Înaintea votului secret al europarlamentarilor, Ursula von der Leyen a declarat în fața plenului că, în noul mandat, își dorește să reducă polarizarea politică, să stimuleze competitivitatea Uniunii Europene și să întărească securitatea blocului comunitar.
Ea a promis că va prezenta un plan de dezvoltare economică intensivă și măsuri de protecție socială.
„Nu voi lăsa niciodată ca polarizarea extremă a societăților noastre să fie acceptată. Nu voi accepta niciodată ca demagogii și extremiștii să distrugă modul nostru de viață european”, a spus von der Leyen.
În discursul său, von der Leyen a spus că „destinul Europei depinde de ceea ce vom face în continuare” și că Uniunea Europeană trebui să devină un actor care să influențeze evenimentele internaționale, nu doar să fie afectată de ele.
Președinta Comisiei a criticat și politicile premierului maghiar Viktor Orban, care în ultimele săptămâni i-a vizitat pe Vladimir Putin, Xi Jinping și Ilham Aliyev, dând impresia că nu o face în virtutea relațiilor bilaterale, ci în numele Consiliului European.
Cum a votat fiecare grup politic
Aliații din grupul său politic au fost siguri, înaintea votului, că von der Leyen va câștiga un nou mandat.
„Sunt sigur că va trece, sunt sigur că sunt voturi”, declara înainte de vot Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului Popularilor, care consideră că acesta este „un semn de stabilitate, un semn de continuitate”.
Coaliția formată din Popularii Europeni, Social-Democrații și liberalii de la Renew are 401 posturi de europarlamentari, suficiente pentru a aproba candidatura Ursula von der Leyen.
Însă nu toți membrii acestor grupuri au votat unitar și – mai ales liberalii – au pierdut membri în ultimele săptămâni.
De exemplu, Les Republicains din Franța și câțiva alți eurodeputați liberali din Germania au spus că nu vor vota cu von der Leyen. Liderii grupului, însă, au susținut-o pe von der Leyen.
„Planul dvs. este în linie cu condițiile grupului nostru”, a declarat lidera Valerie Hayer.
Iratxe Garcia, lidera Social-Democraților de la Bruxelles, a decis ca gruparea să o aprobe după ce von der Leyen a spus că e interesată să creeze postul de Comisar pentru Locuințe și să introducă un plan de reducere a sărăciei în UE, dar spune că „votul nostru nu este un cec în alb”.
Socialiștii francezi, o delegație din S&D care se gândea să nu voteze cu von der Leyen, s-au răzgândit și au primit instrucțiuni să o aprobe.
Popularii Europeni și Social-Democrații sunt cele mai mari două grupări din Parlament, însă liberalii sunt doar pe locul cinci.
Mai numeroși decât liberalii sunt extremiștii de dreapta din grupul Patrioții pentru Europa (fondat luna aceasta de Viktor Orban) și grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR, dominat de partidul prim-ministrei italiene Giorgia Meloni).
ECR nu a hotărât o poziție unitară cu privire la candidatura lui von der Leyen, spunând că va lăsa fiecare partid în parte să voteze în concordanță cu propriile interese naționale. Polonezii din ECR, de exemplu, au spus că nu o vor vota, iar cehii au promis să voteze copleșitor împotriva ei.
Partidul Giorgiei Meloni, Fratelli d’Italia, nu a dezvăluit cum va vota nici în orele dinaintea alegerii. Meloni le-ar fi spus eurodeputaților săi că președinta Comisiei i-a acordat concesii în secret și să nu o voteze „decât dacă va afirma public un minim de concesii pe care mi le-a făcut în privat”. Într-un final, eurodeputații Fratelli d'Italia au votat împotriva lui von der Leyen.
Extremiștii de dreapta din grupul Patrioților, fondat de Viktor Orban, au declarat că votează împotriva lui von der Leyen. Jordan Bardella, liderul Rassemblement Nationale (Franța) și eurodeputat din grupul Patrioților, a anunțat că se opune numirii lui von der Leyen „pentru Franța și pentru Europa”.
În schimb, von der Leyen s-a orientat spre grupul Verzilor.
După o lună în care coaliția a dat la o parte ofertele de colaborare ale grupului, von der Leyen ar fi apelat la ei. Înaintea votului, Verzii îi promiteau aproximativ 45 de voturi, din cei 53 de membri. La schimb, ei vor dori ca von der Leyen să susțină în continuare Pactul Verde, care a fost limitat pentru a face față problemelor din pandemie și protestelor fermierilor.
Lidera Verzilor din Parlament, Terry Reintke, a declarat după discursul președintei Comisiei că von der Leyen nu este un candidat cu politici verzi. Cu toate acestea, grupul a votat-o „ca să ținem extrema dreaptă departe de putere”.
Ținând cont de majoritatea obținută de von der Leyen, voturile Verzilor par să fi făcut diferența crucială. În schimb, cei din ECR par că nu și-ar fi exprimat voturile pentru realegerea președintei Comisiei. Votul a fost secret și pe hârtie, nu digital, deci informațiile se bazează pe intențiile declarate ale partidelor.
Extrema stângă din Parlamentul European a votat împotriva lui von der Leyen, spunând că nu este potrivită pentru acest post. Ei invocă scandalul mesajelor private cu directorul Pfizer și o acuză pe președintă că a prioritizat profitul în ultimii cinci ani, lăsând oamenii de izbeliște.
Controversă pe ultima sută de metri
Într-o lovitură împotriva candidaturii sale, Curtea Europeană de Justiție a anulat miercuri o decizie prin care Comisia a putut secretiza parte din contractele pentru vaccinuri pentru Covid-19.
Potrivit tribunalului, Comisia „nu a demonstrat că accesul mai general la acele clauze ar submina interesele comerciale ale acelor întreprinderi”.
În 2021, von der Leyen a negociat neoficial contractele de achiziție a 1,8 miliarde de doze cu directorul Pfizer, mesaje care nu au fost publicate – pentru că, spune instituția, șefa nu a păstrat mesajele și ele oricum nu ar constitui documente oficiale.
Europarlamentarii au cerut acces la mesajele în cauză și la alte documente cu privirea achizițiilor, însă Comisia nu le-a trimis decât documente parțial cenzurate și incomplete, argumentând că ar fi afectat negativ acordul comercial.
În 2022, Ombudsmanul European a acuzat Comisia de proastă administrare pentru că nu a publicat aceste mesaje, iar New York Times a dat în judecată instituția din același motiv.
În urma acestei decizii, ale cărei implicații sunt încă necunoscute, eurodeputații din grupul Stângii au cerut să se amâne votul asupra candidaturii lui von der Leyen. Propunerea a fost respinsă de plenul de la Strasbourg, cu 531 de voturi împotrivă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
