilirea de contacte cu figuri politice din SUA și în obținerea de apariții în mass-media americană.”
Scopul pentru care AUR ar avea nevoie de aceste servicii, așa cum este menționat în document, este succesul candidatului partidului la alegerile prezidențiale.
În documentele încărcate pe site-ul FARA de firma de lobby nu există un contract explicit între părți, semnat de ambele părți.
Ce spune AUR?
„Nu este vorba de un contract, ci de o scrisoare de intenție având ca scop înregistrarea în FARA. Nu este semnată de domnul Lulea”, spune George Simion, liderul AUR și candidatul acestei formațiuni politice la alegerile prezidențiale din 4 mai, pentru Europa Liberă.
„Întâlnirile avute în Statele Unite nu au fost mijlocite de respectiva firmă, ci de prietenii și partenerii noștri. Nu a fost nevoie să le intermedieze cineva din exterior”, adaugă el.
Aceeași poziție o are și Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, al cărui nume apare pe scrisoarea de intenție trimisă partidului de firma de lobby.
„Nu am semnat nici un contract, nici nu am văzut vreodată ce apare acolo. Nu există efectuată nici o plată, nu există nici o obligație viitoare de plată”, spune Marius Lulea, pentru Europa Liberă.
De ce apare AUR în documentele depuse de firma de lobby ca fiind reprezentat de Cristina Mateea Petrescu?
„Este membră AUR și responsabil PR”, explică George Simion pentru Europa Liberă.
Ce spune firma de lobby?
Managerul BGD Legal & Consulting LLC nu neagă existența unei întelegeri între firmă și partid, dar confirmă declarațiile liderilor AUR.
„Contractul nu a intrat în vigoare, nu am facilitat apariții în presă până în acest moment și nu a avut loc niciun schimb de bani între noi și Partidul AUR sau orice grupuri ori persoane afiliate acestuia”, transmite Daniel Delnero, managerul firmei de lobby, la solicitarea Europa Liberă România.
Ce spune legea americană în legătură cu înregistrarea documentelor în FARA
În mod normal, un contract de lobby nu ar trebui să fie înregistrat în registrul FARA (Foreign Agents Registration Act) al SUA înainte de a fi semnat de ambele părți. Totuși, există câteva nuanțe importante legate de practica reală și cadrul legal.
O firmă de lobby trebuie să se înregistreze în termen de maximum zece zile de la momentul în care începe să acționeze în numele unui agent străin.
Înregistrarea include:
- contractul semnat (sau un rezumat al acordului),
- identitatea clientului străin,
- natura serviciilor,
- sumele implicate.
În practică, unele firme pot depune documentația FARA imediat după ce există un acord informal sau o scrisoare de intenție, pentru a respecta termenul legal de zece zile. Dar în aceste cazuri, e specificat că acordul este în curs de finalizare („pending execution”).
Sursa informațiilor - Ghidul oficial FARA al Departamentului de Justiție al SUA, Reglementările FARA în Codul Federal de Reglementări (28 CFR Part 5)
În documentul depus de BGD Legal & Consulting LLC în registrul FARA, nu este menționat în mod explicit termenul „pending execution”, care ar trebui să apară în documentul Exhibit B.
Cu toate acestea, există indicii clare că documentul nu fusese semnat de cealaltă parte (AUR), din formularea următoare din scrisoarea de intenție: „Our representation shall commence upon your execution of this Engagement Agreement” („Reprezentarea noastră va începe odată cu semnarea acestui acord de angajament de către dumneavoastră”).
Cine este Cristina Mateea Petrescu?
Cristina Mateea Petrescu a intrat în atenția opiniei publice în perioada în care au fost arestați frații Andrew și Tristan Tate. Ea a fost responsabilă de comunicarea publică a acestora.
În februarie 2023, Petrescu a facilitat venirea la București a avocatei americane Tina Glandian, pentru a-i reprezenta pe frații Tate, conform clujust.ro.
În România, Cristina Mateea Petrescu este acționară în trei firme - VP Credit Management, Starfish Spot și Igroq Education.
În Marea Britanie, apare ca acționar al firmei FF ADV No2 - firmă de PR. În aceeași firmă a fost acționar și Antoniu Ștefan Stanciu, cu care ea mai avut o firmă, FF ADV Ltd., inactivă în acest moment.
Antoniu Ștefan Stanciu, fostul partener de afaceri al Cristinei Mateea Petrescu, este coacționar al firmei Berners Media Publishing SRL, din Constanța, o agenție de publicitate. Al doilea acționar ar companiei din Constanța este, conform Registrului Comerțului, Răzvan Miulescu.
Numele acestuia din urmă apare într-o investigație snoop.ro din decembrie 2024, care arată cum au fost plătite cu fonduri rusești reclamele la medicină naturistă și știrile despre viețile sfinților, ca mai apoi să poată fi influențat votul românilor la alegerile din toamna trecută. Plățile s-ar fi făcut prin intermediul companiei AdNow.
Răzvan Miulescu este cofondator și al companiei Secretele Media SRL, înființată în 2017 la Craiova împreună cu soția lui, Nicoleta Miulescu. Deși în acte figura ca agenție de publicitate, compania opera un site cu conținut conspiraționist și religios, având ca motto: „Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!”, mai scrie snoop.ro.
Între 2017 și 2019, firma lui Răzvan Miulescu ar fi primit de la AdNow aproape 100.000 de euro, menționează publicația.
Poza din America - George Simion și Mark Episkopos
Jurnaliștii de la G4Media au demonstrat prezența Cristinei Mateea Petrescu împreună cu George Simion în Statele Unite cu o fotografie în care cei doi apar la o întâlnire cu alte două persoane.
Unul dintre interlocutorii lui Simion care apare în această fotografie este Mark Episkopos - analist american specializat în politica externă și securitate internațională, cu un accent deosebit pe relațiile dintre SUA și Rusia.
El este cercetător în cadrul Programului Eurasia al Quincy Institute for Responsible Statecraft și profesor asociat de istorie la Marymount University.
În 2023, Wall Street Journal îl numea pe Mark Episkopos „majoreta americană a lui Putin și propagandist rus”.
Conform unei analize publicate de Ministerul Culturii și Politicii Informaționale din Ucraina, Episkopos a participat la emisiuni ale lui Vladimir Soloviov, un cunoscut propagandist pro-Kremlin.
În aceste apariții, el ar fi promovat mesaje anti-americane, susținând că economia SUA este în declin și că majoritatea americanilor se opun sprijinului acordat Ucrainei.
Înainte de invazia rusă din 2022, articolele sale erau citate frecvent în presa ucraineană.
După invazie, tonul său s-a schimbat parțial: a început să recunoască atacurile rusești asupra infrastructurii civile și a folosit termenul de „război” în loc de „conflict”. Cu toate acestea, a continuat să avertizeze împotriva etichetării Rusiei ca „stat terorist”, argumentând că astfel de calificări ar putea complica eforturile diplomatice.
Mark Episkopos a publicat mai multe articole în revistele The American Conservative și The Nation, în care susține o abordare mai realistă și diplomatică în relațiile cu Rusia, criticând extinderea NATO și sprijinul necondiționat pentru Ucraina.
„Am avut întâlniri cu principatele think-tankuri din Statele Unite: Quincy Institute, Heritage Foundation, Atlantic Institute, Conservative Partnership Institute, Hudson Institute, American for Tax Reform. Sper să nu încercați să rezumați demersurile noastre la așa ceva sau să denaturați niște relații absolut normale”, explică întâlnirea George Simion, pentru Europa Liberă.
AEP s-a autosesizat
Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat, după izbucnirea scandalului, că va face un control la AUR, privind finanțarea din această campanie electorală.
„Având în vedere informațiile apărute în spațiul public cu privire la faptul că partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ar fi desfășurat posibile activități de propagandă politică cu încălcarea prevederilor Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că au fost demarate procedurile legale în vederea declanșării misiunii de control privind verificarea finanțării activității AUR pentru campania electorală pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, precum și a finanțării activității curente a acestei formațiuni politice”, a comunicat AEP.
Ce probleme legale ar putea fi?
Lobby-ul profesionist extern nu este menționat în mod explicit ca destinație eligibilă pentru banii acordați partidelor politice ca subvenție de la buget, conform legii.
Dacă subvențiile ar fi folosite în acest scop, ar putea ridica probleme de legalitate și transparență și ar putea fi investigate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
În schimb, dacă serviciile de lobby sunt plătite din fonduri private, nu există interdicții legale directe.
Cine și-a mai făcut lobby pe bani în SUA?
În registrul FARA, România figurează cu 124 de acțiuni de lobby. Cea mai veche, din 1942, era în favoarea regelui Carol al II-lea, aflat în exil.
În timpul epocii Nicolae Ceaușescu, România a plătit ca să-și facă lobby în America pentru diverse interese. Cel mai mult pentru promovarea turismului.
Tradiția lobby-ului a continuat și după Revoluție. Primul contract a fost semnat în iunie 1990, în beneficiul Ambasadei României în America, care dorea o expunere mai mare în presă.
În 1991, președintele Ion Iliescu a cerut unei firme de consultanță sprjinul pentru crearea unei economii de piață în România.
După 1989, primul partid care a plătit pentru lobby a fost Partidul Democrat, în 1996, pentru ca fostul premier Petre Roman să beneficieze de servicii de PR în timpul vizitei sale în SUA.
Și Adrian Năstase a beneficiat de mijlocirea unor întâlniri și interviuri în presa americană - prima oară în 2002, pe când era prim-ministru, a doua oară în 2007. Valoarea contractului din 2002 a fost de 40.000 de dolari.
În 2014, Partidul Național Liberal (PNL) a plătit o firmă de lobby pentru senatorul Crin Antonescu și pentru partid.
„Conform termenilor contractului, Prime Policy Group va asigura activități de relaționare și advocacy în fața administrației americane, precum și a Camerei Reprezentanților și Senatului, și va planifica și organiza deplasări în Statele Unite. Discuțiile se vor concentra pe subiecte importante pentru client și pe aspecte legate de relațiile dintre Statele Unite și România”, scrie în contract.
Partidul Social Democrat (PSD) a contractat servicii de lobby prima oară în 2009, pentru „îmbunătățirea relațiilor dintre România și SUA” și pentru a promova agenda partidului la Washington.
În 2017, PSD a plătit pentru ca Liviu Dragnea, președintele partidului de la acel moment, să aibă întâlniri cu vicepreședintele SUA și cu speaker-ul Camerei Reprezentanților.
În 2022, PSD, prin Marcel Ciolacu, a încheiat un contract de 40.000 de dolari pe lună, valabil timp de un an, pentru consultanță politică. Iar în 2023, contractul a fost prelungit cu încă 12 luni, la valoarea de 36.000 de dolari lunar, tot pentru consultanță politică.
Și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) a beneficiat de două contracte de lobby, în 2019, primul în valoare de 190.000 de dolari pentru consultanță și mijlocirea unor întâlniri în SUA, și cel de-al doilea, de 50.000 de dolari, doar pentru diverse întâlniri.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
