Comisia Europeană, care a evaluat acțiunile României pentru corectarea deficitului excesiv, spune că:
- Deficitul public al României a crescut la 6,6% din PIB în 2023 - adică mult peste recomandarea Consiliului UE, de 4,4% din PIB, și peste planificarea făcută de România în Programul său de convergență 2023. Calculul a fost făcut pe baza datelor trimise de guvernul român și au fost validate de Eurostat.
Deficitul bugetar este partea cheltuielilor bugetare care depăşeşte veniturile bugetare într-un an fiscal, raportat la Produsul Intern Brut (PIB).
În 2024, deficitul public prognozat în Legea bugetului de stat din România este de 5%.
Motivul principal al abaterii, spune Comisia, sunt cheltuielile guvernamentale care au continuat să crească la un nivel foarte ridicat: transferuri sociale, plăți de dobânzi, cheltuieli cu bunuri și servicii și cheltuieli de capital.
Deficitul general din 2023 a crescut și din cauza plății unor majorări salariale obținute în urma unor hotărâri judecătorești (0,5% din PIB).
- În 2022 și 2023, veniturile guvernamentale au crescut (cu 20,8% în 2022 și cu 14,2% în 2023) ca urmare a creșterii PIB-ului. Dar, în ambii ani, guvernul român a folosit veniturile în plus pentru a face cheltuieli suplimentare, în loc să reducă deficitul bugetar.
- Prognoza Comisiei din primăvara anului 2023 prevedea că deficitul public general va crește la 6,9% din PIB în 2024. Creșterea prognozată a deficitului public general în 2024 reflectă un nivel ridicat al cheltuielilor guvernamentale curente.
- Datoria publică a României va crește la 50,9% din PIB până la sfârșitul anului 2024, de la 48,8% din PIB în 2023.
- În 2024, se preconizează creșterea veniturilor guvernamentale cu aproximativ 1% din PIB, prin îmbunătățirea colectării impozitelor, prin digitalizarea sistemului fiscal și adoptarea unui pachet de măsuri de creștere a veniturilor în toamna lui 2023.
Iar concluzia generală trasă de Consiliul Uniunii Europene este că „România nu a ajuns la ținta generală de deficit în 2023 și nu se preconizează că va pune capăt deficitului său excesiv până în 2024”.
De asemenea, „efortul fiscal a fost semnificativ sub ceea ce a fost recomandat de Consiliu și cheltuielile primare nete au crescut mult mai rapid decât se recomandă. România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 (cea care impune limite pentru deficitul bugetar, n.red)”.
„Este un dezastru pentru România”, spune profesorul Cristian Păun pentru Europa Liberă. Iar consecințele ar putea agrava situația economică deja dificilă.
„Suntem în deficit bugetar din 2018-2019, a trecut pandemia, am creat o foaie de parcurs cu Uniunea Europeană începând cu 2021, și-am spus clar, da, noi vom face, vom drege.
Problema este că, din prima clipă în care am semnat treaba asta, noi n-am mai respectat foaia de parcurs”, explică Cristian Păun de ce Uniunea Europeană a impus limite pentru deficitul bugetar României.
El mai explică și cum guvernul nu s-a ținut de ce a promis.
„Am luat-o razna cu cheltuielile. Exact ce se spune în raportul acesta al Comisiei Europene și ne-am trezit în situația în care suntem astăzi, în care Uniunea Europeană se vede în fața unei Românii, mă rog, a unui guvern din România care nu mai respectă foaia de parcurs”, adaugă el.
Ce măsuri sugerează Consiliul României?
- Să prezinte în timp util planul fiscal-structural pe termen mediu.
- Să înăsprească politica fiscală pentru a realiza o ajustare fiscală pentru anul 2024 în ansamblul său. În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, să limiteze creșterea cheltuielilor nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică generală la un nivel prudent pe termen mediu, conform economedia.ro
- Să accelereze semnificativ punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a planului de redresare și de reziliență, inclusiv a capitolului REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026, prin garantarea unei guvernanțe eficace și prin consolidarea capacității administrative.
În contextul evaluării intermediare, să continue să se concentreze asupra priorităților convenite, luând măsuri pentru a răspunde mai bine nevoilor privind locuințele sociale, serviciile sociale aferente și dezvoltarea zonelor urbane mai mici, luând în considerare în același timp oportunitățile oferite de inițiativa Platformei tehnologiilor strategice pentru Europa pentru îmbunătățirea competitivității, scriu jurnaliștii economedia.ro.
Ce consecințe poate avea această decizie
Consiliul Uniunii Europeane va dezbate în plen recomandarea Comisiei Europene și va vota. Dacă va adopta aceeași poziție, că România nu a făcut reformele necesare pentru a respecta foaia de parcurs privind deficitul bugetar, se poate ajunge la sancțiuni.
„Suntem în procedură de deficit excesiv de foarte multă vreme și suntem cumva foarte pasibili, nu doar de avertisment, ci chiar de măsuri coercitive. Din păcate, măsurile coecitive pe care le poate lua în momentul de față Uniunea Europeană la adresa României ar fi tăierea fondurilor europene”, explică profesorul Cristian Păun.
Același lucru e sugerat și de Mateusz Szczurek, fost ministru de Finanțe al Poloniei, care, într-o opinie postată pe o rețea socială, susține că o consecință automată a unei astfel de decizii a Consiliului UE este înghețarea unei părți din fondurile UE destinate României începând cu 2025, conform economedia.ro.
Mateusz Szczurek crede că „suma reală a fondurilor înghețate ar putea fi foarte mică, dar pentru România asta ar putea avea consecințe semnificative pe piață”. Cu alte cuvinte, ar putea duce la creșterea costurilor cu care România se împrumută pe piețe pentru a-și finanța deficitele.
Fostul ministru polonez susține că suspendarea automată a fondurilor europene pentru România e prevăzută de Regulamentul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
Prof de economie: România trăiește pe caiet!
Suspendarea fondurilor europene mai mult ar agrava situația, susține profesorul Cristian Păun.
„Noi suntem astăzi unde suntem, nu suntem în recesiune pentru că avem aceste fonduri europene, care mai dau - cât de cât - un imbold economiei României și, dacă ei le-ar tăia, practic ne-ar cufunda și mai tare decât suntem în momentul de față”, explică el. „România trăiește pe caiet!”
Mai mult, având în vedere gradul slab de atragere a banilor europeni din ultimele axe de finanțare, UE nici nu prea ar avea ce tăia, spune profesorul.
„Uniunea Europeană se uită și își pune mâinile în cap. Noi n-am absorbit niciun ban din noua programare financiară. Deci ce să taie, că noi nu le vrem. Pe noi nu ne interesează fondurile alea europene. Noi le tăiem singuri, fără nicio problemă și fără nicio remușcare și fără nicio presiune din partea românilor, care ar trebui, cum să spun si asa, să iasșp în stradă pentru simplu fapt au pierdut 700.000.000 euro pentru spitale, de exemplu, din fonduri europene”, spune Cristian Păun.
El mai atrage atenția asupra unui aspect care ar rezulta dacă UE ar tăia finanțarea României din fondurile europene: „Eu sunt sigur că se va specula această acțiune a Uniunii Europene ca fiind una anti-românească și care va da mai multă apă la moară euroscepticilor care să vină și o să spună că Uniunea Europeană ne dorește răul”.
„Este o mare impas în momentul de față și pentru noi, mai ales pentru noi, dar și pentru Uniunea Europeană, care s-a trezit în fața unei țări pentru care fondurile europene chiar nu contează și care nici nu respectă foaia de parcurs asumată”, concluzionează Cristian Păun.
