Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Rusia a bombardat portul ucrainean la Dunăre Reni, la 200 de metri de granița cu România. „Era plin de nave românești. O dronă a căzut la câteva zeci de metri de una dintre ele”, spune un martor pentru Europa Liberă.
- Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, luni, în urma sesizării Curții de Apel Brașov, că deciziile de încetare a proceselor penale în cazuri de fraudă gravă, care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, sunt contrare dreptului european.
- Parlamentul din Israel a votat prima parte a legislației menite să reducă puterea instituțiilor din justiție, spre revolta a numeroase categorii sociale, care anunță noi proteste și spun că democrația și viitorul Israelului sunt în pericol.
Războiul de la graniță
Evenimentele de luni dimineață, când drone ale Rusiei au atacat portul Reni, la 200 de metri de granița cu România, au amintit nu doar românilor, ci și aliaților NATO, cât de aproape e războiul ordonat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei.
Nava comandantului român Mihai Radu era la trei km de portul Reni în momentul atacului. El i-a povestit colegului meu Cezar Amariei cum a decurs noaptea - „Atacul a durat patru ore și a fost efectuat cu drone. A luat sfârșit în jur de 5 dimineața. Au fost detonate două drone în zona terminalelor cerealiere, au fost distruse, avariate macarale. Toate navele românești aflate sub operare au plecat imediat pe malul românesc”, povestește comandantul român. Toate detaliile, aici.
Potrivit CNN, atacul din portul Reni ar fi cel mai apropiat de teritoriul NATO de la începutul războiului până acum. Secretarul de Stat Antony Blinken a vorbit, ieri, cu omologul român, Luminița Odobescu, inclusiv despre „continuarea cooperării în privința securității la Marea Neagră”.
Istoricul Cosmin Popa a explicat ulterior că acestea sunt „atacuri indirecte asupra țărilor vecine Ucrainei [România, Republica Moldova n.r.]. Deci, din acest punct de vedere lucrurile vor continua să se înrăutățească, în absența unei reacții clare și hotărâte a Occidentului, care să-i arate lui Putin că există limite peste care nu poate trece”. Cosmin Popa adaugă pentru Europa Liberă că atacul de la Reni trebuie pus în conexiune cu atacurile asupra Odesei.
Rusia s-a retras recent din acordul care permitea exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră în siguranță, iar decizia a fost urmată de o serie de atacuri asupra porturilor ucrainene, în special asupra Odesei. Ce s-a întâmplat la Reni este „din același film”, conchide Adevărul.
Europa Liberă analizează pe larg efectele ieșirii Rusiei din acordul privind cerealele - traficul pe Canalul Sulina a bătut orice record de la începutul războiului, iar autoritățile române și operatorii privați din Portul Constanța fac un maraton logistic și financiar pentru a crește cantitatea de mărfuri ucrainene exportate pe drumuri, Dunăre și Marea Neagră, a aflat Anca Grădinaru.
UE participă la investițiile în infrastructura de transport din România cu peste 100 de milioane de euro, iar discuția ministrului român de Externe cu secretarul de Stat Antony Blinken a vizat și soluțiile pentru exportul de cereale ucrainene.
Prescripția, la loc comanda
Caz: Omul de afaceri Călin Mitică, cel care controlează firma Remarul 16 Februarie din Cluj, a scăpat de judecată după ce Tribunalul Cluj a constatat, după 108 termene și opt ani de proces, că fapta de dare de mită de care era acuzat s-a prescris, scrie Virgil Burlă în Europa Liberă.
Prescrise au fost și faptele directorilor din CFR acuzați că au primit mita pentru o serie de contracte de reparații de automotoare tip „Săgeata Albastră”, și multe alte cazuri celebre, parte a celor 5.000 de dosare penale închise în România, în ultimul an, pentru prescrierea faptelor. Printre beneficiari, după cum a arătat Europa Liberă s-au aflat politicieni, afaceriști, dar și proxeneți sau bătăuși.
Judecătorii aplicaseră o decizie a Curții Constituționale (CCR) și o hotărâre a instanței supreme care au stabilit că, vreme de patru ani, între 2018 și 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripției penale și, mai mult, că decizia se aplică retroactiv. Încetarea proceselor penale a fost însă greșită, spune acum Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
(CJUE) a stabilit, în urma sesizării Curtii de Apel Brașov, că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare dreptului european, scrie Hotnews. „Curtea de Justiție a UE desființează deciziile privind prescripția, care au închis mii de dosare și au adus achitări celebre”, notează și Spotmedia.
G4Media explică ce e clar și ce nu – Instanțele din România NU trebuie să aplice deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția, scrie Alex Costache, dar nu ar fi vizate toate dosarele... „Unii magistrați consultați de G4media.ro consideră că decizia CJUE se aplică strict în procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă. Nu și în cele de corupție. Alți magistrați susțin că, dimpotrivă, decizia CJUE vizează inclusiv procesele de corupție”, notează publicația.
Cert este că CJUE are pe rol un proces similar în care a fost întrebată, tot de CA Brașov, dacă poate să nu aplice deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția și în dosarele de corupție. To be continued...
Netanyahu vs. Justiție și democrație
Presa internațională analizează pe larg în aceasta dimineață urmările votului de ieri din Parlamentul Israelului, considerat o prima lovitură majoră la adresa justiției, democrației și viitorului Israelului ca stat.
Poliția a folosit turnuri cu apă împotriva protestatarilor, scrie BBC, care notează că „bătălia” e însă departe de a se fi sfârșit – legea votată ieri de ultra-conservatorii și ultra-naționaliștii care sprijină guvernul Netanyahu reduce din puterea Curții Supreme, dar tocmai Curtea va fi chemată să se pronunțe cu privire la legalitatea ei.
Protestele din timpul nopții au fost violente, scrie The Jerusalem Post, iar ziua începe cu grevă în sistemul sanitar.
The Guardian adaugă că acțiunile în justiție, o grevă generală și posibilul refuz al peste 10.000 de rezerviști militari de a se prezenta la serviciul militar sunt următorii pași, în „acest nou capitol al celei mai mari crize interne a Israelului”.
The New York Times analizează urmările „victoriei” de ieri a lui Beniamin Netanyahu în termeni categorici – adâncirea fără precedent a divizării interne în societatea israeliană – și se întreabă dacă nu cumva daunele aduse de această dată Israelului sunt ireparabile. Votul de ieri a aruncat Israelul în incertitudine, scrie Patrick Kingsley, șeful biroului din Ierusalim al publicației, care notează și asigurările date după vot de Netanyahu – „Israelul va rămâne un stat democratic”, a insistat acesta, dar tot mai mulți se îndoiesc.
Casa Albă a exprimat dezamăgirea, dar chestiunea e extrem de delicată, de-a dreptul „personală” pentru președintele Joe Biden, scrie The Washington Post. Votul de ieri desparte Israelul de aspirațiile democratice comune cu SUA și pune în dificultate un președinte american angajat cu convingere în apărarea securității Israelului.
Alte subiecte:
- Un medic la Spitalul Obregia din Capitală a filmat viermi pe corpul unui bolnav. „Pacient neglijat, pansat de 10 zile”, a scris un medic în fișă, potrivit Libertatea.
- Cel puțin 75 de hoteluri din Grecia au fost evacuate în Rodos, operatorii de turism anulează pachetele de vacanță, scrie G4Media.
- Cod roșu de caniculă azi în București și șase județe. Temperaturile vor ajunge la 42 de grade Celsius. Detalii la Digi24.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News ne puteți urmări aici.
Vă doresc răcoare,
Carmen
