Dictatura ar fi un sistem politic bun, consideră 36% dintre români, arată un studiu realizat de GlobSec, un think tank internațional fondat de Uniunea Europeană. Cei mai mulți sunt tineri, 41%, născuți între anii 1990-2006, deci oameni care nu au experimentat regimul comunist.
În același timp, 25% dintre persoanele cu vârste de peste 55 de ani, care au trăit în perioada comunistă, ar fi de acord ca România să revină la un sistem politic de tip totalitar.
E îngrijorător pentru că e vorba de viitor, tinerii aceștia se vor maturiza și e posibil ca unii dintre ei să rămână setați așa pe termen lung.Dorin Dobrincu, istoric
Rezultate similare în ce-i privește pe tineri au reieșit și dintr-un alt studiu realizat la începutul acestui an de Fundația Friedrich Ebert. Un sfert dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani consideră că dictatura poate fi o formă de guvernare mai bună decât democrația.
O treime ar renunța la anumite libertăți civile pentru a avea un trai mai bun, iar 40% pentru o viață mai sigură. În fine, 41% consideră că României i-ar trebui „un lider puternic, care nu își bate capul cu Parlamentul și cu alegerile”.
Ambele analize arată că tinerii au sentimentul că democrația nu li se mai potrivește.
„O explicație este tendința la nivel european a partidelor iliberale de extremă dreaptă de a avea mai multă influență asupra tinerilor alegători. Acest lucru este generat parțial de succesele acestor lideri pe rețelele sociale. De asemenea, nesiguranța tinerilor cu privire la propriul lor viitor joacă, probabil, un rol mult mai important”, susțin autorii studiului GlobSec.
Istoricul Dorin Dobrincu spune că una dintre cheile de interpretare a analizei menționate este aceea că unii dintre acești tineri „își formează convingerile acasă, din ce povestesc părinții, bunici”.
Este un lucru care reiese din sondajele de opinie, care arată că aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun, iar peste 46% consideră că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent. Un segment important îl constituie exact tinerii.
Dar, atrage atenția istoricul, elementul de noutate din ultimii ani este că pe social media sunt foarte multe grupuri care „promovează idei nedemocratice”.
Ideile iliberale, extremiste cunosc un reviriment în contextul ofensivei propagandistice din Europa, din Rusia, din Statele Unite, din România.Dorin Dobrincu, istoric
„E o fractură la nivel de convingeri la tinerii de acum în comparație cu tinerii din anii '90, de exemplu. Și nu e vorba doar de tineri din medii defavorizate, se vede inclusiv în medii favorizate.
Cu siguranță că lucrurile acestea sunt influențate și de partidele de la noi, mă refer la S.O.S., AUR, dar și la propaganda cu rădăcini externe, cea rusească, dar și din America de Nord”, spune istoricul Dorin Dobrincu pentru Europa Liberă.
Democrația, în alb și negru
Cu toate acestea, per ansamblu, societatea românească rămâne atașată valorilor democratice și orientării către Uniunea Europeană și NATO. Astfel, 83% dintre români susțin apartenența țării la UE, iar 88% susțin apartenența la NATO, procente apropiate de cele din 2023.
Mai mult, în contradicție cu aprobarea dictaturii în rândul tinerilor, marea majoritate a repondenților, 81%, aprobă democrația, dar doar 41% sunt mulțumiți de modul în care ea funcționează în România.
Proporția românilor care consideră democrația liberală o amenințare la adresa identității lor se situează în media regională de 24%.
În paralel, ponderea repondenților care consideră că extrema dreaptă este o amenințare se situează mult sub media regională de 52%.
Doar 34% dintre cei mai tineri repondenți (18-34 de ani) consideră că extrema dreaptă reprezintă o amenințare la adresa identității lor, în timp ce 42% dintre cei cu vârste de peste 55 de ani au făcut același lucru.
Experții care au realizat studiul GlobSec explică asta prin faptul că „mesajele AUR și S.O.S. România sunt în mod regulat echivalate cu patriotismul, în timp ce mesajele naționaliste, anti-UE nu sunt penalizate ca fiind nedemocratice. Acest comportament este accentuat de complexul profund înrădăcinat de inferioritate națională prezent în România”.
Uniunea Europeană și NATO
În ce privește Uniunea europeană, dincolo de aprobarea generală a orientării, există o sumă de lucruri în alb-negru. De pildă, mai mult de 70% dintre români consideră că UE le dictează ce să facă fără ca țara să poată influența acest lucru.
În același timp, 65% cred că, datorită apartenenței la UE, România are un rol mult mai important în economia mondială.
De asemenea, 78% dintre repondenți consideră că apartenența la NATO face mai puțin probabil ca o țară străină să atace România, iar 71% sunt de părere că Uniunea Europeană ar trebui să-și facă o armată proprie cât mai puțin dependentă de SUA.
Rusia rămâne cea mai mare amenințare
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei are în mod evident un cuvânt de spus în percepția asupra celor două țări.
Majoritatea românilor (73%) crede că Rusia este o amenințare, iar 55% dintre români susțin că Rusia este principalul vinovat pentru războiul din Ucraina, ceea ce reprezintă o scădere cu 10% față de 2023.
În același timp, 22% dintre repondenți, cu 16% mai mulți față de 2022, dau vina pe Ucraina pentru război.
Cu toate acestea, mai mulți români (58%) doresc să vadă Ucraina ca parte a alianței occidentale în 2024, față 51% în 2022. Un procent de 30% cred că Ucraina ar trebui să fie neutră, iar 7% spun că trebuie să treacă în sfera de influență a Rusiei.
Aceste percepții sunt probabil „rezultatul narațiunilor care circulă în România cu privire la presupusul mod în care Ucraina se comportă cu minoritățile”.
„Alte narațiuni utilizate în special de actorii de extremă dreapta – în principal AUR și S.O.S. România – se concentrează pe imoralitatea femeilor ucrainene, pe presupusa practică a Ucrainei de a trimite minori pe front și pe utilizarea necorespunzătoare a fondurilor alocate ajutorului social pentru ucraineni. Acestea ar putea afecta atitudinea românilor față de Ucraina pe termen lung”, spune raportul GlobeSet.
Tinerii români și sărăcia
Sărăcia și inegalitatea sunt mai pronunțate în rândul tinerilor decât la nivelul populației generale din România, arată studiul făcut de Fundația Friedrich Ebert.
Indicele de deprivare socială (care exprimă condițiile de viață constrânse de lipsa de resurse), plasează România pe ultimul loc din UE, conform celor mai recente date, din 2022: astfel, 25% din populația cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani are un nivel de trai scăzut, față de 6% la nivel european.
Cercetarea arată că tinerii din România sunt mai predispuși decât cei din alte țări studiate și care au nivel de dezvoltare mai redus sau egal, să estimeze că veniturile nu le ajung pentru strictul necesar.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
